3,943 matches
-
asemenea unor stâlpi în stare să sprijine un colț de cer. Pulberile de scântei aurii creau în întunericul nopții un spectacol feeric. Puradeii, care nu cunoșteau oboseala zilei, jucau în fața corturilor tananica. Printre cei mai răsăriți, se afla și Voica, nepoata bulibașei. O drăcoaică în carne și oase prin venele căreia se vedea că nu curge sânge, ci foc viu, strecurat, gata oricând să dea în clocot, însemn de netăgăduit al nației sale. În tabăra copiilor, ea dădea poruncile și dancii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
colț din talerul ei de aramă. Împrejurimile deveniră de catran. Căruțele așezate una după alta așteptau numai primul bici al bulibașei, drept semnal de pornire, Iorgu afându-se în capul coloanei. Clipa sosi nesperat de repede. La îndemnul bunicului ei, Voica, nepoata favorită a bulibașei, care nu mai putea de dragul de a mâna ea catârii, dădu semnalul și coloana se puse în mișcare. Ea strunea cu pricepere telegarii, forțându-i să o țină într-un trap continuu, măsurat, pentru a nu-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că dacă era bolnav, dacă, Doamne ferește, avea vreun accident, n-ar fi urmat sârguincios școala, atunci ar fi fost cu adevărat ceva rău. Așa însă... Se însoară! Ei, și ce? Vom deveni doi bunici tineri! Putem conveni ca nepotul sau nepoata care va bate la poarta vieții să ne spună : tataia și mamaia, glumi el, cu scopul de a înviora atmosfera. - Crezi că acest lucru mă îngrijorează!? Ai și găsit o soluție! Nu e ceea ce așteptam de la înțeleptul meu soț! - Atunci
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
filozofie și științe politice Cernat Ion, profesoară de biologie Boca Rarița, profesor de educație fizică și sport Omania Petru și suplinitorii temporari, nesemnificativi. După bacalaureatul din iunie 1970, am fost dus imediat de tata în Iași, la tanti Corina Preda, nepoata de la verișoara sa Nora, soția profesorului universitar Preda Nicolae, șeful Catedrei de Rezistență a materialelor din Institutul Politehnic. Mătușa Corina, care a primit o educație aleasă, fiind singurul copil al inginerului silvic Bucevschi Dragoș din Bucovina, era o femeie casnică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
foarte răspicat, ca și cum s-ar fi temut să nu-l Înțeleg). Păi, au fost câteva românce spioane. Chiar faimoase (eram bucuros că-i pot răspunde, că stăpâneam oarecum subiectul). Cred că cea mai cea dintre ele a fost Elena Constantinescu, nepoată de ministru. Deși româncă, a lucrat pentru guvernul britanic. A provocat multe intrigi și scandaluri amoroase În epocă. Și au implicați tot felul de oameni politici, unii chiar foarte importanți. A mai fost și... Era frumoasă această Elenă? Era o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
umplea, în tot mai mare măsură, cu milioane. Avea, bătrânul nostru erou, animale multe și mănoase: vaci, oi, capre. Dispunea și de terenuri de pe care să le poată asigura hrana. și le-o asigura. Mai avea flăcăi, fete, nepoți și nepoate, care-l ajutau nevoe mare la toate câte se cereau a fi realizate, pentru ca, prin valorificarea laptelui și a brânzeturilor provenite de la animalele sale, banii din putină să sporească, mereu, nu chiar ca bureții după ploaie, dar, nici prea departe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Lecția (Teatrul Maghiar din Timișoara)și, ultimul pe listă, dulapul meu din Copii și părinți (Băieșu), care juca și el ca ecran, tot la Timișoara (Teatrul German, 1985). Eram În Austria și vorbeam cu Luminița Stoianovici( co-regizoare a spectacolului nostru Nepoata soție după Ionesco, un fel de premieră mondială a textului - piesă publicată abia În 2002, la opt ani după moartea marelui dramaturg) : ce ar fi fost să fi băgat, undeva În stînga avanscenei, o pendulă? Ce-am fi putut face
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
el și le ținea până era tras în chip. Atâta. Adică minute. După care omul revenea repede, în hainele lui de toate zilele. Revenea la normal, cum s-ar spune. Era trasul ăsta în chip ca o ieșire din lume. Nepoate, ai în față o femeie care era să moară la nașterea propriului ei copil. Atunci n-am crezut că oi ajunge la vârsta de 50 de ani sau că Dumnezeu îmi va prelungi viața până către sută. A urmat după
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
capitol care se intitulează Forever. CAPITOLUL DEDICAT FOREVER-ULUI.... CU EI AM ÎNCEPUT TRANSFORMAREA MEA CA FIIN}| {I PE ACEAST| CALE ADUC SINCERE MUL}UMIRI Într-o zi plăcută de Mai, în urmă cu cinci ani, cam prin 2007, Adina (nepoata mea) a venit la mine acasă și m-a invitat într-o plimbare cu mașina. Eu eram abia venită din Italia și mă pregăteam intens, financiar-sufletește să plec la Fundeni (un spital din București), pentru ami relua jobul meu (căutarea
