422 matches
-
New York, pp. 9-27. Bailes, Alyson J.K.; Andrew, Cottey (2006), „Regional Security Cooperation in the Early 21st Century”, În SIPRI Yearbook 2006: Armaments, Disarmament and International Security, Oxford University Press-Stockholm International Peace Research Institute, Oxford. Baldwin, David (ed.) (1993), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York Barbé, Esther (1995), Relaciones Internacionales, Tecnos, Madrid. Barlett, G.; Paul, Holman; Timothy E., Somes (1995), „The Art of Strategy and Force Planning”, Naval War College Review, vol. XLVIII, nr. 2 , pp. 114-126. Barnett
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și despre Nae Ionescu și elevii săi? Un echilibru s-ar cere, credem, păstrat. înțelegem, foarte bine, că trebuie recuperat tot ce a fost interzis sub Ceaușescu. Nimic mai legitim. Dar interzisă a fost, să spunem, și o carte ca Neoliberalismul lui Ștefan Zeletin și multe, multe altele, din direcția opusă, democratic-liberală, democratic creștină etc. De ce nu s-a reeditat chiar nimic și din opera lui Virgil Madgearu? Noica n-ar trebui deci transformat, în nici un caz, într unul din patronii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înseamnă a forța uși deschise. Dar nu aceeași este și situația la noi, după decenii de luptă de clasă, care a demonizat și extirpat, pur și simplu, toate aceste noțiuni esențiale. Chiar și opoziția cea mai liberală le folosește rar. Neoliberalismul lui Ștefan Zeletin n-a avut, din păcate, nici un ecou. Ceea ce spune foarte mult și despre un anumit climat ideologic și, mai ales, despre o anumită mentalitate socială și politică actuală. Deci, încă o temă de politologie românească a viitorului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românesc este nu mai puțin evidentă. Varujan Vosganian se numără printre cei mai vigilenți, deciși teoreticieni și apologeți ai săi. Este chiar convins că Liberalismul câștigă teren politic (personal n-avem, decât în parte, această convingere), că soluția constă în Neoliberalism și economie socială, Secretul reformei Liberalizarea prețurilor. în loc de toate acestea, Statul buzunărește agenții economici, iar în economia românească are loc o restaurare etatistă. Diagnostic exact, în formule simple, de o crudă luciditate. Pentru cine vrea să cunoască bine și în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22 Fantoma... pp. 180, 190, 191. 23 Irepetabilul trecut, pp. 72, 73. 24 Op. cit., p. 120. 25 Op. cit., p. 143. 26 Condamnați la fericire, p. 15. 27 Irepetabilul trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române. Ediția a III-a îngrijită de C.D. Zeletin (București, Editura Scripta, 1992). 9. Politologia românească: Aspecte și tendințe, in: Românul liber, XI, XI, 10, oct. 1995. Reprodus in: Sfera politicii, 35, februarie 1996
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
elite sau invers, cît de mult a pătruns în mediul elitelor diplomatice limbajul managerial. De aici mai este doar un pas pînă la programul de cercetare, propus de economia politică internațională, a influenței ideologiilor dominante în cadrul elitelor, cum ar fi neoliberalismul și consensul de la Washington (Gill 1990). În timp ce realiștii oferă, în mod tradițional, noilor generații de practicieni principiile unei diplomații care s-a dovedit deja satisfăcătoare, însăși înțelegerea noii diplomații cere observatorilor să aibă cunoștințe de sociologie și econo-mie politică, care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
and its Critics, New York: Columbia University Press, pp. 255-300. Axelrod, Robert and Robert Keohane (1986) 'Achieving cooperation under anarchy: strategies and institutions', in Kenneth Oye (ed.) Cooperation under anarchy, Princeton: Princenton University Press. Baldwin, David A. (ed.) (1993a) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, New York: Columbia University Press. -(1993b) 'Neoliberalism, Neorealism, and World Politics', in David A. Baldwin (ed.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, New York: Columbia University Press, pp. 3-25. -(1989) Paradoxes of Power, Oxford: Blackwell. -(1985) Economic Statecraft, Princeton
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Axelrod, Robert and Robert Keohane (1986) 'Achieving cooperation under anarchy: strategies and institutions', in Kenneth Oye (ed.) Cooperation under anarchy, Princeton: Princenton University Press. Baldwin, David A. (ed.) (1993a) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, New York: Columbia University Press. -(1993b) 'Neoliberalism, Neorealism, and World Politics', in David A. Baldwin (ed.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, New York: Columbia University Press, pp. 3-25. -(1989) Paradoxes of Power, Oxford: Blackwell. -(1985) Economic Statecraft, Princeton: Princeton University Press. Banks, Michael (1985) 'The Inter-Paradigm Debate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
