1,827 matches
-
a plăcerii: nu o încercăm prin simpla absență a tulburărilor, așa cum va susține Epicur două veacuri mai târziu. Ea nu este negativă, ci pozitivă, activă. Aristip califică acest moment specific în care nu cunoaștem tulburarea drept stare intermediară: nici plăcere, neplăcere, ci ceva între, ceva ce nu poate fi numit plăcere. A nu fi nefericit nu înseamnă că ești fericit; a nu suferi nu înseamnă a te bucura; absența negativității nu face o pozitivitate. Distrugerea dorințelor nu constituie un mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
al V-lea î.Hr. -figurează în mod obișnuit în nebuloasa filosofilor sofiști alături de Protagoras - căruia i-a fost elev -, Gorgias și alte nume mai puțin celebre. Cu terapia sa verbală, cu inventarea psihanalizei, cu talentul și metodele lui pentru evitarea neplăcerii, Antiphon din Atena aparține incontestabil arhipelagului hedonist. Dar Prodicos? Nimeni nu l-a situat vreodată în tabăra filosofilor plăcerii și ai jubilării. Lucrările consacrate sofiștilor îl prezintă ca pe un gânditor auster, ascet, iar cea mai mare parte a glosatorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
desigur, dar și necesară. Uneori Epicur însuși, în una sau alta dintre vorbele lui, lasă să se înțeleagă că el unul nu-i departe de a considera sexualitatea ca ținând de dorințele care pot fi satisfăcute, numai să nu urmeze neplăceri. Naturale și aproape necesare, vom zice... în sfârșit, ultimele dorințe, cele necunoscute animalelor, create numai de oameni, și care sunt onorurile, bogăția, puterea, ambiția, gloria. Dorințe zadarnice, fără obiect, vide, ele nu cunosc limita și ne duc dincolo de rezonabil: sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
la Epicur: ea desemnează lipsa și cere plăcerea. Dispariția ei presupune mulțumire, restabilire și plăcerea de a-ți fi recuperat natura armonioasă. Nimeni nu se sustrage acestei evoluții firești, ea întruchipează legea. Epicur nu precupețește niciun efort pentru a evita neplăcerea și, cu aceeași ocazie, creează plăcere, tocmai în și prin această evitare. Zeii? Moartea? Frica? Boala? Suferința? Angoasa? Sunt tot atâtea variațiuni pe tema unei negativități care trebuie nimicită. Locul acestor afecțiuni nefaste? Trupul. Prilejul de mântuire? Trupul. Măsura suferinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
imediat, desigur, dar și viitor. Un hedonist care-și merită numele își calculează plăcerile și nu se supune unei dorințe pentru că este dezirabilă așa cum e. El consimte la ea și o angajează pe calea satisfacerii dacă și numai dacă suma neplăcerilor nu o depășește pe cea a plăcerilor. Ceea ce bucură pe moment va fi recuzat dacă presupune un preț ce va trebui plătit ulterior. Orice plăcere care pune în pericol ataraxia este declarată indezirabilă și ca trebuind îndepărtată. Renunțarea, privarea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Laerțiu și ale lui Cicero privitoare la această opoziție devenită clasică dintre plăcerile catastematice, în repaus, ale Grădinii și plăcerile cinetice ale școlii cirenaice, vom neglija partea de dinamism hedonist la Epicur și capacitatea de a te bucura de evitarea neplăcerii la Aristip, ceea ce, evident, presupune o autentică luare în considerare a viitorului la cel care este prezentat ca un descreierat copleșit doar de clipa de față. Cei doi par să ofere nu atât două concepții opuse, cât două variațiuni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui, presupune niște condiții obligatorii: afișarea intențiilor, neascunderea proiectelor, formularea motivelor, elaborarea în comun a regulii jocului, iar apoi decizia de a o respecta; iată cum poate fi evitată neplăcerea și, în consecință, cum poate fi fabricată plăcerea: o tehnică simplă, clară, precisă, care nu suportă înflorituri. Este suficient să abordăm fie și numai această problemă a economiei contractului în geneza unui hedonism generalizat ca să realizăm cât de mult se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da la o parte pe inoportun - sau pe inoportună... Asta pentru că nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
