999 matches
-
cuprinși de spaimă. Sanda își revine, ea: „parcă se auzi chemată din adâncul somnului ei, căci se răsuci în pat, zbătându-se“, însă toate aceste sunt în zadar, fiindcă Sanda moare. „Parcă“ este elementul care mărește ambiguitate faptelor, căci condiția neliniștitoare a omului este un fapt propriu pentru „o reîntoarcere spre fantastic“. În final, Egor, cu ajutorul unui drug, o va omorî pe Christina. O găsește pe Simina cu trupul sfâșiat: „fetița întoarse capul si-l privi fără uimire, ca și cum nu l-
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
reușește profitorul poet al glumițelor agreste. Nu mă poate abate nimeni de la raționamentul: așa cum e pictura poetului Mărinică, tot așa e și poezia pictorului Sorescu. Îl aud, într-o dimineață, la radio, divulgîndu-ne tainele picturii sale, care aprofundează acum tema, neliniștitoare prin metafizica ei abisală: cocoșul. Ce mai! Cam ăsta e cucurigul picturii lui Mărinică. Sinaia. Într-un cotlon al marii peluze a Peleșului, în calea cohortelor de vizitatori, un ghitarist și bascul lui pentru bani. Rămîn un timp lîngă băiatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu vești minuțios ambalate de la Moscova. "Trimisul special" ne asigură, de pe o zi pe alta, că... nu va lipsi nici mîine de la Actualități. Sentimentul că sîntem o gubernie care trebuie să știe, în tot ceasul, de ce mai suferă Baris, e neliniștitor. Ca să nu spun că totu-i de prost gust (ca deontologie radiofonică). Țarul bulgarilor, trăind în străinătate, e pe locul unu în topul populației de la sudul Dunării. Ar fi jenant, pentru orgoliul nostru, să ne-o ia înainte. Monarhic vorbind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Asemănarea trece dincolo de suprafață; Chaplin e unul din marii magicieni și, totodată, distrugători ai vremii noastre, un descătușător al rîsului exploziv... El se prăpădește de rîs, văzîndu-și casa sărind în aer. Mi-am dat seama de asta cu o claritate neliniștitoare, văzînd una din așa-zisele comedii intitulată: "Chaplin coace cu dinamită"." Dacă Jünger se întîlnește întîmplător cu umorul, în schimb Freud se ocupă de categorie sistematic. În studiul din 1905, debordînd de vorbe de spirit, auzite sau produse de savant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
majoritatea altor oameni, ezită să-și abandoneze modul obișnuit, boolean de a gîndi... care este copiat după modul în care limbajul obișnuit corespunde lumii experienței. Ei suspectează că adoptarea unei logici cuantice, non-boolene, este un fel de artificiu ce atribuie neliniștitoarea stranietate cuantică mai degrabă minții lor decît lumii fizice, căreia, după ei, această stranietate îi aparține... "18. Majoritatea logicilor cuantice au modificat a doua axiomă a logicii clasice axioma non-contradicției introducînd noncontradicția cu mai multe valori de adevăr în locul celei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
magice, aceste umbre pe care le pătrunde misterul ontologic al afectivității"10, corespunde celei de a treia materii a lui Lupasco. Dedicația pe care André Breton o face pe exemplarul din Arta magică trimis lui Lupasco este totodată mișcătoare și neliniștitoare: "Lui Stéphane Lupasco, cel dintîi calificat să pătrun-dă în aceste "umbre magice ale psihismului" (deși mă îngrozește gîndul că s-a putut preta la glorificarea unor măsuri inchizitoriale !) "11. Despre ce "măsuri inchizitoriale" putea fi vorba ? GEORGES MATHIEU ȘI CUȘCA
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a fi o oglindă în care să ne privim pe noi înșine, înainte de a ne face necesara toaletă a conștiinței cotidiene. Atât. Aceste rînduri de gînduri mi-au fost provocate, evident, de textul lui Constantin Popa. Un text dens și neliniștitor, ca o sirenă în noapte. Un text ca un oftat profund, după care ai nevoie de aer. Un text polifonic ca mesaj și ca scriitură dramatică. Un text ale cărui litere îți rămîne înfipte în memorie, ca niște ace reci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o situație de criză în Caraibe, ca să smulgă concesii la Berlin. Vasta literatură închinată subiectului e împărțită între partizanii unei teze sau alta. Mi s-a părut neglijată și atunci și acum relația cu China. Pentru orice om politic, mai neliniștitoare decât situațiile create de tine și în care mai ai un cuvânt de spus sunt cele create de alții care te țin sub focul lor și pe care nu le poți controla. Hrușciov era stegarul unei ideologii, conducătorul plutonului de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ei țes veșminte funebre, senzualitatea se stinge într-un fior macabru, alcovul devine casă a spaimei. Somnul e asimilat morții, inerției, opririi sterpe a vieții. Erosul e guvernat de un cer în care poeta proiectează o mitologie personală, fastuoasă și neliniștitoare, într-o lumină hiperlucidă. „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor (2002), la origine teză de doctorat, reprezintă însumarea unei îndelungate preocupări pentru opera lui Mihai Eminescu. Autoarea pornește de la intuiția tendinței de „restrângere” a mijloacelor expresive, în sensul esențializării și
