580 matches
-
limitat; limită; liniștit; lipsă de bani; lipsă de interes; lipsit de bani; lipsit de toate; mai sărac; mereu; milos; milostenie; minte; mizer; mizerie; mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
114); firav (29); subțire (28); mic (24); puternic (23); bolnav (21); om (21); uscat (16); neputincios (15); urît (14); schelet (12); de înger (12); gros (11); oase (11); copil (10); frumos (10); tare (10); ușor (10); anorexie (7); foame (7); nemîncat (7); siluetă (7); băiat (6); fragil (6); înalt (6); nepregătit (6); os (6); anorexic (5); bărbat (5); corp (5); flămînd (5); moale (5); neajutorat (5); sărac (5); schilod (5); băț (4); eu (4); sensibil (4); ajutor (3); animal (3); atletic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
irosire; încetini; întins; înțepenit; latent; lăsa; lejer; leneși; lenos; lin; înloc; locui; alocui; a lua loc; a luao pauză; lumînare; meleșteu; mergea; a mergea; mișca; a nu semișca; numișca; mișcare; fărămișcare; semișcă; mînca; muncă; munci; naviga; neclintire; nedeplasare; a nemișca; nemîncat; obiect; odihna; seodihnea; odihnește; om; oprește; seoprește; oprit; oricînd; înpat; pepat; penis; perfect; picioare; a pierde timpul; pierde vară; pierde vremea; pierdere; pierderea timpului; pisica; la pîndă; a pleca; a plecat; plecări; plictisit; plictisitor; poposi; a poposi; poziție; prost; puturos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
formă; femei; fierar; fir de iarbă; firave; fragilitate; frunză; funia; geacă; groasă; grosolan; incomplet; inel; înaltă; la mijloc; lapte; lemn; lingură; linia vieții; linii; mama; mare; material; maț; mătase; merge; mic, fragil; mir; mînă; moale; model; nai; nas; nedumerire; neîncredere; nemîncat; nerezistent; nu încăpea acul; palton; pătură; penis; piciorul; portofelul; puternic; rade; ramură; rupt; schelet; scobitoare; sensibil; sexy; sfîrc; sfoară; siluetă; siluetă; slim; sticlete; suav; suferință; suplă; surcele; șireturi; știe; taină; tare; tînăr; toc; transparent; tremurător; trestie; trist; tulpină; tușul; vara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întrerupea din povestit și cerea confirmarea colegilor, așezați la câteva mese distanță, iar aceștia zâmbeau până la molarii din aur masiv și-l aprobau respectuos. Nu exagerase cu nimic, m-am convins cu propriile papile gustative chiar în acea seară... Eu - nemâncată și în căutarea unui extraterestru; el - destul de arătos, dominant ca un super-CEO, orientat spre arta culinară și teribil de convingător... Ce-ați fi făcut în locul meu? Despre erori ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici; pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Că iel nu poate hodini, / Nu poate dormi, / Nu poate bea, / Nu poate cina, / Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la tine, ca să te cânte cucul, cu bani, tot pentru ca să ai tot anul."283 Omul tradițional deslușește semnele cântării cucului în trăirile zilnice și creează adevărate incantații magice care să anuleze puterile sorții: "Mie cucul mi-o cântat / Nebăut și nemâncat, / La tabără de plecat. / Mie cucul mi-o doinit / Nebăut și nehorit, / Toată vara sunt scârbit"; Pasăre galbănă-n cioc, / Rău mi-ai cântat de noroc. / În toate zilele mele / Mi-ai cântat să fie rele / Și în toată viața mea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deținuții în lagăre, autorul exemplifică lagărul de la Periprava unde” nenorociții de deținuți sunt puși la cele mai grele munci”. In ultima perioadă a detenției, pentru a primi pachete, deținuții trebuiau să facă norma care era deosebit de mare pentru niște oameni nemâncați, care arătau ca niște schelete și aproape toți bolnavi de diferite boli. Iosif Schwartz povestește că într-una din zile a găsit în pământ niște căpățâni de ceapă, rămase probabil din anul trecut, a mâncat din ele și și-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
