681 matches
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,2%), dar există și minorități de romano-catolici (4,6%) și penticostali (1,47%). Pentru 6,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la antroponimul "Coman", cu sufixul "-ești." Acest tip de derivare indică faptul că locul era ocina (moștenirea) urmașilor unui Coman. Relația cu neamul cumanilor este improbabilă
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase așezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică, o așezare neolitică, 8 așezări din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea -a l IV-lea, 2 din secolele al VI-lea - al VII-lea și 5 din secolele al IX-lea - al XI-lea. Ca urmare
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a susținut că genovezii
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția populației în ultimul secol: Densitatea populației în ultimii 30 de ani: Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existența unor așezări umane în perimetrul actual al orașului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca și prezența neîntreruptă a comunităților locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanță. Așezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiței, se
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
verzi și 29.270 m.l. garduri vii (inclusiv scuaruri). Pe lângă cele 35,23 ha spații verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei sunt (34,5 ha): Descoperirile arheologice de la Slobozia Bora, aparținând culturii Boian, atestă existența unei așezări neolitice în această zonă (3000 - 2500 î.Hr.).
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
km. Paleoliticul superior - primele urme de locuire ale omului în zona Orșovei (Cazanele Dunării , Cuina Turcului și Băile Herculane, Peștera Hoților. Epipaleolitic (10.000 - 8.000 î.C. ) primele unelte agricole din zonă și primele manifestări de artă ale omului. Neolitic - bronz (5.500 - 2.200 î.C. și 2.200 - 1.200 î.C.) primele urme de locuitori. Sec.I î.C. - este posibilă existența unei cetăți dacice în zonă. 100 - Se construiește (pe malul opus) drumul roman din Defileul
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
72%), cu o minoritate de romano-catolici (8,29%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu. La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba numele în "Ocna"), peVâlcica, unor frați de origine
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Olt, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Comani. Este situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu lunca și terasele de pe stânga râului Olt la 100 de metri altitudine. În localitate au fost descoperite vestigii neolitice și daco-romane. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1526, fiind declarat oraș în anul 1968. Este un renumit centru viticol cu un potențial agricol important. În localitate se află Muzeul de istorie, precum și biserica „Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschieva
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
influențat-o și ale artei islamice. Colecțiile sunt repartizate celor opt departamente ce își au fiecare istoria proprie legată de curatori, colecționari și donatori. Acest departament expune lucrări din bazinul mediteraneean, care acoperă o largă perioadă de timp, din epoca neolitică până în secolul al VI-lea. Mai specific, colecția pornește din perioada civilizației Cicladelor, întinzându-se până la declinul Imperiului roman. Departamentul este unul dintre cele mai vechi ale muzeului, fiind inițial colecția regală de artă, din care o parte fusese dobândită
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
alt sit aflat tot lângă Moisica, spre Albești, conține o așezare medievală timpurie atribuită culturii Dridu din secolele al IX-lea-al X-lea. Situl de la Smeeni, aflat în zona foste baze furajere și către Sălcioara, conține două necropole una neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov). Situl din punctul „La Pascoli” de la Udați-Lucieni cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice și celelalte două ca monumente de arhitectură. Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt, aflat la movila Panait D.
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea. Celălalt, aflat la movila Panait D. Matei, aflat la sud-sud-est de sat, cuprinde și el o așezare neolitică și una din Epoca Bronzului din aceleași perioade ca primul, precum și o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o necropolă medievală timpurie din secolul al XI-lea. Cele două monumente de arhitectură sunt
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
MTBC) de la oameni cu cele de la animale, s-a demonstrat că această teorie este falsă. Ambele tulpini bacteriene provin de la un strămoș comun, care ar fi putut provoca apariția infecției la oameni încă din perioada cunoscută sub numele de Revoluția neolitică. Fragmentele de schelet găsite indică faptul că oamenii preistorici (4000 î.Hr.) sufereau de tuberculoză. Cercetătorii au putut constata o afectare tuberculoasă a coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada 3000-2400 î.Hr. „Ftizie” este termenul grecesc pentru „oftică,” vechea denumire a
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
clădirea căminului cultural. Ulițele satului sunt pietruite, drumul asfaltat trece pe lângă sat și este racordat la intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt și Epoca medievală, la aproximativ un kilometru sud-est de biserica din localitate spre Prisaca.(Sabin Adrian Luca-""Descoperiri din Banat"", Ed. Economică, Sibiu, 2005) Zona a fost populată de geto-daci, chiar și în timpul stăpânirii romane când se știe că
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură și este constituit de biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din centrul satului Chiselet, construită în anul 1860. Ea este
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o așezare neolitică (cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; și biserica „Sfântul Nicolae” (1937-1938) din centrul satului Rasa. Celelalte două sunt monumente memoriale sau
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Izvoru, Răscăeți, Vișina și Vultureanca. Comuna Răscăeți a fost reînființată în 2004, când satele Răscăeți și Vultureanca s-au separat de comuna Vișina și au format noua comună. În comuna Vișina, în urma săpăturilor efectuate, s-a conturat vechimea acestei așezări neolitice, de tip tell. În 1980, Petru Diaconescu, Mihai Diaconescu și Constantin Tuță, profesor de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
se poată apară de furia cotropitorilor, chiar și atunci când aveau oști puține, neorganizate și nu dispuneau de arme suficiente și cu eficacitate mare(Bucură Dumbrava). Primele urme de locuire în perimetrul (moșia) actualei comune sunt atestate de existență urmelor așezărilor neolitice și a civilizației geto-dacice. Cele câteva puncte arheologice descoperite aici și luate în evidență de Muzeul de Istorie Galați, secția arheologie, așteaptă să fie investigate și cercetate, fiind în acest sens sigură scoaterea la iveală a mai multor necunoscute. Cu toate ca
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]