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
poetul a fost plămădit, prin naștere, ca sinteză deplină a elementelor de alcătuire și de definiție ale universului, constituindu-se ca o matcă în care timpul, „ceas ca de lemn putred”, le face pe toate să curgă spre neștiut, măsurând neliniștitor destrămarea, ca la Lucian Blaga. Imagistica, de foarte multe ori inspirată și firească, se hrănește cel mai des din semantica plecării, a ducerii, a părăsirii. Aerul „pleacă printre degete, cu casă cu tot”; „pe o apă o să plece chipul meu
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
acestui dandy poate fi circumscrisă Într-un stadiu estetic kierkegaardian. De altfel, o formulare a filosofului danez, după care inocența este totodată angoasă, are echivalențe În comentariul caracterologic matein: „...dacă păpușii acesteia sulemenite Îi flutura uneori pe buze un surâs neliniștitor, sub arcul sever al sprâncenelor, trase negre cu condeiul, ochii aveau acea nevinovată limpezime ce strălucește numai sub pleoapele eroilor și ale copiilor”. În această ipostază, indeterminată moral și „amorțind simțământul temerii de răspundere”, Aubrey de Vere adastă Într-un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în această relatare detașată a dramei, doar o hiperbolizare a realului, care crispează și îl neliniștește pe cititor. În Semn rău (titlul inițial - Tolea, 1940) este, în esență, prezentat un caz de fotofobie, care, corelat cu o seamă de coincidențe neliniștitoare, devine argument al intervenției unor forțe distructive ce impun relații ciudate în microuniversul satului. În Vraciul Ieronim se înfiripă atmosfera Evului Mediu, când nevoia de vrăji era mai puternică decât vraja însăși. Nebunia în care alunecă Ieronim își are sursa
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
Cufărul plin de hârtii vechi care, când ne aventuram sub patul cel mare din camera Charlottei, ne înspăimânta prin masivitatea lui obtuză. Trăgeam încuietorile, ridicam capacul. Ce de hârțoage! Viața de adult, cu toată plictiseala și cu toată seriozitatea ei neliniștitoare, ne tăia respirația cu mirosul de închis și de praf... Puteam oare să bănuim măcar că, printre ziarele vechi, printre scrisorile ce purtau date inimaginabile, bunica avea să găsească pentru noi fotografia celor trei deputați din barcă? Vincent îi transmisese Charlottei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu războaiele civile... Noi, rușii, nu aveam de ales. Dar ea? Cu privirea ei, cercetau o țară de nerecunoscut, fiindcă era judecată de o străină, uneori naivă, adesea mai perspicace decât ei înșiși. În ochii Charlottei se oglindise o lume neliniștitoare și plină de un adevăr spontan - o Rusie insolită, pe care trebuia să o descopere. Îi ascultam. Și descopeream și eu destinul rusesc al Charlottei, dar în felul meu. Unele amănunte abia evocate se amplificau în capul meu, alcătuind un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că bărbatul acela frumos, impozant, cu mustață falnică și cu ochi mari și liniștiți a întruchipat brusc, prin vreun joc capricios al reveriei amoroase, prezența masculină prefigurată. Și ea a întrebat în rusește - parcă pentru a exprima mai clar misterul neliniștitor al acelei prezențe dorite în taină: „Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat?” Charlotte mi-a aruncat o privire rapidă, colorată de un surâs. Apoi a închis cartea pe care o ținea pe genunchi și, suspinând ușor, a privit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
auzit pe mătușa și pe concubinul ei vorbind despre Beria... Altădată, din conversațiile musafirilor noștri, aflasem ce ascundea numele acela teribil. Îl rosteau cu dispreț, dar nu fără o undă de spaimă respectuoasă. Fiind prea mic, nu reușeam să înțeleg neliniștitoarea zonă de umbră din viața acelui tiran. Ghiceam doar că era vorba despre o slăbiciune omenească. O evocau cu jumătate de glas și, de obicei, tocmai în momentele acelea, remarcând prezența mea, mă alungau din bucătărie... De acum înainte, eram
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
