383 matches
-
de Marius Bogdan Tudor În urmă adoptării de către Guvern a proiectului de lege care creeaza o stare de excepție pentru Gold Corporation, statul român face un pas greu de imaginat chiar și pentru cei mai vajnici promotori ai neoliberalismului: își externalizează funcția de legiferare către un actor economic privat. Ștergerea granițelor dintre stat și capital nu este un fenomen nou și nici unul cu „specific românesc” - Argentina în perioada Videla, Chile în perioada Pinochet sau Rusia post-sovietică în anii 90
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
chiar dacă părerile intime ale majorității colectivului de profesori sunt mai mult sau mai putin rasiste), este relativ ușor să ți se acorde timpul și spațiul să vorbești despre feminism, chiar dacă vorbele tale au rareori ecou în rândul colegilor/gelor. În neoliberalism, școlile au nevoie de aparenta de democrație pe care asemenea discursuri reușesc să o creeze, au nevoie de proiectele care par întotdeauna să fie pline de succes. Un context încă amestecat care mai poate câteodată să permită în craclurile lui
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
ce ar fi trebuit să însemne, din nou la nivel simbolic, o recunoaștere a egalității de gen, măcar întru urinare stradală, reprezintă doar o tristă analogie cu condiția femeii contemporane în epoca neoliberală. Pur formal, egalitatea de gen există. Dar neoliberalismul, cu impresionantul său talent de a-și mula forma după nevoi, s-a pus stăpân pe mesajele de emancipare ale mișcărilor feministe și le-a rearticulat ca să servească intereselor capitalului. Femeia emancipată a zilelor noastre a devenit suportul unei realități
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
măsură care va afecta în mod disproporționat femeile sărace din familii imigrante și va crea o nouă axă de posibilă inegalitate între zone adiacente. Pericolele abordării luptei pentru emancipare pe cale instituțională din valul trei al feminismului, pe un fond de neoliberalism rapace, sunt la fel de prezente în capitala Europei ca oriunde în lume[3]. În concluzie, Bruxelles-ul nu e ipocrit. Arta sa monumentală, oricât ar fi de surprinzătoare pentru niște ochi antrenați să remarce păcatele sexiste ale lumii înconjurătoare, rămâne fidelă
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
de paritate în justiția socială, vezi Nancy Fraser, Feminist Politics in The Age of Recognition, în <b>Fortunes of Feminism</b>, Verso, 2013 [2] Ibid. [3] Pentru o discuție detaliată a problemelor ce se nasc la intersecția între feminism și neoliberalism, vezi Nancy Fraser, Between Marketization and Social Protection, op. cit.
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
prin care investitorii se folosesc de cultură pentru a atrage capital într-un mediu urban. Rezultatul este că industria culturii maschează „delapidarea urbană în ultra sic” iar artiștii devin „brațul colonizator al gentrificării”[6]. Richard Florida, o voce populară a neoliberalismului creează conceptul de clasă creativă, un nou grup social format din artiști, persoane creative și care lucrează în domeniul artei și culturii, mici antreprenori ce adopta o estetică alternativă și tehnologii avansate[7]. Conceptul, folosit la scară largă de autorități
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
și eu m-am obișnuit cu asta și cu felul ăsta de raportare. În același timp, mi se pare că încet-încet se fac niște pași, uite acum cinci ani nu se prea putea vorbi despre problemele structurale ale capitalismului, despre neoliberalism ș.a.m.d. Acum discursul alternativ capătă totuși mai multă vizibilitate. Bogdan: Da, dar știi cine mai propovăduiește o religie chiar mai periculoasă decât este cea a neoliberalismului? Extrema dreaptă! David: Da, categoric, și extrema dreaptă a câștigat teren, și
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
ani nu se prea putea vorbi despre problemele structurale ale capitalismului, despre neoliberalism ș.a.m.d. Acum discursul alternativ capătă totuși mai multă vizibilitate. Bogdan: Da, dar știi cine mai propovăduiește o religie chiar mai periculoasă decât este cea a neoliberalismului? Extrema dreaptă! David: Da, categoric, și extrema dreaptă a câștigat teren, și se mișcă mai bine decât stânga radicală, au și premise mai bune și, mai ales, sunt evident susținuți și controlați de către stat. Bogdan: Da, eu am rămas stupefiat
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
