3,779 matches
-
redus să se și să-și poziționeze partenera, așa cum acțiunea este permanent relansată dintr-un punct mort de un mic gest, de o replică aducînd un nou subiect în discuție. Nu o dată replica este preluată în ecou, Peter ridică glasul nemulțumit de ceea ce vede la televizor, în timp ce în telenovela pe care o urmărește Katia un alt personaj vorbește tot pe un ton răstit. Acest efect de rezonanță alternează cu un fel de joc de pase, meciul reluîndu-se acolo unde discuția este
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
invizibilă de cineva ascuns Îndărătul stîncilor; un zmeu ciudat, făcut dintr-un material aproape transparent, ale cărui mișcări semănau perfect cu ale unei meduze care Înoată. La un moment dat se oprise și parcă... Îi aștepta. Christina ieși din casă nemulțumită. Totuși, pentru eventualitatea că s-ar fi Întîlnit cu cineva cunoscut, arbora un surîs bine dozat, fiindcă așa cere buna-cuviință. În definitiv, chiar așa și era! Dacă Vic nu-i dăduse voie să cumpere puiul de pisică, Însemna că avea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
săptămînii, Marychka l-ar fi adus acasă. Ca orice copil inteligent, micuțul Christian n-ar fi rezistat tentației de a se distra cu ea trăgînd-o de coadă - și e aproape la fel de sigur că pisica l-ar fi zgîriat. Se Îndrepta nemulțumită, dar surîzătoare, către studioul de radio. O blondă din linii subțiri; o femeie Încă tînără, cu o privire precaută, căutînd nesigură ceva, ochii albaștri, tenul palid, pomeții un pic proeminenți, obrajii un pic supți și un gît lung și subțire
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vreo cabină telefonică În apropiere? o Întrebă la rîndul său Christina. Abia după aceea observă că aparatul telefonic era agățat de perete, chiar lîngă ușa de la intrarea În dispensar; mai precis, după ce, arătîndu-i-l cu mîna, bătrîna plecase mai departe bombănind nemulțumită. Formă numărul cu mare atenție, pentru a fi sigură că nu-l greșește. — Alo, bună ziua, sunt persoana care a dat anunțul și... — Ce persoană? Ce anunț? se răsti la ea cineva de la celălalt capăt al firului - și Închise. — ... Aș fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
foloseau cristale care concentrau energia telurică și o transformau În electricitate. Așa s-au construit piramidele! Intervenția ei avu darul de a crea o nedorită tensiune În rîndul celorlalte membre ale Cercului. Doamna Tamara ridică din umeri, neîncrezătoare și vădit nemulțumită. — Mă rog, În măsura În care considerați necesar... Deși nu văd la ce ar folosi. Din cîte știu eu, Joanna-Jeni nu are nevoie de așa ceva, ea lucrează cu alte metode. Și apoi, de unde să luăm dintr o dată atîtea cristale? — Fără cristale nu vom
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Cum, n-ai văzut „Ultimul tango la Paris“? se miră Naggie. Am auzit vorbindu-se despre filmul acesta, dar Vic n-a fost de acord să mergem să l vedem, se scuză Christina. — Ah, acest Vic al tău! exclamă Naggie nemulțumită și porni spre ieșire, dar În ultimul moment se Întoarse la standul de cadouri pentru bărbați. CÎt pe ce să uite că pentru asta venise. Ca să nu se trădeze față de Christina, mai cumpără Încă o cravată. De acum Încolo, dacă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un suflet nevinovat, argumentase doamna Delilah. — Din cauza ei..., lui, nu mai pot dormi noaptea! Cotrobăie prin toată casa, de parcă ar fi pus o..., l-ar fi pus cineva să mă spioneze... Observînd el Însuși că Începuse să se bîlbîie, tăcu nemulțumit. Dintr-o dată, Îi veni ideea că pisoiul sau pisica aceea nu era chiar atît de inocent(ă) pe cît lăsa impresia, avea intenții ascunse, iar el știuse asta de la bun Început! Rămînea doar s-o mai convingă și pe soția
