471 matches
-
Echipele mici nu sînt în stare să se bată de la egal la egal cu cele mari. Iar dacă Brazilia, care are echipa cea mai puternică la această oră, va ajunge în finală și Germania va profita de micile dar deloc neimportantele avantaje ale țării organizatoare, s-ar putea să vedem, în premieră, o finală indigo, după cea de acum patru ani: Germania - Brazilia. Dacă brazilienii nu vor ajunge în finală, lucru de care mă îndoiesc, îi văd în locul lor pe argentinieni
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
am scris și știu că abia mi-a ajuns spațiul cronicii pentru a schița o mică antologie a fabuloaselor cancanuri de acolo. Notorietățile veacului al nouăsprezecelea foiau, efectiv, în paginile cărții. Dar nu numai ele. Lume de tot soiul, personaje neimportante se salvau prin câte-o vorbă de spirit memorabilă în absolut. Moldovenii se comportau, zglobiu, muntenește. Ar fi fost de așteptat ca povestea să continue în același registru în Amintirile din copilărie ce au urmat. (În paranteză, o observație despre
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
pansează rănile). De aceea nu-l voi rezuma, pentru că m-ar obliga la repetări, ci doar voi selecta câteva accente. Dan Botta face o incursiune autobiografică, își recunoaște cu mândrie filiera corsicană prin mamă și respinge, pe bună dreptate, ca neimportant amestecul sângelui într-o dispută de idei. Răul fusese făcut, producând celui ofensat o tulburare nemeritată (atacul la persoană nu e în nici o împrejurare justificat). Oțioasa problemă a priorităților este iarăși reluată, cu o obstinație inutilă. Dan Botta ține la
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
prejudecăți și presimțiri ale sfârșitului, la cumpăna anului 1500. Lumea românului e alcătuită fără risipă, cu o economie de gesturi aproape crudă. Aceeași atitudine o regăsim și în poeziile antologate aici. De fapt granița dintre genuri este în spirit postmodern neimportanta, dar autoarea suedeză face aceste salturi într-un fel firesc, neprogramatic, conținutul și forma se adaptează natural, după necesități intrinseci actului de creație. Încă de la poemele volumului din 1954, ezitam în a decide dacă este vorba de poeme în proza
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
și asta acum e imposibil... bătrînețea face congestii cerebrale... rememorarea mea e lăuntrică, se exteriorizează greu... Dialogul însă mă incită și-mi face plăcere, așa că nu vă întrerupeți... O.G.: Mai aveți pagini nepublicate, manuscrise ? I.P.: Or mai fi cîteva... neimportante... n-aș vrea să repet ceea ce am mai spus cîndva. Ajunge! E suficient. Deși... O.G.: Deși? I.P.:Deși am niște iluminări... brusc îmi aduc aminte unele fragmente... deși recuperez lucruri definitiv pierdute... un gest semnificativ, un cuvînt pus la
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
în care cad, însă, în context și prin tipul de ecou surd pe care-l produc, ele devin îngrijorător de elocvente. Observațiile mele, așadar, cu totul lipsite de maliție, nu reprezintă altceva decât niște simple constatări. E surprinzător cât de neimportant e astăzi, chiar pentru criticii literari, discursul criticii literare. În ciuda efervescenței epidermice, pe care o practică toate revistele de gen atunci când discută panorame, sinteze sau monografii, nici o interpretare nu mai face acum cu adevărat școală. Iar asta nu din pricină că acestora
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
natura umană contemplată și marcată prin personaje-tip, prin atitudini recurente, prin simboluri construite cu ele, face loc unui singur personaj, căzut din comoda generalitate în conturul unui trup și în secvențele de „tortură și chin”. Chiar elementul biografic devine neimportant. Două-trei poezii proiectează episoade din „desfășurătorul” vieții celui care scrie, acum, la cartea morții. Una dintre ele, Vești, rămîne sfîșietoare pentru cei care știu că un poet ca Sorescu a murit într-un context poluat de ideologic, în anii marii
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
