369 matches
-
întrunește în general elemente diferite de vechile și popularele cuvinte și locuțiuni indigene, a considerat că discursul filozofic individual poate uza totuși de asemenea elemente indigene în multe cazuri și că acestea pot circula în limbajul de specialitate alături de împrumuturile neologice, ca sinonime ale lor. Acesta este motivul pentru care în textele sale filozofice (în special în fragmentele traduse din Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant) sînt folosiți termeni filozofici de tipul: aievea "real; concret", ființă "existență", înțeligibil "inteligibil", a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat și sugestive−, textul filozofic eminescian oferă aspecte particularizante din acest punct de vedere. Prin preferarea cuvintelor indigene în locul împrumuturilor neologice "reci" și inexpresive sau în paralel cu acestea, se produce o atenuare a granițelor care delimitează stilurile, fie printr-o extindere funcțională a cuvintelor vechi, fie prin atribuirea unor semnificații noi, prin calchiere, acestor cuvinte. Desigur, Eminescu invidia posibilitățile atît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în spațiul cultural românesc. Această atitudine de apreciere superlativă a mijloacelor interne în exprimarea filozofică pierde din vedere însă un fapt esențial, acela că în filozofie importante sînt ideile, încît germanul poate folosi, în loc de autohtonul Dinge sau de calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în limbi precum greaca sau germana se datorează în primul rînd faptului că în interiorul culturilor reprezentate de aceste limbi s-au creat numeroase concepții filozofice de mare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perspectiva concepției sale despre modul de a scrie filozofie este un aspect destul de complex, ținînd cont, pe de o parte, de conceperea filozofiei ca un complementar al științei și de predispoziția de a antrena în structura textului filozofic, alături de împrumuturi neologice, un mare număr de cuvinte vechi și populare, deseori în structuri sintagmatice care le conferă nuanțe conotative. Deși poet și deși opera sa filozofică lasă impresia unei frecvente utilizări a metaforicului, teoretic el constată (și susține) necesitatea unei depline delimitări
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să alcătuiască propriul discurs (orientat "întru cucerirea unui stil"), se poate constata că terminologia filozofică curentă, încetățenită în perioada de formare a limbii române literare moderne, îi este proprie, fără încercări de a o prelucra în vreun fel, încît împrumutul neologic reprezintă latura determinantă. Dar, atunci cînd creează termeni (de obicei de factură sintagmatică) pentru a denumi noțiuni structurate în propriul său sistem de gîndire, recurge la unele îmbinări cu aspect metaforic, precum cenzura transcendentă, cunoaștere luciferică, cunoaștere paradisiacă, Marele Anonim
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
printr-o trecere în alt registru al interpretării realității și al exprimării acestei interpretări. Ceea ce particularizează în mod deosebit discursul lui Blaga este însă structura frazeologică și textuală, iar nu terminologia. Fraza este de obicei amplă și cuprinde, alături de terminologia neologică, de derivate personale sau de alte elemente curente ale limbii literare, și numeroase cuvinte populare, vechi sau regionale, uneori și acestea folosite cu sensuri figurate, mai ales prin trecerea de la nivelul concret la cel abstract. Pe de altă parte, Blaga
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sa maternă alături de toate limbile mari în care filozofii și-au exprimat concepțiile, motiv pentru care Micu admite neologismul numai unde exista o necesitate nesatisfăcută de limba proprie. Evoluția ulterioară a limbajului filozofic românesc a urmat calea îmbogățirii prin împrumuturi neologice, cîști-gînd enorm în precizie, prin evitarea echivocurilor create prin cuvintele neaoșe, dar devenind "o provincie a altor limbi romanice" și pierzînd plasticitatea, savoarea și adîncimea. Nostalgia lui Blaga pentru un limbaj filozofic bazat pe vechile cuvinte românești este constantă, deși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și limbajul ei filozofic au astăzi o orientare de principiu bine determinată. De altfel, este greu de stabilit cu precizie ce înțelege Noica prin "terminologie filozofică", căci, în lucrările sale, el folosește curent termenii consacrați, fie că aceștia sînt împrumuturi neologice (antiteză, axiomă, obiect, spațiu, subiect, temă etc.), fie că sînt cuvinte vechi (adevăr, mișcare, timp etc.). Dacă terminologie înseamnă la el cuvintele și sintagmele analizate (fire, ființă, întru, rost, rostire, trecere, petrecere, troienire; ba nu, bădișor, depărtișor, lamură, lămurire, vremea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o tramă epică, uneori în stilul discursiv, colocvial-livresc al biograficului anodin al lui Mircea Ivănescu, alteori, într-un stil traklian, al simbolismului concentrat, tragic-evaziv. Se regăsesc în poezia lui D. multe dintre tehnicile optzeciste: metoda textualistă, stilul ostentativ intelectual, limbajul neologic, folosirea unor cuvinte sau expresii în engleză ori franceză, alternând cu limbajul colocvial și cu oralitatea. Diferența specifică rezidă în subordonarea lor față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură repetitivă, cu rol expresiv: nici prea-prea, nici foarte-foarte; * abreviere: d-lui, d-ei, d-ta; * structura cuvintelor compuse (prin alăturare cu cratimă): Făt-Frumos, zgârie-brânză, gri-bleu, tic-tac, ici-colo; * structura cuvintelor derivate cu unele prefixe neologice: ex-președinte, post-decembrist; * structura cuvintelor derivate cu prefixe, în care este elidată vocala inițială a radicalului: ne-nceput, ne-nțeles; * construcții cu forma scurtă a verbului a fi: viața-i frumoasă, cartea-i pe masă; * construcțiile într-o, într-un, dintr-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
consoană sonoră consoană sonoră, consoană sonoră vocală; * păstrarea prefixelor desși răsînaintea consoanei z: deszăpezi, răszice; * pronunțarea și scrierea cu ie-: la începutul/ în interiorul cuvintelor din fondul vechi: ied, iepure, ieri, ieșire, ieftin, iezer, trebuie, voie, baie, femeie; în formele verbelor neologice de conjugarea a IV-a (cu -i final la infinitiv) constituie, deraiez, atribuie; în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie, coexistență, poem etc.; * scrierea cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ăriș; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția fâș; * o prepoziție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele personal eu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic co-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul aproape; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ic; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul tânăr; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -el; * un cuvânt format prin conversiune
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
grație; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantive (sintetice sau perifrastice): frumoasă foc, frumos de mama focului etc.; folosirea unor substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza prafului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din cuvintele: miere, aidoma, lăcrămioară, ploaie, aer. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: geană, chihlimbar, cheie, gintă, maci. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: CFR, duioșie, aceeași (persoană), floare-de-nu-mă-uita, inutilitate. 7. Exemplificați: a) sinonimele neologice ale cuvintelor copilăresc, trist; b) sensurile verbului polisemantic a trece; c) un adjectiv pronominal negativ; d) un substantiv articulat cu articol posesiv-genitival și cu articol nehotărât; e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]