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Joanna-Jeni mută megafonul În mîna stîngă, pentru a ridica ea Însăși mîna dreaptă, purtînd-o lateral, cu oarecare eleganță, ca o profesoară de gimnastică. CÎțiva, mai ales dintre cei din primele rînduri, se conformară, Însă sunetul scos nu era destul de convingător. Nemulțumită, Joanna Jeni făcu trei pași mai la dreapta și se opri. Sunetul i se adresează creierului, ochilor și urechilor, explică ea. Numărați În gînd pînă la șapte. Mai facem o dată: iiiiiii! — Iiiiiiii! — Da, e mai bine. Acum Încrucișăm mîinile la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mișcau nefiresc, aveau un ușor tremur care-l Împiedica să rezolve corect sarcina primită, mai ales că fusta stătea, și de data asta, prea strîmt pe corp. Gesturile Îi erau precipitate și cumva temătoare. — Ah, cît ești de neîndemînatic! exclamă nemulțumită Naggie. Ar fi vrut să-l chinuie un pic. CÎnd se Întoarse, văzu că băiatul transpirase - și i se făcu milă. Ce-ai transpirat În halul ăsta? Ia ține un pic!... Spre surprinderea ei, Însă, de data asta Marlon știa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai Întîi dacă Boule-de neige făcuse caca acolo unde trebuia sau În altă parte. — Iar ai fost obraznic! Iar ai făcut pe covor, deși ți-am lăsat anume ușa deschisă la baie și am schimbat și nisipul! observa un pic nemulțumită, după care Îi turna lapte Într-o farfurioară, sau Îi punea cîteva resturi de carne aduse de la spital. Boule-de-neige nu numai că nu replica acestor reproșuri, dar părea că nici nu le ia În seamă. Se ridica din culcușul lui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vopseaua de pe chipul lui Îl făcea să pară mai În vîrstă. Prin urmare, nu se mai temea de el; l-ar fi privit chiar cu simpatie, dacă ar fi avut ocazia. Deocamdată, celălalt continua să-l mîne de la spate, mormăind nemulțumit cîte ceva, cînd trebuia să-i arate În ce direcție să o ia, dar Pablo era aproape sigur că orice neînțelegere se va risipi În momentul cînd vor ajunge În locul către care se Îndreptau și despre care nu știa deocamdată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În cînd se oprea pentru a analiza situația nou creată, pentru a stabili noi strategii de joc, sau numai pentru a freca Îngîndurat vîrful tacului, privind undeva În depărtare. Fără să observe că maiorul Îl urmărea din pragul ușii, mormăia nemulțumit ceva, atunci cînd bilele nu urmau traiectoria pe care ar fi dorit-o. Abia Într-un tîrziu, maiorul Înțelese că reconstituia versurile unei poezii, sau poate că o compunea el Însuși În acele momente. După toate aparențele, era vorba de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
febrilitate destinsă, detașată... O fi corect să spun așa? Căuta, citea, se interesa, uneori pînă la detaliu, totuși conștient de rezultatul final al meciului - unul dezamăgitor -, și nemulțumit de competența limitată a jucătorilor. Chiar așa: din cînd În cînd plescăia nemulțumit! În acest timp, lipsit de orice curiozitate, eu răsfoiam un ziar, sau moțăiam alături pe o canapea, sau ieșeam pe balcon să-mi aprind o țigară. Pe scurt: mă plictiseam. Înțelesesem de multă vreme că internetul e ceva asemănător setului
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
după ce am deschis ochii, am crezut că orbisem, vedeam doar o beznă albă. Despre Întîlnirea lui cu deputatul a bălmăjit ceva foarte sumar, În sensul că totul e În regulă, au discutat, i-a promis tot sprijinul - oricum, părea cam nemulțumit, a schimbat repede vorba, sub pretextul că suntem În Întîrziere. Trebuia să ne grăbim să ajungem În Parcul Herăstrău, unde urma să o Întîlnim pe Christina. Crezusem inițial că ne aștepta acolo, Însă abia acum Pablo Îmi spuse că de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
singură carte. E de-ajuns că ne leagă ura împotriva aceleiași persoane. Mă refer la o ură cerebrală, bine calculată, nu ca în cazul așa-zișilor disidenți pe care-i cunoaște toată lumea și care nu sînt de fapt decît niște nemulțumiți sau frustrați. Asta-i diferența dintre unii și alții, cu toate astea fiți convinși că au și ei o mică escrocherie pregătită, un mic căluț troian pe care vor încerca să-l infiltreze la timpul potrivit în mijlocul acțiunii. I se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
asta așa ca să-ți dai seama că fără să vrei, încercînd să mă izolezi în afara spațiului politic, mi-ai făcut de fapt un bine. M-ai aruncat în culisele conspirației. Editurile sînt împînzite, ca de altfel toate instituțiile statului, de nemulțumiți. Așa de exemplu am dat acum cîteva luni peste Monte Cristo, care venise la mine la recomandarea unuia de la Meridiane, chipurile să-mi ceară să-i tipăresc o lucrare. La fel am reînnodat firul și cu Petrică, ți-o spun
