2,318 matches
-
principiu presupune existența posibilității ca hotărârea primei instanțe să poată fi atacată și verificată nu doar pe aspecte de nelegalitate, ci și pe acelea de netemeinicie. Limitarea controlului pe care instanța de recurs îl poate efectua doar la aspectele de nelegalitate, în situația hotărârilor pronunțate de judecători care acționează ca primă instanță - cum este și cazul hotărârii pronunțate în temeiul art. 413 din Codul de procedură civilă -, încalcă grav exigențele impuse de dublul grad de jurisdicție. ... 10. Curtea de Apel Iași
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 488 alin. (1) și ale art. 489 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: – Art. 488 alin. (1): (1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale; ... 2. dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
Curtea constată că autoarea acesteia deduce neconstituționalitatea prevederilor legale criticate din perspectiva faptului că încheierea prevăzută la art. 414 din Codul de procedură civilă de suspendare a judecării procesului poate fi atacată doar cu recurs și doar pentru motive de nelegalitate, nu și pentru motive de netemeinicie. Astfel, consideră că se limitează posibilitatea de verificare a hotărârii pronunțate în primă instanță strict la aspectele de legalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 17. Curtea reține că
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
procedură civilă, instanța judecătorească soluționează un incident procedural și constată existența împrejurării care a condus la dispunerea acestei măsuri. Împotriva acestei încheieri se poate declara calea de atac extraordinară a recursului, în motivarea căreia vor fi formulate doar critici de nelegalitate circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 18. Prin urmare, suspendarea judecării procesului nu reprezintă o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv, ci un incident
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului T., prin Încheierea finală de cameră preliminară din 6 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 6.310/30/2015/a5, a respins cererile și excepțiile invocate de către revizuent, prin apărător, privind nulitatea actului de sesizare și nelegalitatea unor probe administrate și acte efectuate în faza de urmărire penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. 79/P/2015 din data de 11 august 2015 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
78/2000. În faza de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului T. a dispus, prin Încheierea finală de cameră preliminară din 15 decembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. 8.023/30/2017/a1, respingerea tuturor cererilor și excepțiilor invocate de inculpați privind nelegalitatea actului de sesizare, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății. Împotriva acestei încheieri inculpații au formulat contestații
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
teza a II-a din Codul de procedură penală rezultă posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, împotriva unei hotărâri definitive în vederea remedierii aspectelor de nelegalitate ce decurg din încălcarea unei dispoziții constituționale pe care s-a întemeiat hotărârea. (...) În practica judiciară și în doctrină au fost exprimate în mod constant soluții și opinii conform cărora cazul de revizuire de la art. 453 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
categorii de personal din sistemul bugetar se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienți mai mici, nu constituie reale critici de neconstituționalitate, fiind aspecte de nelegalitate ce revin analizei instanței de contencios administrativ. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIA nr. 102 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273870]
-
și a art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995, nu poate fi convertit într-un element determinant, care să modifice obiectul, scopul și efectul juridic al deciziei pronunțate de instanța supremă și pe baza căruia să poată fi pretinsă nelegalitatea și chiar neconstituționalitatea actului jurisdicțional menționat. Așadar, efectul obligatoriu al Deciziei nr. 3 din 30 ianuarie 2017 poartă asupra modalității în care instanțele de judecată aplică și interpretează dispozițiile art. 3, ale art. 9 și ale art. 26 alin. 3
DECIZIA nr. 361 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273966]
-
fiscală, referitor la suspendare, nu sunt aplicabile controlului antifraudă și, drept urmare, permit menținerea timp îndelungat a unor acte evident nelegale, sens în care, alături de eficientizarea dreptului de acces la justiție, ne aflăm în ipoteza lipsei protecției legale, sursa nelegalității aflându-se în însăși corpul legii, situație în care însăși legea este evident neconstituțională. ... 7. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile criticate nu intră în contradicție cu exigențele impuse de dispozițiile constituționale ale
DECIZIA nr. 252 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273565]
-
conjuncției „sau“ cu „și“. Instanța a apreciat că cererea de modificare în sensul eliminării sintagmei sus-indicate reprezintă în realitate o cerere de anulare parțială a actului administrativ prin eliminarea acestei sintagme. Motivele invocate pentru admiterea acțiunii sunt motive de nelegalitate ale actului administrativ, așa cum se va arăta mai jos. Această interpretare a acțiunii a fost susținută de reclamant și cu ocazia cuvântului pe fond (f.147). Ca atare, această cerere nu este inadmisibilă raportat la art. 1, 2 , 8 , 18
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
emiterea unui act administrativ modificator, acțiune care este de asemenea admisibilă potrivit art. 1, 2 , 8 , 18 din Legea nr. 554/2004. ... 3. În ceea ce privește actele atacate prin cererea de chemare în judecată inițială precizată sub aspectul motivelor de nelegalitate, instanța apreciază că aceasta este întemeiată. Astfel, art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 prevede că persoana care a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni sau a fost lipsită de dreptul de a ocupa un post didactic prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
pentru ocuparea funcției de director, care la litera f) ca și condiție de înscriere prevede din punctul de vedere al condamnărilor penale doar cerința prevăzută în art. 234 alin. (3) din Legea nr. 1/2011.(f. 92-115). Acest unic motiv de nelegalitate, respectiv încălcarea art. 5, art. 234 alin. (1) și (3) din Legea nr. 1/2011, este suficient pentru admiterea cererii de chemare în judecată inițiale precizate sub aspectul ambelor petite. ... 4. În ceea ce privește încălcarea principiului securității juridice, raportat la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