odios în toate acestea e că guvernul, în loc de-a izola ceea ce s-a întîmplat în mod izolat în Ilfov și Vlașca, se servă de evenimentul petiției colective din aceste județe pentru a imprima chiar cererilor drepte ale țăranilor caracterul neliniștitor al unei mișcări agrare; că, nevrând să facă dreptate sătenilor de pe moșia arendată de un Pișca, i-acuză fără cuvânt și fără umbră de adevăr că ar fi cerând același lucru ca și țăranii din Vlașca și Ilfov. Iată dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deși știa că de fapt gândul său avea să fie transmis de Alaana operatorului imperial și abia apoi lui Bella al VII-lea. Protocolul cerea însă ca discuția să aibă loc de parcă psiacul nu ar fi existat. ― Am vești foarte neliniștitoare să-ți dau. Trebuie să părăsești Abația! ― Înălțimea Ta, misiunea mea aici face progrese remarcabile. Am chiar senzația că Abatele ia pentru prima dată în serios eventualitatea ca eu să-i succed... ― Are atâta încredere în tine? ― Nu. Încă îmi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și rară și lăsa să treacă printre firele ei firave răcoarea pământului. Se gândi câți oameni stătuseră înaintea lui exact pe pământul acelei planete, vorbind exact despre aceleași lucruri, simțind exact ceea ce simțea el acum. Dacă era ceva cu adevărat neliniștitor la Vechea Terra, atunci probabil că lucrul acela era senzația de micime pe care o resimțea oricine se gândea la istoria omenirii. Măreția aceea nu avea să o aibă vreodată Z. Iar lucrul ăsta punea cele două lumi într-o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
imposibil motivele noastre. Împăratul se încruntă ușor. Era greu să-ți închipui ce motive ar fi putut avea o rasă care-și eliminase demult orice concurență pe planeta de baștină și dorea acum să plece printre stele. Era mai degrabă neliniștitor, trebui să accepte Bella. - Spune-i că, înainte de a afla motivele voastre, eu vreau să știți că, foarte curând, planeta va fi atacată de semeni ai mei care vor să ne omoare. Mi-e teamă că și voi sunteți o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
catehumen. Geniul creștinismului este cel al intermediarilor. Ei sînt cei care l-au făcut pe dumnezeul iudaic să iasă dintre metereze și din crispare. Ei au reușit să dezintelectualizeze Absolutul, înduioșîndu-l ca să-l dinamizeze. Să determine funcționarea pe orizontală a neliniștitoarei verticalități a originilor. Islamul și iudaismul sînt două religii ale bărbaților înzestrați cu rațiune. Creștinismul este un monoteism relativ feminizat, cel mai puțin misogin dintre cele trei: accesibil inimii, eliberat de Carte, erotizat. Prin care fugi de răceală, de masculinitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe care statele din regiune le acordă pentru consumul de petrol. Acest proces de creștere masivă a cererii schimbă ecuația energetică a lumii și declanșează o adevărată cursă pentru accesul la resurse. La care se adaugă un semnal cu totul neliniștitor: posibila creștere a prețului petrolului într-un orizont de timp nu prea îndepărtat 299 la 300 de dolari barilul, așa cum avertiza Jean-Marie Chevalier 300. Iată de ce securitatea energetică devine o prioritate de top a marilor puteri economice și, am spune
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
despre cărțile lor nu corespunde deloc cu ce și-au imaginat că au scris. Orice scriitor care a discutat un pic mai mult cu un cititor atent sau a citit un articol consacrat lui cunoaște această experiență de o stranietate neliniștitoare când Își dă seama de lipsa corespondenței dintre ceea ce a vrut să facă și ce s-a Înțeles. O abatere care nu e deloc surprinzătoare dacă ne gândim că, dacă prin definiție cărțile lor interioare sunt diferite, cea pe care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
tu Însuți - este, iată, una dintre condițiile de bază pentru a reuși să vorbești despre cărți În bune condiții, fie că le-am citit sau nu. Cunoașterea din discursurile despre cărți este o cunoaștere nesigură, iar Celălalt este o imagine neliniștitoare a noastră, proiectată asupra interlocutorilor noștri, cu imaginea acestei culturi exhaustive a cărei ficțiune, transmisă de către școală, ne Împiedică să trăim și să gândim. Însă această angoasă În fața cunoașterii Celuilalt e mai ales o piedică Înaintea oricărei idei creative veritabile
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
disperata sa activitate organizatorică de tip laic și progresist apare dintr-odată sărăcită și îmbătrânită din cauza dispariției problemelor care o presupuneau (adică a sfârșitului unui lumpenproletariat țărănesc într-un stadiu istoric preindustrial), deși însăși vocația sa de preot dă senzația neliniștitoare că este vorba de o trădare inconștientă a părții sale evreiești într-un moment în care persecuția împotriva evreilor se declanșa în modul cel mai feroce, Don Milani se impune (și prin intermediul acestor scrisori) ca un personaj fratern în universul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]