2,387 matches
-
fluxului urinar, covorului mucociliar, secreția de IgA) și apărarea generală (celulară și umorală) pot fi alterate în circumstanțe variate (soluții de continuitate, alterări de pH, stenoze sau obstrucții ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
la celule, nutrientele sunt însă utilizate normal. În cursul inaniției de stress aportul caloric poate fi normal sau redus(de obicei) dar cheltuielile energetice ale organismului cresc; în plus apar perturbări în utilizarea nutrientelor la nivel celular: sepsis, arsuri, traumatisme, neoplazii avansate etc. Principala sursă pentru satisfacerea nevoilor energetice ale organismului o reprezintă carbohidrații. Rezervele organismului de carbohidrați sunt reprezentate de : glucoza circulantă, glicogenul hepatic (circa 75 de grame) și glicogenul din mușchii scheletici (circa 600 de grame, dar mușchiul scheletic
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
simplă excoriație, de o plagă înțepată sau contuză. Se remarcă incidența crescută a flegmoanelor după injecțiile cu substanțe puternic vasoconstrictoare (adrenalina) sau cu soluții uleioase. Afecțiunea apare mai frecvent la bolnavii cu rezistență antiinfecțioasă scăzută, datorită diferitelor tare organice (diabet, neoplazii, alcoolism, etc.). În flegmonul postinjecțional, nerespectarea regulilor de asepsie și antisepsie reprezintă cauza principală a bolii. Anatomia patologică : Flegmonul evoluează în 3 stadii: a. Stadiul ințial, de edem, din primele 2 zile, fără secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
ca mărimeteste funcționale hepatice normale - analiza lichidului este identică cu cea din ciroză 3.Anastomoza portosistemică: - datorită insuficienței hepatice celulare sau administrării excesive de sare În perioada postoperatorie; - frecvent după șunt porto-cav termino-lateral, șunt selectiv distal splenorenal, tromboză anastomotică; 4. Neoplazii abdominale eritrocite crescute, - proteine >2,5g/dl,examen citologic al lichidului peritoneal - biopsie peritoneală 5. Tuberculoza - lichid tulbureconținut În proteine crescut - celule crescute - frecvent limfocite - examen microbiologic →bacil Koch - evidențiere de granuloame În peritoneu 6. Ascita pancreatică: - frecvent În relație
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
icterul apare prin colestază intrahepatică; - chistul hidatic deschis În căile biliare - semnele clinice ale alergiei hidatice + reacții biologice specifice; - traumatism postoperator stenozantnefuncționalitatea unei anastomoze biliodigestive - oddita, pancreatita cronică explorarea radiologică; - ampulomul vaterian: icter cu caracter ondulant; anemia + semne generale de neoplazie. - neoplasm de cap de pancreas: dacă nu există semnul Courvoisier-Terrier doar intraoperator se poate face diferențierea; debut insidios, persoană peste 40 ani; fără colică, fără febră; icter progresiv, fără remisiuni, intens → verde, cu prurit care frecvent precede icterul; echografia - prezența
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
după 20 de ani de evoluție și de 50X mai mare la cei cu pancreatită cronică ereditară Factori genetici - implicați În aproximativ 510% din cazuri - o serie de afecțiuni congenitale au fost asociate cu apariția carcinomului pancreatic: pancreatita cronică ereditară, neoplazia endocriniană multiplă, cancerul colorectal ereditar nonpolipoid, polipoza familială adenomatoasă, sindromul Gardner, sindromul von Hippel-Lindau, mutații În gena BRCA2. - peste 90% din adenocarcinoamele pancreatice au mutația oncogenei Ki-ras de pe codonul 12. ANATOMIE PATOLOGICĂ Microscopie Tumorile ductale sunt În proporție de 90
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
arterei mezenterice superioare În țesutul peripancreatic, În duoden și În capul pancreasului. 75% din insulinoame și glucagonoame sunt localizate În corpul și coada pancreasului la stânga arterei mezenterice superioare. Tumorile pancreatice endocrine pot să apară sporadic sau concomitent cu sindromul de neoplazie endocriniană multiplă (MEN1). Acesta este caracterizat prin tumori de paratiroidă, hipofiză, pancreas și uneori suprarenală. Deoarece tumorile sunt Întotdeauna multiple la pacienții cu tumori MEN1, recunoașterea preoperatorie a statusului MEN1 este necesară. 25% din cei cu gastrinoame, 10% din cei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