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o spun cu mult înainte, zice Roja, privindu-l în ochi pe Gulie, slăbiciunea face parte din firea omului, speranța moare ultima, recunoaște, o mare prostie, și pierdere de timp pe deasupra, i se pare. — Nu e cinstit, dom’ Roja, intervine nemulțumit Tîrnăcop, ca pe noi să nu ne puneți la socoteală, așa faceți de fiecare dată. Din locul în care stă pitit, Roja simte că a făcut bine părăsind Baricada, pentru că oamenii lui nu fac altceva decît să ajungă de rîsul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lui, în micile detalii pe care atunci le considerase nesemnificative, dar care pînă la urmă se dovediseră a fi de cea mai mare importanță. — Nici acum nu vă este clară înjunghierea asta pe la spate? răbufnește Roja trîntind telefonul în furcă, nemulțumit că nu i se răspunde la celălalt capăt. — Eu zic că nu mai are nici un rost să ncercați, dom’ Roja, spune Tîrnăcop dîndu-i o mînă de ajutor Bătrînului să-și găsească un colțișor mai confortabil la capătul mesei, e mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În orice clipă. Trezindu-mă În jurul amiezii, am stat mult timp și m-am spălat, ghemuit În cada mea zincată. Frecând cu grijă fiecare părticică dureroasă, am Încercat să mă conving că erau ale mele. Apoi, mulțumit, sau mai degrabă, nemulțumit că erau, m-am Îmbrăcat și m-am dus până la sergentul Vogelsang. Tot ce-a putut să-mi ofere a fost niște cafea veche, cu un miros vag de boabe prăjite, și niște covrigei tari ca piatra. Urmă un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
l-am cunoscut vreodată. Ești ca un bebeluș. Nu! Nici chiar așa! Însă ea nu se arătă dispusă să asculte nici o explicație și se apucă să-mi predice pe tema cusururilor pe care mi le observase în ziua aceea. — Ce nemulțumit ești de viața ta! Cum e cu putință? Omului nu-i e de nici un folos să fie așa de nemulțumit de viața lui. S-ar zice că-ți face o plăcere nebună, că ești de-a dreptul mândru de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mii, o sută de mii, era Încă uluit când se vedea În compania femeilor bine Îmbrăcate și nu despărțit de ele prin panoul gros al geamului din restaurant sau prin lățimea tejghelei. Scrii zi de zi, cu trudă și adesea nemulțumit, dar cu un soi de plăcere, o sută de mii de cuvinte. Un funcționar scrie cam tot atâtea În registrul unei firme și totuși cuvintele pe care le scrisese el, Q.C. Savory, fostul băiat de prăvălie, aveau un efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
autori jucați aici? Mamzel Săteanu a fost pe aici, i-am dat, ca de-obicei, invitația de rigoare cu locurile preferate de madam..., de doamna se corectează directorul adjunct. Mihai strînge din umeri, murmurînd ceva. Mulțumește pentru invitații și iese, nemulțumit profund că nu are mai multe invitații, să-și poată chema colegii, că, oricum, nu toți onorează invitațiile primite, ba cei mai mulți își trimit femeile de serviciu sau curierele. Trage puternic pălăria, să nu-i fie smulsă și-și ridică gulerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dorin stă cu bărbia pe pumnii puși unul peste altul pe genunchi și privește în gol, Mircea Emil doarme de-a binelea sub pălăriuța lui mototolită, Letiția s-a îndoit de mijloc sprijinindu-și coatele pe genunchii goi, iar studenta, nemulțumită că șoferul nu aprinde măcar un bec, să mai poată învăța, și-a băgat caietele în trăistuță, încercînd să moțăie și ea, stînjenită de Lazăr, singurul care se agită tot timpul, pufnind nervos. Nu te supăra, ce ai? îl întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de... începe femeia să spună, dar vocea ei fermă e frîntă brusc de trecerea unui gînd, care o face să-și deschidă poșeta și să privească înăuntru, de unde scoate un antinevralgic. Un pahar cu apă spune scurt. Mda murmură chelnerul nemulțumit, gata să fie ironic, dar se abține întîlnind privirea actorului. Dumneavoastră? O jumătate de pui la tavă. Ce fel de vin? Grasă de Cotnari, sticle de șase sute de grame. Vă aduc? Nu. Un pahar cu apă. Ca doamna. Chelnerul înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întrebat de tine. Și el a venit mai înainte. Să știi c-am luat deja invitațiile. Mihai vrea să răspundă ceva, dar se mulțumește să-i surîdă, urmînd-o. Prin una din ușile laterale, deschisă, vocea lui Săteanu se aude gravă, nemulțumită: Credeam că e gata. Ce naiba! Nici azi?! A fost mult de lucru, vă rog să ne credeți. Dar mîine, mîine la prînz... Am continua seara asta; nu mai avem însă cu ce, s-a terminat acetilena. Pe ușa deschisă intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]