al platformei <b>Criticatac</b>. </i> În legătură cu formarea să, Adrian Șchiop consideră că trecerea de la un sistem la altul a avut un impact fundamental asupra literaturii sale: „Am traversat conștient trei sisteme: socialismul agonic al lui Ceaușescu, „anarhismul” anilor ’90, neoliberalismul mai așezat de dupa integrarea în UE. Literatura mea e o psihoterapie prin care încerc să înțeleg ce s-a întâmplat cu mine în anii aia demenți; tranziția e umbră mea freudiana.” Despre ce ți-ai propus să vorbești în românul
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
formative years aș a writer, Adrian Șchiop considers that switching from one system to another hâd a crucial impact on his writing: “I consciously passed through three systems: Ceaușescu’s fading socialism, the ‘anarchism’ of the 1990s and the tame neoliberalism after the EU integration. My writing is a kind of psychotherapy by means of which I’m trying to understand what was happening to me during those crazy years; the transition period is my Freudian shadow.” What did you aim
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
piesă <b>FUCK YOU, Eu.ro.Pa!</b> din 2005 a Nicoletei Esinencu, se derulează proiectul inedit de artă-contemporană-la-televiziune <b>Alte Arte</b> (2005-2006), realizat de KSAK, și începe proiectul <b>Chioșcului din Apartmentul Deschis</b> în 2009. - 2009-2014: perioadă neoliberalismului deschis, a îmbarcării într-un proiect explicit neoliberal și a întoarcerii radicale către Vest și România; în doar cinci ani, guvernarea se definește explicit că lupta pentru putere între doi-trei oligarhi, iar industria culturală devine pentru prima oara în tranziție
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
meșteșugari, nu sunteți angajați la Deutsche Bank”. Iată inadecvarea despre care vorbesc: visezi la un teatru-templu, în care să fii înconjurat de discipoli care să fie gata pentru orice, dar ești condiționat de o piață est-europeană dominată și răvășită de neoliberalism, și care nu prea mai seamănă cu cea în care s-au format Grotowski sau Kantor. [caption id="attachment 1378" align="aligncenter" width="460"] Goldoni. Veneția, 2004.[/caption] Dincolo însă de asta, trebuie să recunosc că programul tău, „Cum să ucizi
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
de Ovidiu Țichindeleanu (din numărul următor GAP dedicat teoriei decoloniale în România) Sensul luptei anticorupție în tranziție Lupta anticorupției rămâne la fel de superficială și economicistă ca neoliberalismul însuși. Campania de anticorupție e binevenită, însă limitele sale externe ar trebui să rămână la fel de transparente ca rezultatele interne: nu urmărește o schimbare de paradigmă și nici nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la catastrofa socială a tranziției. Dimpotrivă, se poate susține că se aliniază câtorva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, foști promotori locali ai neoliberalismului, câțiva profitori de carieră ai industriei agențiilor de dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
a regiunilor în spații de reproducere pentru centru. În țările noastre, în ultimii 40 de ani, periferializarea a însemnat distrugerea bunăstării, crearea unor forțe de muncă migratoare, extrem de ușor de exploatat, distrugerea capacității periferiilor de a se opune aderării la neoliberalism și încercarea de a le face competitive prin renunțarea la salarii, taxe și drepturi sociale. Apelul nostru pentru periferializarea Europei, în schimb, indică posibilitatea de a porni de la acel spațiu reproductiv și de la cunoștințele sale pentru a submina relațiile de
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]
-
acest sens văd necesitatea și potențialul unei mișcări de decolonizare a României la nivel politic, social și cultural, și propun explorarea posibilităților deschise de o strategie transautonomistă. Sensul luptei anticorupție în tranziție Lupta anticorupției rămâne la fel de superficială și economicistă ca neoliberalismul însuși. Campania de anticorupție e binevenită, însă limitele sale externe ar trebui să rămână la fel de transparente ca rezultatele interne: nu urmărește o schimbare de paradigmă și nici nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
nu e însoțită de un discurs critic la adresa căii care a dus la catastrofa socială a tranziției. Dimpotrivă, se poate susține că se aliniază câtorva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, foști promotori locali ai neoliberalismului, câțiva profitori de carieră ai industriei agențiilor de dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare, în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