îl dublează adăugând la stilul major atmosfera de concert foto, în afișul mediocru al unui spectacol vechi.Modernism- Nostalgie. Generația în blugi printr-un reprezentant tributar stilului unei epoci, prinsă în geometria actuală prin asimetria interioară: cap și cadru, bust neimportant ca detaliu, căci ceea ce contează aici este expresia candidă, formula, rezervarea proprie a spațiului, narcisismul adolescentin gătit în savoarea compasului din aparat (Geometrical bullcrap). Mâinile prinse la spate și dolarii de pe piept merg în amprenta dusă până la tulburare a imaginii
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
Băsescu a transmis astăzi un semnal de încredere oamenilor săi, care îl așteaptă să preia frâiele politicii la sfârșitul mandatului. Anunțurile sale repetate despre renunțarea la viața politică îl aduceau în situația lui Constantinescu din anul 2000, care a devenit neimportant și chiar evitat de oamenii politici ai acelei vremi. Deși pe o culme a impopularității, Băsescu încă mai are Serviciile dar și un anumit număr de oameni care îi așteaptă revenirea, oameni pe care Băsescu îi menține pe poziții odată cu
De ce a anunțat Băsescu că nu se mai retrage din politică. Legătura cu Emil Constantinescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39091_a_40416]
-
După comunism, critica bazată pe estetic a fost (și rămâne) un mod de a menține o literatură devenită subit istorică: aprecierea „marilor” realizări artistice care au scăpat cenzurii comuniste au devenit la voi un artizanat critic. Pentru avangardă, esteticul este neimportant: „frumosul” și „urâtul” sunt noțiuni valabile numai pentru ridicol, menite să sublinieze absurdul vieții înregimentate. Laissez les bons temps rouler, Andrei 12 martie 2011
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
cu percepția unei făpturi care descoperă pentru întîia oară lumea din jurul ei. În vreme ce percepțiile obișnuite, care sînt ancorate în rutină și mai mult ascund decît dezvăluie, arta solicită o percepție a anumitor trăsături ale unui obiect, obiectul în sine fiind neimportant. În experiența cotidiană noi mai mult alunecăm peste, dincolo de obiecte, pentru că ne sînt atît de cunoscute încît nu le mai vedem cu adevărat. Apelăm pur și simplu la amintirile pe care le avem despre ele, la ceea ce deja știm, mizînd
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
într-adevăr un geniu, căruia noțiunea de geniu i se potrivește ca nimănui altcuiva, pe când Heidegger a fost doar un mărunt filosof marginal. Heidegger era, asta-i clar, cel mai răsfățat filosof german din secolul acesta și totodată cel mai neimportant. La Heidegger făceau pelerinaj mai cu seamă cei care confundau filosofia cu arta culinară, cei care luau filosofia drept friptură ori patiserie ori mâncare gătită, ceea ce corespunde întru totul gustului german. Heidegger ținea curte la Todtnauberg și se lăsa oricând
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Un nou licurici la Kremlin" (titlu, times.ro); "Îi recomandăm președintelui să ia în calcul de acum înainte și licuriciul rus" (ibid.). Sensul aluziv coexistă și contrastează cu semnificația cea mai probabilă a cuvîntului în uzul argotic: de "ins oarecare, neimportant". Sensul generic-depreciativ poate fi ilustrat de anumite citate din mediul fotbalistic: "E interes național, dom'le, nu mă iau eu după toți licuricii care spun că avantajez o echipă sau alta (...) nu mă interesează ce spune câte un licurici din
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
patru ani, dezertările deputaților și senatorilor dintr-o barcă în alta, greva opoziției parlamentare și criza politică din vara acestui an au afectat grav funcționarea României. Toată lumea are nevoie acum de un singur lucru: stabilitate. La acest nivel este deja neimportant ce culoare și ce calitate va avea noul Guvern. Contează doar ca în următorii patru ani o majoritate confortabilă, o structura stabilă, să fie la conducerea României”, încheie Pap Szilard analiza din kitenkinto.hu.