le poate produce. Philodemos îi dă muzicii titlurile ei de noblețe: muzica servește la a procura bucurie, iată virtutea ei. Ne vom bucura așadar de ea ca auditori, nu ca practicieni, pentru că învățarea ei implică în mult mai mare măsură neplăceri decât plăcere... Istoria filosofiei, muzica, dar și poezia și retorica îi permit lui Philodemos să se emancipeze față de critica epicuriană originară vizând artele, cultura, cunoașterea marginală sau exterioară în raport cu efortul de asceză filosofică. Nici poezia nu prezintă un interes esențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent, brutal, ostentativ, ci lăsând pur și simplu în urmă viața trivială și agitată pentru a intra în filosofia Grădinii, unde totul e numai calm și voluptate... Departe, la adăpost de neplăcerile lumii așa cum e, evitând tulburările, se putea imagina o practică existențială eficace și incandescentă. Epicur inventează mănăstirea și tradiția cenobită. Mai târziu, Philodemos pune la punct formele particulare ale unui cler secular epicurian și gândește politica nu atât în termeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
întotdeauna în spiritul unei depășiri a învățăturii lui Epicur, dar și al păstrării ei. Ne situăm dincolo de circumspecția lui față de chestiunile referitoare la interesele generale ale colectivității; dar păstrăm în minte lecția politicului văzut ca un domeniu în care suma neplăcerilor se arată a fi cel mai adesea superioară cantității de satisfacții obținute. Nu merită osteneala să te implici: idealul îgrec) constă în a te ține la distanță, realul îroman) nu exclude posibilitatea unui anumit fel de tovărășie de drum între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ca și plăcerile, suferințele țin de conștiință, care presupune ea însăși o configurație specială a materiei. O agregare mai adecvată, mai multă conștiință, deci mai multe afecte. Lipsiți de ceea ce face posibilă durerea, cum am putea oare să experimentăm o neplăcere? în speță, moartea. Cauza unui rău moare odată cu răul. Faptul de a muri ne scutește așadar, în mod paradoxal, de a mai suferi! Mor, deci nu mai sunt; nu mai sunt, deci nu mai sufăr - dar nici nu mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
iarnă, Dedekind, student la Götingen, se înscrie la Gauss ca audient. Gauss, toată viața, n-a propus decât cursuri elementare. O excepție este această metodă a celor mai mici pătrate pe care, de altfel, o predă cu ceva mai puțină neplăcere. Lecțiile aveau loc la Sternwarte, Observatorul astronomic. " Încăperea în care se țineau cursurile era despărțită de odaia de lucru a lui Gauss printr-o anticameră. Nu era mare. Noi, o parte din cei nouă studenți, stam grămădiți la o masă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ai puterea să râzi când ți se întâmplă cel mai mare necaz. Când înveți trăiești intens. Pasiunea te menține tânăr. Când ești prea bun, lumea te ia de prost... • Să te poți întoarce victorios în locurile unde ai suferit înfrângeri ... Neplăcerea plăcerii exagerate... Fiecare societate își instalează dictatura ei, într-un procent mai mare sau mai mic, pe care o numește democrație. • Sunt prea teoretic pentru această lume pragmatică! • Adevărații scriitori sunt totdeauna în opoziție. Goana după bani dezumanizează. Unii nu
AFORISME DE VIAŢĂ (VIII) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364420_a_365749]
-
adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor ajunge și ei, prin lacrimi, să câștige neplăcerea față de lucrurile văzute și nestatornice, îndreptându-se spre Dumnezeu, sensul și rațiunea lor supremă 35. Prin osteneli și necazuri, spune Sfântul Maxim, sufletul se curăță de „murdăria plăcerii și smulge cu totul afecțiunea față de lucrurile materiale, descoperindu-i paguba ce
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
al pilotului, a declarat: "Alex era o persoană foarte reținută în privința afacerilor sale. Nici astăzi nu sunt 100 la sută sigur unde sunt banii lui și de unde provenea venitul său." Moartea lui Alexandru Djordjevic (37) a produs familiei mai multe neplăceri decât doliul, deoarece Allison Lear, pe baza certificatului de căsătorie care se presupune că este fals, a revendicat integral averea lui Alexandru în procesul de succesiune din 2010. Ea a declarat la proces că s-au căsătorit în casa părinților
CĂSĂTORIE FALSIFICATĂ DUPĂ MOARTE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362471_a_363800]
-
de succesiune, până când a obținut dreptul să-și îngroape fiul, la sfârșitul lunii august. "Pierderea lui a fost grea, dar ce sa întâmplat după a fost și mai greu. Nu am avut timpul necesar pentru a ne pregăti emoțional, pentru neplăcerile prin care a trebuit să trecem", a spus tatăl lui Djordjevic. După ce Allison Lear a determinat înhumarea cu întârziere a lui Alexandru Djordjevic, tatăl ei a fost investigat de poliție. John Lear a declarat că nu a avut loc nici o