în lumile sociale. În sfera publică, e nevoie de timp și muncă pentru a introduce idei care deschid către viziuni alternative celor hegemonice. A durat din 2004 până prin 2012 până când industria culturală centrală a început să accepte cuvintele „capitalism” și „neoliberalism” în loc de „economie de piață” și „pragmatism”. Iar procesul nu s-a terminat - el nu se termină niciodată. Munca intelectuală abia începe să facă parte din munca de reconstrucție a solidarităților sociale. Complexul ideologic al tranziției postcomuniste a fost clădit pe
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
colonialității a însemnat și apariția unei noi categorii rasiale în lumea vestică, prin rasializarea „est-europenilor” în Occident și hipersexualizarea comercială a femeii est-europene. În cultura rezistenței, feminismul și antirasismul constituie un fond cultural comun, dincolo de diviziunile nord-sud sau est-vest, împotriva neoliberalismului ce negociază încă opțiunile sale anticapitaliste și transmoderne. Cu toate acestea, chiar și aceste resurse trebuie supuse testului transautonomist. Gândirea decolonială și reflecția la frontieră oferă resurse și împotriva feminismului hegemonic și a antirasismului liberal. Iar povestea largă a migrantului
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
gata oricând să admirăm și să aplicăm realizările Occidentului. În dorința de-a avea, în sfârșit, o țară că afară.</spân></p> Dar realitatea visului lasă să se întrevadă prin fisurile lui mai ales sărăcia sistemică produsă și susținută de neoliberalism în periferii, clasismul/occidentalismul care se încheagă în clasa de mijloc emergentă, rasismul instituțional care vizează populația romă și refugiații, si multe altele. Pe fondul politicilor de austeritate din Sudul și Estul Europei sau al războaielor din Ucraina, Siria și
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
în vederea preluării puterii. Cum consolidăm mesaje demne de difuzat prin mai multe medii? - doar prin dramatizarea unor ședințe ideologice în care să ne luăm în serios. Deocamdată, „seriosul” gravitează în continuare în jurul „independenței” și „libertății”, două concepte complet distruse de neoliberalism. Am ajuns liberi să o luăm în freză de cîte ori ne îmbolnăvim sau ne pierdem jobul. O regrupare foarte clară pe poziții de luptători asumat politici și sociali, iată șansa pe care o văd pentru artiști. Adevărata utopie acum
Tinerețe fără bătrânețe () [Corola-website/Science/295620_a_296949]
-
asupra înrudirilor lui Ștefan Zeletin (p. 48-61). Frații, surorile și nepoții săi fac parte din acea clasă socială - burghezia - căreia i-a dedicat preocupările sale sociologice și despre care a lăsat cele două cărți de referință: Burghezia română (1925) și Neoliberalismul (1927). Biografia intelectuală a filozofului este reconstituită prin publicarea corespondenței sale cu filologul Vasile Bogrea, cu N. Iorga, G. Ibrăileanu, Gheorghe Brătianu, Nicolae Bagdasar, Cezar și Petre Papacostea. Cu deosebire, de familia Papacostea l-a legat o călduroasă prietenie, ceea ce
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
Prin neoliberalism este desemnat un concept filosofico-social și politico-economic care se bazează, printre altele, pe liberalismul clasic și pe teoria neoclasică și care urmărește minimizarea influențelor statului asupra evenimentelor economice. Spre deosebire de "laisse-faire"-ul liberalismului clasic se consideră necesară intervenția regulatorie a statului
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
Germania și Austria: pe de o parte în Ordoliberalismul școlii freiburgheze (economia de piață socială); pe de altă parte în școala austriacă care este apreciată ca și clasic-liberală; și nu în ultimul rând în monetarismul școlii din Chicago. În România neoliberalismul a avut ca teoreticieni pe Ștefan Zeletin, Vintilă Brătianu și pe Mihail Manoilescu. Principiile de bază ale acestui curent erau: dezvoltarea industriei, proces de care depindeau modernizarea sociatății și consolidarea independenței naționale; susținerea intereselor burgheziei naționale; libertatea pătrunderii capitalului străin
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
bază ale acestui curent erau: dezvoltarea industriei, proces de care depindeau modernizarea sociatății și consolidarea independenței naționale; susținerea intereselor burgheziei naționale; libertatea pătrunderii capitalului străin prin promovarea politicii "prin noi înșine"; și un regim parlamentar bazat pe votul universal. Termenul "neoliberalism" a fost inițial o descriere proprie, însă în prezent este folosit aproape exclusiv ca sinonim restrâns pentru termenul capitalism. Cei care sunt pentru această definire a termenului, vorbesc de regulă despre o politică economică liberală orientată înspre stabilitate monetară sau
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]