aceia mor. Animal Cînd sălbătăciunile intră în sat ziua nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meile. Totuși are o parte de mîncat, dar cine o știe? Calul nu are splină; fuge mai iute și nu ostenește. Fetele care merg călare fac un păcat, ca și cum ar omorî pe cineva. Cînd cineva vede întîi cal împiedicat pe nemîncate, e împiedecat toată vara. Cînd calul trage într-un loc unde începe să bată cu copita, să știi că dedesubt nu-i curat. C Copiii se feresc a călca unde se tăvălesc caii; ei cred că din astă pricină caii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cuibar. Cloștile cînd se pun pe ouă, trebuie a calcula așa ca puii să nu iasă în ziua de Bunavestire, de Paști etc., c-apoi ar fi betegi și n-ar trăi. Cînd cineva pune ouăle sub o cloșcă nemîncat, piuie puii mereu; așa și cînd ia puii de sub cloșcă. Pe timpul cînd este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este rău de pagubă. Cînd auzi cucul întîi, să-l auzi pe mîncate, că altfel te spurcă și-ți pute gura tot anul. Dacă cineva aude primăvara pentru prima dată cucul cîntînd și are mulți bani în pungă, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe subțiri. Ele-s legate cu o substanță ce se învîrtoașă îndată. Sînt în rînduri. Vara clocesc și ies omizile. Poporul crede că-i stupit* de cuc. Dacă auzi pe nemîncate cucul cîntînd pentru prima oară, rămîi singur ca cucul toată vara. Dacă te spurcă turtureaua, picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea în ceva. Cînd te apucă frigurile, să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La Lăsatul Postului, dacă îți rămîne ciorba nemîncată, te apucă ploaia cu vraul* pe arie. Cînd mănînci trufandale de legume, cereale, fructe etc., trebuie să zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi alte bucate, ca să fii toată vara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa mult, căci își mănîncă din noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face întîi pîne de grîu, se fac colăcei, se leagă de ciutură cu fir roșu și sporiș, se scufundă ciutura cu ele, apoi, scoțîndu-le afară, se dau copiilor să le mănînce. Să nu dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a Postului Mare nu se lasă plămădeala* pînii peste noapte afară, căci se crede că Toader noaptea s-ar mîzgîli în plămădeală și nu s-ar gîci* pînea. Fărămăturile de pîne ce cad
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază nici uliul!“ (Gh.F.C.) Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima oară pupăza și n-ai mîncat, te-a spurcat, și tot anul îți miroase gura a cuibar de pupăză. Cînd auzi pupăza cîntînd mai întîi, de n-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se salutau cu cuvintele ,, rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era galben ca el. De-l va surca pitpalacul, nu avea spor la lucru. În scimb cîte berze
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sărace. Ion fusese un copil inteligent, încât învățătorul Herdelea voia să facă un "domn" din el, dar din pricina sărăciei, acesta și-a întrerupt studiile. El este văzut diferit de alte personaje: George Bulbuc crede că e "arțăgos ca un lup nemâncat", pentru Vasile Baciu e o "flandură", pentru familia Herdelea, Ion era mai "deștept decât toți flăcăii din Pripas". Flăcăului îi plăcea să muncească și avea o anume religiozitate față de muncă: el se hotărî să pornească brazda de la capătul satului "cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
momentele sale patetice, Caragiale îi împărtășește lui Vlahuță o versiune romantică despre venirea lui pe lume: „Parcă văd... seara. Frig. Ninge; viscolește. La Ploiești. Acum cincizeci și atâția de ani... O femeie săracă într o odaie fără foc se chinuiește, nemâncată, pe o saltea de paie... Vântul vâjâie afară, nenorocita femeie se zvârcolește înăuntru de dureri grozave... Și toată noaptea o duce așa... De abia către ziuă se ușurează. Naște un copil fără noroc... Ei bine, copilul ăla sunt eu!...“ (Cioculescu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
el, mai ales că boala semanifestă cumplit: „cu dureri grele și nesuferite de mă chinuiam greu și zioa și nopatea“, povestește banul. Și în tot acest timp, Ilinca „să pedepsiia și să chinuia cu mine denpreună și zioa, și nopatea, nemâncată și fără de somn și fără de odihnă“. Viața pe trecută împreună i-a demon strat că ea este singura ființă care suferă cu adevărat alături de el și că numai ea va fi capabilă să se ocupe de sufletul lui după moarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doar dacă are un IQ sub 65. Să presupunem că subiectul A.A. a fost supus expertizei psihologului, după ce, în noaptea precedentă, tatăl său a venit beat acasă, a făcut scandal, și-a molestat fizic familia, astfel încât copilul este nedormit, nemâncat și timorat în timpul executării testului din cabinetul psihologului. Toate acestea, precum și un plafon jos de nori, vor face ca rezultatele să fie proaste, iar cazul să fie recomandat pentru învățământul special. Următorul subiect, B.B., va fi odihnit, după un mic
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]