CĂSĂTORIE FALSIFICATĂ DUPĂ MOARTE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362471_a_363800]
-
această emoție pentru a gândi asupra factorilor care au produs-o ) poate fi adesea, în realitate, o simultaneitate de procese. Criticul translatează de la plăcerea lecturii la refelcția asupra a ceea ce i-a produs-o( de fapt la un fel de neplăcere, în măsura în care emoția inițială este pusă între paranteze) într-o alternanță care închide în sine cifra însăși a lecturii critice. Deoarece critical este în primul rand un cititor. Iar cititorul e un critic care citește pur și simplu, fără un discernământ
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
de-al Doilea Război Mondial aduce multe necazuri și durere în familia Tomescu: Marin Tomescu este decretat „chiabur”, i se confiscă mare parte din avere, și trăiește sub continua amenințare a comuniștilor. Nu o dată este persecutat și bătut de securitate. Neplăcerile datorate „originii nesănătoase” s-au răsfrânt și asupra băieților familiei Tomescu. Mișu devenise medic, iar Nichita, avocat. [Sătul de urmărirea securității și de permanenta teamă de a nu fi arestat, în toamna lui 1948 părăsește România într-un mod original
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
vei spune nimic altuia din cele ce ți-am spus pentru că acum îți voi spune unde să te duci și ai grijă să nu se ia cineva după tine fiindcă romanii mișună prin oraș și n-aș vrea să ai neplăceri, fiindcă sunteți căutați, așa că fii cu mare băgare de seamă pe unde mergi. Fii deci cu ochii peste tot. -Îți dau cuvântul meu că nu voi spune nimănui nimic, spuse ucenicul ridicând o mână. Aplecându-se către ucenic, Baraba îi
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
a pus următoarele cuvinte în gură unui personaj: ,,Viața fiecărui om atârnă de un fir de păr, o prăpastie fără fund i se poate cască la picioare în orice clipă, iar el își mai născocește și singur tot soiul de neplăceri și își otrăvește singur existența.” ,, Cum se indura un tată de copiii lui, așa se indura Domnul de ceice se tem de El. Căci El știe din ce suntem făcuți; își aduce aminte că suntem țărâna. Omul! zilele lui sunt
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > CITATE MEMORABILE (4) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 998 din 24 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 4- Micșorează în gând orice neplăcere întâmpinată spunând: Putea să fie și mai rău. Avva Dorotei - Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui! Sf. Siluan Athonitul - Ce sa facă Dumnezeu cu mulțumirile noastre, când cu faptele Îi arătăm doar nemulțumire? Sfântul Ioan de Kronstadt - Ai
CITATE MEMORABILE (4) de ION UNTARU în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363263_a_364592]
-
vei spune nimic altuia din cele ce ți-am spus pentru că acum îți voi spune unde să te duci și ai grijă să nu se ia cineva după tine fiindcă romanii mișună prin oraș și n-aș vrea să ai neplăceri, fiindcă sunteți căutați, așa că fii cu mare băgare de seamă pe unde mergi. Fii deci cu ochii peste tot. -Îți dau cuvântul meu că nu voi spune nimănui nimic, spuse ucenicul ridicând o mână. Aplecându-se către ucenic, Baraba îi
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
nivelului de inteligență (IQ), pun acum accentul pe inteligența emoțională și nu pe cea de tip capacitate de analiză. Motivul este unul simplu: un individ foarte inteligent poate deveni oricând un geniu al răului, o persoană care poate aduce mari neplăceri unui colectiv atunci când acesta face parte din el, dacă inteligența (brută) de analiză este singura care primează la el. Un astfel de geniu al răului se poate apropia foarte mult ca mod de gândire de tiparul inteligenței artificiale. El te
DESPRE INTELIGENŢĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367852_a_369181]
-
publicului, în timp ce acei mici speculează ambiguitatea în vogă și umplu scena cu nimic! Ca și unii dintre acei ce cred că sunt ziariști doar pentru că țin în mână un microfon, sau o hârtiuță și un pix, dar publică într-o neplăcere a scrisului despre oameni de valoare și o plăcere savuroasă a sfâșierii gramaticii și colorării emblemelor nonculturii. Ca un cal ce nechează s-a aruncat asupra maestrului Alexandru Arșinel unul dintre ei, dar maestrul va rămâne în istoria teatrului românesc
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]