institutions', in Kenneth Oye (ed.) Cooperation under anarchy, Princeton: Princenton University Press. Baldwin, David A. (ed.) (1993a) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, New York: Columbia University Press. -(1993b) 'Neoliberalism, Neorealism, and World Politics', in David A. Baldwin (ed.) Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, New York: Columbia University Press, pp. 3-25. -(1989) Paradoxes of Power, Oxford: Blackwell. -(1985) Economic Statecraft, Princeton: Princeton University Press. Banks, Michael (1985) 'The Inter-Paradigm Debate', in Margot Light and A.J.R. Groom (eds) International Relations: A Handbook
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Social Structure: The Problem of Emeddedness', American Journal of Sociology 91 (November), pp. 481-510. Grieco, Joseph (1993) 'Understanding the Problem of International Cooperation: The Limits of Neoliberal Institutionalism and the Future of Realist Theory', in David Baldwin (ed.) Neorealism and Neoliberalism, New York: Columbia University Press, pp. 301-38. -(1988) 'Anarchy and the Limits of Cooperation: A Realist Critique of the Newest Liberal Institutionalism', International Organization 42, 4 (Autumn), pp. 485-507. Griffiths, Martin (1992) Realism, Idealism and International Politics: A Reinterpretation, London and
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
West: The BBC Reith Lectures 1957, Oxford: Oxford University Press. -(1951) American Diplomacy 1900-1950, Chicago: The University of Chicago Press. Keohane, Robert O. (1993) 'Institutional Theory and the Realist Challenge after the Cold War', in David Baldwin (ed.) Neorealism and Neoliberalism, New York: Columbia University Press, pp. 269-300. -(1989 [1988]) 'International Institutions: Two Approaches', in Robert Keohane, International Institutions and State Power: Essays in International Relations Theory, Boulder, Colo.: Westview Press, pp. 158-79. -(1984) After Hegemony: Cooperation and Discord in the World
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Christian Interpretation, Volume I: Human Nature, New York, C. Scribner & Sons. North, Douglass C. (1990) Institutions, Institutional Change, and Economic Performance, Cambridge: Cambridge University Press. Nye, Jr., Joseph S. (1990) 'Soft Power', Foreign Policy 80 (Fall), pp. 153-171. -(1988) 'Neorealism and Neoliberalism', World Politics, 40, 2, pp. 235-51. O'Connor, James (1970) 'The Meaning of Economic Imperialism', in Robert I. Rhodes (ed.) Imperialism and Underdevelopment: A Reader, New York: Monthly Review Press, pp. 101-49. Odell, John S. (1988) 'From London to Bretton Woods
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atât de dreapta cât și de stânga, a fost de asemenea acceptat de către marea majoritate a populației care tocmai se refăcea de pe urma războiului. Specificul acelor vremi este captat de Susan George într-un discurs 17 ținut asupra scurtei istorii a neoliberalismului: "În 1945 sau 1950, dacă ți-ai fi propus la modul serios una dintre ideile și politicile din pachetul standard neoliberal de astăzi, ți s-ar fi râs în nas sau ai fi fost trimis într-un ospiciu. Cel puțin
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
participau la res publica. Pentru noua dreaptă, democrația se baza pe noțiunea de cetățean în calitate de consumator, făcând alegeri într-o situație de tip piață. După cum vom vedea, filosofia și politica economică a celei din urmă, care a fost numită, retrospectiv, "neoliberalism", urma să devină ceea ce Susan George numește "doctrina dominantă a lumii actuale". Politica teritorială din statul bunăstării sociale Modelul statului bunăstării sociale a configurat legăturile central-locale și politica teritorială într-un anunmit fel. Accentul a fost pe centralizare cu scopul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
transformare au fost în principal conduse de SUA și Japonia, fiind asistate de organizații internaționale cum ar fi Fondul Monetar Intrenațional și Banca Mondială. Baza ideologică a acestor dezvoltări a fost ceea ce mai târziu a devenit cunoscut sub numele de "neoliberalism" care a înlocuit keynesianismul, devenind noua ideologie oficială a capitalismului.27 Acesta a fost simbolizat și încurajat într-o măsură mai mare de prăbușirea în 1973 a sistemului Bretton-Woods de regularizare a schimburilor valutare. Alegerea lui Margaret Thatcher în funcția
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
valutare. Alegerea lui Margaret Thatcher în funcția de prim-ministru al Marii Britanii în 1979 și cea a lui Ronald Reagan în funcția de președinte al Statelor Unite în 1980, a însemnat alegerea a doi conducători care au unit principalele teze ale neoliberalismului și le-au transformat într-un program de schimbare economică și politică, la care se făcea referință uneori prin termenii thatcherism și reaganomics. Printre reformele politice și instituționale cheie "de pe agenda" de zi erau: primatul forțelor pieței pentru alocarea bunurilor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dar ceea ce începuse în aceste țări s-a extins și spre alte țări europene (incluzând și Franța care constituie subiectul acestei cărți), deși acest lucru a fost exprimat prin prisma tradițiilor diferite specifice acestor țări.28 Forme "mai pure" ale neoliberalismului au fost aplicate în special în țările din America Latină, cum ar fi Chile din vremea lui Pinochet și, după căderea Uniunii Sovietice la sfârșitul