789 matches
-
din comuna Păulești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Tabăra de vacanță a elevilor” din Păulești, sit unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, perioada Halstatt, secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și din secolele al V-lea-al VII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este casa Toma T. Socolescu din satul Păulești.
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perimetrul urban al localității Siret s-au descoperit dovezi de locuire permanentă începând din neolitic. Numărul de locuințe identificate precum și alte vestigii arheologice au dus la concluzia că în această zonă a existat permanent o localitate cu un număr semnificativ de locuitori. Din păcate însă nu există dovezi scrise referitoare la această localitate și locuitorii
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
marcată printr-o serie de perioade care s-au succedat și s-au deosebit calitativ între ele. Astfel, se pot caracteriza cele mai importante perioade, relativ distincte, de dezvoltare a știiinței geodezice, în general: Istoria măsurătorii își are începuturile în neolitic, cu circa 10 000 de ani în urmă, adică în jurul anului 8000 î.Hr., atunci când oamenii au început să devină sedentari. Atunci, la construcția așezărilor și la împărțirea câmpurilor era nevoie de topografi. Aceștia trebuiau să cunoască deja conceptul de măsurătoare
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
la 70 km de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la veală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Fundul Drăghiceanu”, la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
într-o zonă geografică deluroasă, întins pe o lungime de 10 km. Localitatea se află așezată la poalele munților Gurghiului, într-o pitorească zonă submontană. Așezarea are un lung istoric, pe teritoriul localității găsindu-se numeroase obiecte încă din perioada neoliticului. Se presupune că ar fi fost locuită și în perioada stăpânirii romane a Daciei, ținând cont că în apropiere se afla castrul roman de la Brâncovenești, făcând parte din provincia romană Dacia Porolissensis; de altfel, profesorul și arheologul Valeriu Lazăr menționează
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Aceste date demonstrează că o eventuală investiție în realizarea unor lucrări de canalizare nu ar găsi nici un impediment, fiind foarte ușor de realizat. Apa freatică pe platouri se găsește cantonată la adâncimi doar de peste 5
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
000 de ani. Epoca pietrei este bine reprezentată în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii neolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
o diversitate de statuete antropomorfe și zoomorfe. Acestea sunt probabil materializări ale unei complexe vieți spirituale, ale sacrului. Astfel, pe teritoriul României s-au găsit urme ale unor civilizații vechi, printre care și "Hamangia". Aceasta a fost o cultură a neoliticului mijlociu din Balcani a cărei evoluție se plasează în a doua jumătate a mileniului VI î.Hr. Ea s-a dezvoltat în Dobrogea, sud-estul Munteniei și nord-estul Bulgariei, fiind originară din nord-estul Mediteranei și aparținând unui curent cultural care cuprinde și
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
secolul al XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul Clondiru spre Movila Banului, în jurul cramei fostului CAP, cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), una
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
le face tot mai productive. Stau mărturie toporașele din piatră datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe valea Dârjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale viețuirii umane pe teritoriul țării, originalele culturi ale neoliticului dezvoltat, creațiile remarcabile ale perioadei de utilizare a aramei și apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare înflorire, strălucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele și lucrările lor în argint și până la impresionantul sistem de fortificații din
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
ipoteză pare improbabilă, deoarece în mod normal nobilii își luau numele după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers. Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
partea de nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Aici își desfășoară lucrările parlamentul și guvernul valon. Namur e renumit pentru cetatea să medievală, situată pe o colina în apropierea confluentei râurilor Sâmbre și Meuse, confluenta cunoscută de către locuitori sub numele de Grognon. Aici există o cetate deja în neolitic. În perioada galo-romană, cetatea a fost mutată și mărită, ajungând să aibă o suprafață de 70 ha și o formă de pinten. Ulterior, la poalele muntelului s-a dezvoltat o localitate. Orașul român se întindea pe teritoriul a ceea ce astăzi
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
materiale ale unei locuiri încă din evul mediu astfel, în locul numit "Szencsed", dincolo de dealul "Gordon" s-au găsit arme și medievale, iar din alte locuri neprecizate mai provin două topoare de piatră, perforate și cu un singur tăiș, datate în neolitic. Între anii 1842 - 1848, se construiește Biserica romano-catolică, construcție în stil clasicist și dotată cu orgă în anul 1865. Începând cu anul 1876, localitatea a aparținut de Comitatul Odorhei, din Regatul Ungariei, apartenență încheiată în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
amplasat orașul este o importantă zonă agricolă. Datorită avantajelor pe care le prezintă această regiune, zona Găeștiului a fost populată din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind descoperirile arheologice ale prof. univ. dr. docent Dumitru Berciu ce aparțin culturii Gumelnița (neoliticul târziu). Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care „întărește ocina Găeștilor mânăstirii Râncaciovului”. Despre evoluția economică și administrativă a orașului Găești nu există documente suficiente
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
hrănitoare decât plantele perene. În același timp, varietatea de forme geografice a dat naștere multor specii de plante comestibile datorate experimentelor în cultivarea primitivă. Cel mai important, cornul abundenței a posedat strămoșii sălbatici ai celor 8 plante fundamentale cultivate în Neolitic, semnificative în agricultura primitivă (predecesori pentru grâu, orz, in, mazăre, linte, măzăriche amară), și 4 din cele 5 cele mai importante animale domesticite: vaca, capra, oaia, porcul, al cincilea fiind calul, care trăiau în apropiere.
Cornul abundenței () [Corola-website/Science/318381_a_319710]
-
-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din epoca migrațiilor (secolele al VIII-lea-al IX-lea). Situl de la Heliade Rădulescu conține câte o așezare și o necropolă din mai multe epoci: neolitic (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
După principiul "haz de necaz", Manifestări cronice și Propagandă iresponsabilă (cu Raku & DJ Dox) fac radiografia unei societăți bolnave guvernată de non-valoare, prostie și incultura: "Călare pe dric trasmit ritmic; e momentul critic literar / Lovesc la cap că bâta-n neolitic / Toți aleargâ-n sens opus fără puls pe un sens impus care nu duce-n sus / E un drum ce trebuie spus, tre' să te prinzi dacă nu ești mintal redus / Iau totu-n râs, dus, e ca la circ: unii
Sindromul Tourette (album) () [Corola-website/Science/319638_a_320967]
-
cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și produs furaje. Ca vechime, cercetările arheologice atestă așezările omenești din zona Văii Tazlăului până în neolitic și perioada stăpânirii Imperiului Roman. În zonele imediat învecinate s-au descoperit așezări neolitice aparținând culturii Starĉevo-Criș (la Verșești, Onești, Oituz), culturii Cucuteni (Băsești, Florești, Leontinești, Marginea, Scorțeni) sau culturii Monteoru (Ardeoani, Moinești, Florești). În Lucăcești - Moinești s-a descoperit
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi." Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, în 1996. Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau măiestria necesară fabricării
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică, din mileniul al IV-lea î.e.n.; una din
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Cele mai vechi mărturii arheologice ale culturilor incipient agrare de pe teritoriul Bulgariei au putut fi datate între 6000 și 1000 î. e. n., deci între neolitic și epoca bronzului. Se presupune că primii agricultori care s-au stabilit pe acest teritoriu proveneau din spațiul egean și din Anatolia. La sfârșitul mileniului 5 și în decursul mileniului 4 î. e. n. se face simțită influența populațiilor nomade care trăiseră
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]