Presa ungară: ARD va arunca România în haos by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41189_a_42514]
-
și din ce în ce mai conștient. Treptat, mi-am dat seama că nu sunt bună pentru așa ceva, că nu fac față, nici fizic, nici psihic; dar nu am rupt brusc punțile. Pentru mine, libertatea este de alt gen decât socială" - Vi se pare neimportantă existența unui model literar sau existențial ? - Tot spun că n-am avut nici un model. Ba da, am avut ! Kafka mi-a fost model, de la o anumită vârstă încolo. Are el o nuvelă, Vizuina, în care e vorba despre o cârtiță
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
și de aproximații (ale memoriei și ale puternicei d-sale subiectivități) care nu pot fi trecute cu vederea. Mă număr printre cei care i-au prețuit românele. Obiecțiile pe care le-am ridicat la unul ori altul dintre ele sînt neimportante în raport cu judecată de ansamblu care a fost mereu foarte favorabilă și uneori superlativa. aflu acum că i-am "înjurat" și "negat grosolan" românul În absență stăpînilor, neînțeles "de nimeni", de altfel, după părerea autorului. Sînt convins că dl. Breban n-
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
de focare - fie pegra societății, fie clasa politică! - și, în fond, civilizarea de care avem nevoie și de care nu ne-am ocupat, în ultimii șaizeci de ani, mai deloc. Și acestea toate nu pot fi făcute fără ajutorul, aparent neimportant, al valorilor culturii naționale, poate singurul brand care a lăsat deja urme de apreciat în lumea civilizată, prin nume ce duc după ele adjectivul "român". Un semnal, în acest sens, îl putem semnala și prin ceea ce au făcut cei de la
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
trebuie, ca să putem să ne arătăm față adevărată în lume? Ioan Barbu: Să fie înființate biblioteci și librarii în marile orașe ale continentului și ale lumii. Cele, prea puține, care există, etalează rafturi cu poveri sărăcuțe, cu cărți fără valoare, neimportante pentru străini. Cărți care nu-i atrag nici pe românii de acolo, fiindcă nu le spun nimic. MDP: Deci, am bătut la ușă Uniunii Europene împovărați de multe tare, ca de un blestem... Ioan Barbu: Sunt racile care încă ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Colonelul Laurel Medlon, îi dădu el să înțeleagă lui Cayle, un confident al împărătesei, un obișnuit al Palatului, șeful unei percepții. - Și destul de... hâc... bun, nu pot să zic, spuse el cu o satisfacție care dădea multă greutate cuvintelor, altfel neimportante. Îl privi ironic pe Cayle: - Ai vrea să intri și tu... hâc... În armată? Bine, e în regulă... hâc... vino la mine la birou... hâc... chiar mâine. Vocea începu să i se piardă. Rămase să mormăie ceva în sinea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
graful, cât tonul pe care îl va folosi. Spune-le să-și vadă de drum; nu aici e omul pe care îl caută, răspunse Jordan fără să șovăie, cu o voce calmă și sigură, accentuând în mod nefiresc tocmai cuvintele neimportante ale frazei. Și, ca să dea de înțeles că nu mai are nimic de adăugat, își ornă răspunsul cu un norișor de abur gălbiu. Bătrânul apăruse la timp în viața lui Jordan. Poate puțin cam târziu. Graful părea că-l așteaptă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
brutală, de la negru la negru. Adică către un film neo-noir, tot o reușită a fraților Coen, intitulată Omul care nu era acolo și re-intitulată pentru uzul telespectatorilor români Confesiunea unui anonim. Cu Billy Bob Thornton într-un rol de bărbier neimportant și absent, pe lângă care viața trece fără a se intersecta vreodată, care te face să înțelegi cum de, în ciuda tuturor experimentalismelor, performanța unui actor poate fi și piatra unghiulară, și cheia de boltă a unui film. Tocmai pentru că e o
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
plăcea să creadă lui Finley. Punctul omega expune tentativa lui de a-l determina pe Elster să participe la crearea unui film altminteri minimalist, în care să nu conteze decât ceea ce se aude, elementul vizual urmând să rămână pe cât de neimportant pe atât de monoton: lui Elster i se cerea să stea în picioare în fața unui perete cafeniu și să vorbească oricât va dori, de unul singur, neîntrerupt de întrebări și fără vreun alt element de natură să distragă atenția, despre
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
și, bineînțeles, teroriștii nu apar. Filmul nu are caracterul unei dezvăluiri incediare, deși, probabil că evenimentul petrecut la Otopeni i-a servit drept model. Noutatea să stă în capacitatea regizorului de a surprinde insertul brutal în evenimente a unor pioni neimportanți, a unor figuranți. Pe alocuri filmul împrumuta ceva din stilul unui reality show, insă efectul e pe de-a-ntregul controlat de regizor, care nu caută senzaționalul, ci un anume desen al întîmplărilor generate aleator. Ce este cu adevarat sigur în
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
printr-o schemă rotativă clasică. Quintul îi văzu axila expusă și, într-un gest reflex, își proiectă degetele dure precum oțelul într-o lovitură fulgerătoare. Unghiile pătrunseră prin carne, apucară de tendon și traseră. Urletul de durere al călugărului era neimportant pentru că Rim trebuia să se apere de furia unui atac simultan din părți. Sări exact atât cât era necesar pentru a lovi simultan bărbiile celor doi călugărilor. La aterizare, singurul sentiment al lui Rim era că pe Vechea Terra nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care m-a scuipat în obraz, ceea ce ar fi însemnat poate chiar moartea mea... Ce frumos minți, quintule! Ca un bărbat adevărat. ―... și apoi, de vreme ce nu dorești să-ți reamintești ceea ce a fost, gestul meu și violul lor sunt deopotrivă neimportante. Femeia se înroși și își ridică din nou privirile spre el. ― N-am spus asta! Încercam doar să-ți explic cum vreau să uit de tot ceea ce s-a întîmplat. Aproape amuzat, Rim spuse: ― E ciudat... Noi, quinții, suntem obișnuiți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]