persoane peste 60 de ani scade incidența herpesului zoster cu 51%. Imunoglobulinele specifice sunt recomandate în primele 3-4 zile după expunerea la infecția cu VVZ, la persoane receptive aparținând următoarelor categorii: nou-născuții de mamă cu varicelă, gravide, post-transplant, bolnavi cu neoplazii sau infecție HIV. Terapia antivirală cu Aciclovir, Valaciclovir sau Famciclovir poate fi administrată profilactic începând din primele 4 zile postexpunere, timp de 7 zile, la persoane cu contraindicații pentru vaccin, care prezintă risc de evoluție severă. Această abordare profilactică nu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu tulpinile HPV6 și HPV-11. Leziunile apar conopidiforme, roze, sesile, unice sau multiple, dispuse la nivelul mucoasei nekeratinizate. Deși majoritatea infecțiilor cu HPV sunt benigne, se recunoaște rolul unor tulpini virale (HPV-16, mai rar HPV-18, HPV-33, HPV-35) în apariția unor neoplazii precum carcinomul oral cu celule scuamoase. 5.1.4 Diagnostic Diagnosticul stomatitelor se bazează pe caracteristicile clinice. Investigațiile microbiologice nu sunt necesare de rutină. Examenul clinic general și bilanțul biologic permit evaluarea patologiilor asociate stomatitelor și orientarea etiologiei în diferite
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale, biliare, pelvine, valvulopatii, splenectomie, ciroză, neoplazii, imunodeficiențe primare sau dobândite. III. Examenul clinic general evidențiază modificări indicatoare pentru poarta de intrare a agentului patogen: cutanată, urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare nu se poate identifica și rămâne necunoscută localizările secundare (metastaze septice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Etiologia INC depinde de tipul intervenției chirurgicale: în chirurgia “curată”: Stafilococul auriu (40%), Stafilococul coagulazonegativ (10-30%) Infecțiile nosocomiale 183 în chirurgia cu contaminare: E.coli, enterococi, enterobacterii, plurimicro-biană Factorii de risc pentru INC sunt: Endogeni: vârstele extreme, bolile asociate (diabet, neoplazii, SIDA), obezitatea, subnutriția, infecțiile sistemice Spitalizarea prelungită Tipul de intervenție chirurgicală, conform claselor de contaminare Altemeier (tabel 10.1) Tabel 10.1 Riscul INC după clasele ALTEMEIER Tip de intervenție chirurgicală Risc INC Clasa I chirurgie “curata” (fără traumatisme, inflamație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
recentă, rezident în sanatoriu, dializă) fără proceduri invazive (3) spitalizare >5 zile și/sau proceduri invazive B. Tratament antibiotic: (1) fără tratament (2) cu tratament C. Caracteristicile pacientului: (1) tânăr, fără comorbidități (2) vârstnic, multiple comorbidități (3)imunodepresii (diabet zaharat, neoplazii, fibroză chistică, SIDA, neutropenie, alte imunodeficențe severe) Bibliografie 194 INTERPRETAREA SCORULUI CARMELI: scorul maxim (1, 2 sau 3) dintre criteriile A, B sau C Interpretarea scorului Carmeli Antibiotice recomandate 1 INFECȚII COMUNITARE NU sunt suspecți patogeni rezistenți Ampicilina Amoxi/clavulanat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
vedere fundamental, al cunoașterii umane despre lumea înconjurătoare, despre procesele vieții, cât și, mai ales, din punct de vedere aplicativ-medical, prin efectele sale în totalitate negative asupra vieții, este cel al transformării maligne a celulelor care conduce la apariția neoformațiilor (neoplazii). Acestea apar sub o mare diversitate de creșteri anormale numite tumori, care pot fi benigne (hiperplazii) sau maligne (cancere propriu-zise). Știința care se ocupă cu studiul biologiei tumorale se numește ONCOBIOLOGIE. Denumirea sa derivă de la cuvintele grecești oncos (umflătură), bios
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reluată sinteza de AFP și ACE, la niveluri incomparabil mai mari decât în celulele mature normale. Celulele maligne apar cu cea mai mare frecvență în țesuturile ale căror celule se divid rapid. Așa se explică faptul că cele mai comune neoplazii sunt cele care apar în țesuturile regenerative de toate tipurile, dar în special în cele cu ritmuri rapide de diviziune celulară, precum măduva roșie hematopoietică și epiteliile dând leucemiile și, respectiv, carcinoamele epiteliale, cele mai rare fiind tumorile țesuturilor cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
om. Astfel, se știe de multă vreme că înțepătura unor insecte provoacă astfel de fenomene în lumea plantelor, iar unele substanțe chimice au efect carcinogen, la animale și om. Până în prezent, se cunosc peste o sută de tipuri diferite de neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de fenomene în lumea plantelor, iar unele substanțe chimice au efect carcinogen, la animale și om. Până în prezent, se cunosc peste o sută de tipuri diferite de neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o sută de tipuri diferite de neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele de la șoarece, acesta fiind animalul model în carcinogeneza experimentală. Neoplazia primară a celulelor epiteliale din epidermă, cavitatea bucală, epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale sistemului imunitar produc limfoame. Neoplazia celulelor nevroglice se numește gliom, iar aceea a celulelor retiniene se numește