Legea nr. 1/2011, este suficient pentru admiterea cererii de chemare în judecată inițiale precizate sub aspectul ambelor petite. ... 4. În ceea ce privește încălcarea principiului securității juridice, raportat la Ordinul MECTS nr. 5.549/2011, instanța apreciază că și acest motiv de nelegalitate este fondat. Astfel, art. 21 alin. (2) din acest ordin reglementează pierderea calității de expert în management educațional în cazul condamnării pentru săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, această prevedere face referire la o infracțiune oarecare fără nicio distincție sau precizare, creând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
educațional, pentru ca apoi această calitate să i se retragă prin aplicarea art. 21 alin. (1). Art. 21 alin. (2) din ordinul sus-indicat nu reglementează o altă procedură de reactualizare a registrului în discuție. În consecință, și motivul de nelegalitate dezvoltat la punctul III.1 din cererea de chemare în judecată este fondat sub ambele aspecte. ... 6. În ceea ce privește motivul de nelegalitate privind producerea de efecte retroactive dezvoltat la punctul 2 din cererea de chemare în judecată inițială, Curtea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
-indicat nu reglementează o altă procedură de reactualizare a registrului în discuție. În consecință, și motivul de nelegalitate dezvoltat la punctul III.1 din cererea de chemare în judecată este fondat sub ambele aspecte. ... 6. În ceea ce privește motivul de nelegalitate privind producerea de efecte retroactive dezvoltat la punctul 2 din cererea de chemare în judecată inițială, Curtea apreciază că ordinul atacat prin petitul 1 nu produce efecte retroactive. Astfel, în acest ordin (f. 8) se prevede expres că radierea se
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
câtă vreme excluderea potrivit art. 21 alin. (2) din Ordinul MECTS nr. 5.549/2011 este fără drept de reînscriere, dispoziție neatacată în cauză. ... 8. În ceea ce privește completarea de acțiune, aceasta vizează Ordinul MEN nr. 4.619/2014 (f. 78-90). Motivele de nelegalitate invocate sunt similare celor analizate la punctele 3, 4, 7, astfel că nu vor fi reluate. Pentru aceste considerente și raportat la primele două motive de nelegalitate analizate la punctele 3 și 4, se impune și admiterea completării de acțiune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
completarea de acțiune, aceasta vizează Ordinul MEN nr. 4.619/2014 (f. 78-90). Motivele de nelegalitate invocate sunt similare celor analizate la punctele 3, 4, 7, astfel că nu vor fi reluate. Pentru aceste considerente și raportat la primele două motive de nelegalitate analizate la punctele 3 și 4, se impune și admiterea completării de acțiune. Chiar dacă reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la modificarea ambelor texte de lege, fără a face vreo distincție între membrii consiliului de administrație ai unei unități de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
la modificarea ambelor texte de lege, fără a face vreo distincție între membrii consiliului de administrație ai unei unități de învățământ, în mod evident reclamantul a vizat doar situația cadrelor didactice, membre ale consiliului de administrație (al doilea motiv de nelegalitate este fundamentat pe Legea nr. 1/2011). Ca atare, obligația a fost stabilită doar în raport cu aceste cadre didactice menționate la art. 7 lit. a) din ordinul atacat, nu și la celelalte categorii de membri în consiliul de administrație. ... 9
SENTINȚA CIVILĂ nr. 329 din 20 octombrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/273440]
-
Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2017. ... 24. În cadrul dosarului aflat pe rolul instanței de trimitere s-a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, iar criticile de nelegalitate au fost grupate în critici vizând modalitatea de soluționare a excepțiilor, respectiv critici vizând soluționarea fondului cauzei. ... 25. Instanța de fond a calificat, prin Încheierea din 30 iulie 2021, motivele invocate în susținerea excepției lipsei calității procesuale active ca fiind
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
nu a solicitat, în același timp (în sensul de același cadru procesual), și despăgubiri. ... 40. În ambele variante, cererea de despăgubiri este legată de soluția dată cererii principale și subsecventă acesteia, aspect care presupune că, în prealabil, s-a stabilit nelegalitatea actului administrativ, dar și calitatea de persoană vătămată a celui care a acționat în sensul art. 8 din Legea nr. 554/2004, iar, în cadrul acțiunii formulate în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aceste aspecte nu mai
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
va putea solicita pe cale principală, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, anularea actului administrativ normativ deja anulat, pentru că i se va opune excepția lipsei de interes și nici nu va putea invoca excepția de nelegalitate, câtă vreme art. 4 alin. (4) teza întâi din aceeași lege exclude actele normative de la acest control de legalitate incidental. Pe de altă parte, la aceeași concluzie se ajunge și prin prisma puterii de lucru judecat a hotărârii judecătorești
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
Curți de Casație și Justiție, totuși, în toate deciziile relevante identificate la pct. 6.1 s-a ținut seama de hotărârea judecătorească de anulare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, „fie aplicându-se nemijlocit, cu consecința respingerii excepției de nelegalitate a aceleiași prevederi normative ca lipsite de obiect/interes, fie recunoscându-i-se puterea de lucru judecat“. 72. În cadrul Deciziei nr. 4.380 din 12 decembrie 2007 (Dosarul nr. 6.681/1/2007) și Deciziei nr. 2.391 din 3 mai 2022 (Dosar nr. 953/33/2018
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
trebuie să fie dezvoltate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, astfel cum este în cazul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din același cod, care statuează că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aspect ce este discriminatoriu și lasă loc la interpretări. Prin urmare, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
urmat în cazul căilor extraordinare de atac (recursul, contestația în anulare și revizuirea), respectiv cuprinsul cererii de recurs, cu referire la art. 486 alin. (1) lit. d) din același cod, care dispune că cererea de recurs va cuprinde „motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat“. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, cele două căi de atac - apelul și recursul - sunt total diferite
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]