340 matches
-
cu prietenele, se dedică slujbei pentru a aduce banii necesari familiei) sunt făcute în vederea atingerii unui obiectiv ce va aduce avantaje pentru amândoi. Fata în cauză percepe alternativa propusă de băiat ca fiind mai valoroasă decât cea de a rămâne nemăritată sau de a se căsători cu altcineva. Mai mult, odată ce a investit în respectiva „afacere”, ea va face totposibilul pentru a o menține. O cale productivă în acest sens este să-i dăruiască soțului și niște copii. Acest scenariu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
izolează de tot ce le maculează existența. În ea citadinii regăsesc Dobrogea eternă, prin care umblă „zeul apelor” și sub al cărei pământ e scufundată o biserică. Altă piesă, Olelie, valorifică scenic obiceiul de a striga de pe dealuri numele fetelor nemăritate, în noaptea de lăsata secului. N. a dat teatrului (ca și cinematografului), singur sau în colaborare, și alte scrieri, precum Casa de la miezul nopții sau Paiața sosește la timp, Apostolii, Terente. Asemenea prozei narative, opera dramatică a lui N. freamătă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența lui nu poate fi apreciată îndeajuns decît comparînd poemul său cu alte scrieri din epocă. „Pietre în casă”, „fecioarele îmbătrînite”, „fetele nemăritate” erau subiect de fabulă și de anecdotă veselă; - obiect de glumă și de ironie. în timp ce în succintul tablou psihologic și somatic pe care li-l face Bacovia ele au o anume grandoare și solemnitate, la ceilalți apar ca ridicole, antipatice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și ne-ngropat!" A treia zi, călugărul adaugă la cele spuse cu o zi în urmă: "Și mulți ai o să-l veghezi/până când să-l înviiezi!" Roaba o asigură că "unde s-a mai pomenit fată de-mpărat să rămâie nemăritată, ca ale proaste și sărace!" Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai întâi, se află în afara limitelor împărăției, apoi casele mari și frumoase
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
s-o urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i s-a uscat toamna-n spate, și mai mult plânge decât cântă: În ia-sară-i lăsat de sec / Mă duuuc, maică, să mă-nec, / Unde-a fi balta uscată! / c-am rămas nemăritată..." Naratorul istorisește o poveste din satul lui despre "o fată tomnatecă, nemăritată, și poate și știrbă... ca fără noroc ce era", care ajunge să dea de mâncare doar la curci, pentru că la găini, cocoși, rațe, gâște nu mai dă nimic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
toamna-n spate, și mai mult plânge decât cântă: În ia-sară-i lăsat de sec / Mă duuuc, maică, să mă-nec, / Unde-a fi balta uscată! / c-am rămas nemăritată..." Naratorul istorisește o poveste din satul lui despre "o fată tomnatecă, nemăritată, și poate și știrbă... ca fără noroc ce era", care ajunge să dea de mâncare doar la curci, pentru că la găini, cocoși, rațe, gâște nu mai dă nimic, i se pare că și aceste păsări de curte ar căina-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de unde se pare că Chaucer a preluat-o și a îmbogățit-o în manieră proprie. Descrierea fetei depășește idilismul obișnuit literaturii medievale, îndreptându-se spre realism, notele licențioase dovedind ca sursă posibilă un fabliau al vremii: „De douăzeci de ani, nemăritată/ [...] Era huidumă-n lege feticica,/ Cu nasul cârn și ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
alimentare și veghea asupra creșterii și educației copiilor. Evident, în familiile înstărite grijile casei erau trecute în sarcina personalului special angajat. O condiție esențială pentru a fi angajată ca femeie în casă, menajeră, bucătăreasă, doică sau servitoare era să fii nemăritată și fără copii. În acest univers feminin, inițiativele particulare ale soțiilor, libertățile acestora s-au răsfrânt în special asupra copiilor și a personalului din subordine. Având beneficiul autorității totale asupra gospodăriei, acestea puteau angaja meditatori particulari pentru copii - profesori de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în familie, au fost trimiși de justiție spre fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C. pen.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritate. Perioada istorică respectivă corespunzând totodată acestor eforturi legislative și începutului psihiatriei științifice trebuie încadrată într-o viziune de ansamblu, evoluată, corespunzător reformării morale și restabilirii drepturilor omului. De aici derivă și ideile de organizare a asistenței psihiatrice a copilului, psihiatria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fata trebuie să devină soția vărului său după tată sau a unei rude la fel de apropiate; căsătoria cu o văduvă cu sau fără copii ale fraților buni sau ale fraților de trib, dacă În grupa matrimonială a bărbatului nu există femei nemăritate, altfel rămâne adeseori burlac; leviratul obligația văduvei de a se căsători cu fratele răposatului ei soț sau cu o rudă apropiată a acestuia, dezaprobată de unele triburi. Poligamia era o regulă des Întâlnită În societatea aborigenilor. Fiecare femeie este soția
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dorea fiecare. Uneori li se dădeau și bani. Dacă pe vremuri doar locuitorii mai înstăriți ai comunei petreceau Revelionul, astăzi se obișnuiește ca fiecare să-și organizeze din timp petrecerea de Revelion. Bătrânii povestesc că în această noapte fetele mari, nemăritate mergeau în grajdul vacii (care la acea oră dormea) și încercau s-o scoale lovind-o cu piciorul. La a câta lovitură se scula vaca însemna că după atâția ani se mărita fata. Un alt obicei care s-a păstrat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bani. Sărbătorile de iarnă la provițeni continuă până la Sf. Ion, când în fiecare casă există cel puțin un sărbătorit. Înainte de Bobotează (6 ianuarie) fiecare familie primește în casă preotul pentru a boteza (a sfinți) casa. Se povestește că acum fetele nemăritate își puneau sub preșul de la pragul ușii mărgelele. Cereau de la preot un fir de busuioc. Seara așezau sub pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
luptaseră În divizia Waffen SS Galițiană 8. Criteriile de admitere erau simple: statele vest-europene căutau lucrători manuali zdraveni (bărbați) și, din această cauză, i-au favorizat vădit pe baltici, polonezi și ucraineni, indiferent de partea cui fuseseră În război. Femeile nemăritate erau bine-venite ca muncitoare sau femei de serviciu - dar Ministerul Muncii canadian respingea În 1948 tinerele care Încercau să emigreze În Canada ca fete În casă dacă exista cea mai vagă bănuială că ar avea studii postgimnaziale. Nimeni nu voia bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regiunile sau districtele rurale Îndepărtate, unde autoritățile catolice aveau Încă o influență morală asupra populației locale. Chiar și la orașe, de această libertate au beneficiat În principal femeile din clasa de mijloc; pentru multe muncitoare măritate și pentru majoritatea celor nemăritate principala formă de control al nașterii rămânea cea tradițională: avortul. Nu e surprinzător, așadar, că reforma legii avortului a devenit un laitmotiv al noii politici a femeilor - unul dintre rarele puncte de intersecție În care feminismul radical se Întâlnea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare număr de stupi, din moment ce lăsa fiecăruia dintre cei șapte urmași ai săi câte 200 stupi, iar fiicei mai mici, fiind nemăritată și neînzestrată, îi atribuie un număr dublu, adică 400, lăsând să se înțeleagă că și celorlalți le-a dat la căsătoria lor, ca zestre, tot câte 200 stupi. Înseamnă că la apusul vieții sale, acest boier avea încă peste o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]