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
epiteliile organelor digestive, ale plămânului, ale sistemului genito-urinar, poartă numele de carcinom. Neoplaziile inițiate prin transformarea malignă a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale sistemului imunitar produc limfoame. Neoplazia celulelor nevroglice se numește gliom, iar aceea a celulelor retiniene se numește retinoblastom. Cele mai frecvente neoplazii umane sunt cele de origine epitelială (carcinoamele), acestea reprezentând 90% din spectrul tumorilor umane. Frecvența mare a carcinoamelor are o explicație relativ simplă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a celulelor musculare și conjunctive se numesc sarcoame. Celulele hematopoietice transformate malign produc leucemii, iar ale altor elemente ale sistemului imunitar produc limfoame. Neoplazia celulelor nevroglice se numește gliom, iar aceea a celulelor retiniene se numește retinoblastom. Cele mai frecvente neoplazii umane sunt cele de origine epitelială (carcinoamele), acestea reprezentând 90% din spectrul tumorilor umane. Frecvența mare a carcinoamelor are o explicație relativ simplă, legată de probabilitatea mai mare a celulelor epiteliale de a fi expuse la acțiunea factorilor fizici, chimici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a carcinoamelor are o explicație relativ simplă, legată de probabilitatea mai mare a celulelor epiteliale de a fi expuse la acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici carcinogeni, teratogeni și mutageni. Deși în țesuturile conjuctive se produc numai 10% din spectrul neoplaziilor umane, acestea sunt totuși prevalente la om, ca incidență. Concepția actuală despre transformarea malignă a celulei admite că procesul nu poate să apară printr-un singur eveniment mutațional, ci, mai curând, prin acțiunea concertantă a cel puțin două evenimente mutaționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stării de diferențiere a celulei. Gudroanele rezultate din arderea țigaretelor par a avea acțiune carcinogenă de tip promotor. Studiul fenomenului de transformare malignă este deosebit de complex și realizat la nivele diferite - molecular, celular și organismic. Era geneticii moleculare în studiul neoplaziilor a început odată cu descoperirea „oncogenelor celulare activate ce acționează dominant”(Shih și colab., 1981). Abordarea holistică, interdisciplinară, a fenomenelor din carcinogeneză, este singura care oferă noi dezvăluiri ale acestui fenomen extrem de complex. Celulele embrionului aflat în stadiile incipiente ale ontogenezei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un sistem complex ce se comportă ca o unitate structural-funcțională - organismul ființei umane. Fenomen extrem de complex prin el însuși, diviziunea celulară este supusă unui strict reglaj genetic, parte esențială a programului genetic al oricărui viețuitor. Pe baza defectului genetic declanșator, neoplaziile au fost clasificate în patru grupe principale: 1. sporadice; 2. cu grupare familială; 3. cu o cauză genetică cunoscută; 4. bazate pe mecanisme de rupere cromozomală. Majoritatea neoplaziilor sunt sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
esențială a programului genetic al oricărui viețuitor. Pe baza defectului genetic declanșator, neoplaziile au fost clasificate în patru grupe principale: 1. sporadice; 2. cu grupare familială; 3. cu o cauză genetică cunoscută; 4. bazate pe mecanisme de rupere cromozomală. Majoritatea neoplaziilor sunt sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice mutagene și/sau carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce ar putea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu o cauză genetică cunoscută; 4. bazate pe mecanisme de rupere cromozomală. Majoritatea neoplaziilor sunt sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice mutagene și/sau carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce ar putea să reflecte o sensibilitate crescută a membrilor acestora la factorii de mediu cu efect clastogen / carcinogen. Puține malignități au o cauză genetică definită cu certitudine. Genele implicate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]