anilor 1980, în unele țări fost-comuniste. A existat o dezbatere puternică printre teoreticienii statului bunăstării sociale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și regionale din afară, atâta timp cât ele încearcă să creeze condițiile necesare pentru atragerea investițiilor interne.53 Acceptarea "diversității" ar putea însemna și acceptarea diferențelor de capital și a nivelelor de dezvoltare socio-economică de la nivel teritorial, în același fel în care neoliberalismul acceptă acestea la nivelul indivizilor și al claselor sociale. Pentru că guvernele naționale au devenit din ce în ce mai puțin implicate în dezvoltarea politicilor explicite pentru a reduce aceste diferențe, Uniunea Europeană a intrat în loc cu propria-i acțiune structurală și politici de coeziune. Chiar dacă
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acestuia au venit la putere în 1981. Din nou, foarte aproape de argumentul menționat în introducere, sensul descentralizării s-a schimbat de-a lungul timpului și, până în anii 1990, ajunsese să fie privit ca, cel puțin parțial, o aplicare a principiilor neoliberalismului. Aceste capitole contextuale oferă o privire de ansamblu asupra restului cărții. Capitolele următoare se focalizează pe anumite aspecte ale acestor reforme și examinează în detaliu diferitele dimensiuni ale guvernului subnațional din Franța. Acest lucru duce inevitabil la un fel de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cel referitor la expansiunea statului și a economiei implica o anumită modalitate de abordare a celuilalt: descentralizarea ca modernizare și democratizare administrativă. Până în 1983, guvernul socialist, aflat sub presiunea exercitată de comunitatea internațională, care acum era foarte bine legată de neoliberalism, a suspendat primele reforme, însă a continuat cu descentralizarea. Dar schimbarea tacticii în ceea ce privește politica economică și socială, a implicat și o înțelegere diferită a noțiunii de descentralizare, care a devenit acum parte integrantă a unei reforme mai ample a administrației
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
anii de principii liberale aplicate de fostul președinte Giscard d'Estaing. Până în 1983, ca rezultat al pedepsei impuse de capitalismul financiar prin epuizarea rezervelor monetare ale Franței, și al presiunilor din partea altor state europene, la acea vreme aflate sub influența neoliberalismului, guvernul socialist a trebuit să se redirecționeze și să se alieze cu restul. În jurul aceleași perioade, integrarea europeană a fost ,,relansată" odată cu venirea socialistului francez Jacques Delors la președenția Comisiei Europene în 1984. Delors a dat un imbold procesului integrării
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Noul'' Partid Laburist al lui Tony Blair, adoptând ideile neoliberale thatcheriene și încercând să le reformuleze ca ,,A Treia Cale", și așa mai departe. Organizațiile internaționale precum Comisia Europeană, OECD, FMI și Banca Mondială, toate au promovat o formă a neoliberalismului ca element al unei ,,guvernări eficiente". Elitele franceze intelectuale și din administrație au îmbrățișat câteva dintre aceste idei, chiar dacă, uneori, ,,management" a fost tradus ca ,,gestion", dar, de cele mai multe ori, termenul englezesc a fost pur și simplu adaptat în fraze
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nr. 4, 1995, pp. 595-625. 9 K. Polanyi, The Change in Western Europe (Oxford: Oxford University Press, 1999), p. 343. 10 P. Wagner, A Sociology of Modernity: Liberty and Discipline (London: Routledge, 1993). 11 S. George, "A Short History of Neoliberalism. Twenty Years of Elite Economics and Emerging Opportunities for Structural Change", Conferința despre Suveranitatea Economică într-o lume a globalizării, Bangkok, 24-26 Martie 1999. 12 C. Crouch, Social Change in Western Europe (Oxford: Oxford University Press, 1999), p. 343. 13
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
că se află în minoritate chiar și în cadrul partidelor tradiționale social-democrat și socialist, de stânga. Același melanj poate fi întâlnit și în Uniunea Europeană, de exemplu, în Comisia în care diferite DG-uri au modele politice distincte de la democrația social-tradițională la neoliberalism. 33 J. Loughlin, "The Transformation" of Governance: New Directions in Policy and Politics". Australian Journal of Politics and History, vol. 50, Nr. 1, Martie 2004, pp. 8-22. 34 A. Giddens, The third way: the renewal of social democracy (Cambridge: Policy
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a putut afirma cu succes într-un mediu internațional relativ relaxat și comod, deși dominat încă de principii realiste. Ceea ce în RI a ajuns să fie cunoscut sub numele de "a doua mare dezbatere" a fost disputa între neorealism și neoliberalism. Spre deosebire de liberalismul clasic, bazat pe individualitate, drepturi politice, economie liberă și drepturile omului, neoliberalismul aduce în prim plan rolul instituțiilor internaționale ca și creatoare de stabilitate și securitate. Educând statele în vederea surmontării unui mediu anarhic imatur, pentru a îl parafraza
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]