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
prezentarea și am ieșit din sală, am mai stat la o masă în holul hotelului, unde Adina a încercat să-mi mai dea informații despre acele produse pe bază de Aloe Vera, care erau originale din America. Mi-a confirmat nepoata mea că și ea consuma de ceva timp produsele și se simțea foarte bine. Atunci am încercat să-i explic că eu nu contest faptul că produsele respective nu sunt bune, dar nu pentru mine, eu fiind bolnavă cronic, fără
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
zâmbet care îți încălzea inima. S-a prezentat Maria Parascan, Manager, am salutat-o respectuos și am schimbat câteva cuvinte despre produse și compania producătoare și m-a încurajat să consum produsele Forever. Am cedat la insistențele elegante venite din partea nepoatei mele întărite și susținute de Doamna Manager și am cumpărat o mapă de înscriere în acea Companie pe care am plătit-o zece lei, o sumă modică care în timp mi-a schimbat viața. Cât de ciudată poate fi viața
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
el m-a descurajat din prima, spunându-mi că sunt prostii și că ar trebui să merg la spital că este mai sigur. A reușit să mă devieze de la ideea de a încerca produsele și noroc că a doua zi nepoata mea a venit din nou la mine cu un arsenal de informații și schema mea de program Forever. Am decis să iau produsele și am făcut prima mea comandă la Forever Living Products of America. Am început o detoxifiere a
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
anihila un moment de acest gen. Așa că, atunci când am văzut că soțul meu nu participă împreună cu mine la această bucurie imensă, am început să dau telefoane pe la cunoștințe și prieteni, și primul telefon l-am dat, cum era și firesc, nepoatei mele care s-a bucurat enorm, era emoționată și nu-i venea să creadă. La o săptămână după acest moment, m-am dus la o prezentare a acestei companii, era o sală frumoasă și încăpătoare unde erau cam treizeci de
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Un imperiu feminin În plină expansiune stătea masat la granițele umilei mele existențe, diviziile moi erau pregătite de atac, iar porțile de-abia așteptau să cadă. Cât de departe erau zilele adolescenței, În care tânjeam Îndelung și fără de speranță după nepoata vecinilor, colega de bancă sau profesoara de chimie! După mai bine de jumătate de secol, VirtualEve mi le arunca, iată, pe toate În brațe, docile sau răzvrătite, Încinse cu șorț de bucătărie sau Încătușate de tăblia patului, cu codițe ridicate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nimerită din punct de vedere psihologic, dacă nu fac psihologie curată cu propriile mele nepoțele, vrea să mă bage la pârnaie! Nu-mi pasă cum își zice el, mie îmi pare că tot ca un comunist gândește. Sunt propriile mele nepoate și tot ce le vorbesc trebuie să treacă mai întâi pe la el, pe la Musiu’ Cenzură! Nu, fiica lor e de-acum doamna Feibish. Iar pe fetițele ei le cheamă tot Feibish. Unde sunt Portnoy-ii la care a visat el? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Warren, cu un licăr de triumf - era extraordinar de norocoasă că fata Îl cunoștea pe Czinner. Mai vorbește-mi puțin până când mă liniștesc și eu. Cum te cheamă, scumpo? — Coral Musker. — Mie să-mi spui Mabel. Mabel Warren. Am o nepoată exact ca tine. Lucrez la un ziar din Köln. Trebuie să vii să-mi faci o vizită Într-o bună zi. Am cel mai drăguț apartament din lume. Ești În vacanță? — Sunt dansatoare. Mă duc la Constantinopol. S-a Îmbolnăvit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Warren Începu să Înjure cu venin amarnic și obscen, dar În surdină. — Ce-ați spus? — N-o să mă părăsești În starea asta până când nu-l găsești pe doctor, așa-i? Uite, compartimentul meu este la capătul culoarului. Acolo e și nepoata mea. Eu mă duc Înăuntru și poate Îl aduci tu. O urmări pe Coral Musker cum dispare și se strecură În toaletă. Trenul se opri brusc și Începu să dea În spate. Domișoara Warren recunoscu prin geam clopotnițele din Würzburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Hora mare și veselă. O prinse cu mâna de cot și Începu s-o conducă de-a lungul culoarului. — E momentul pentru un sherry. Dar ce chestie - să fii rudă tocmai cu femeia care mi-a luat mie interviul! Fiică? Nepoată? — De fapt, nu sunt chiar rudă, spuse Janet Pardoe. Sunt companioana ei. — Mai bine. Degetele domnului Savory Îi cuprinseră mai ferm brațul. — Caută-ți altă slujbă. Ești prea tânără. Nu-i șănătos. Câtă dreptate aveți! spuse Janet Pardoe, oprindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nuntă. Dar el Începu să fie din ce În ce mai Încântat de idee. — O să-i invit pe toți: pe doctor, pe tipul acela de la clasa a doua, ăla băgăreț (ți-l amintești?)... Ezită preț de o secundă. — Și pe fata aia. — Care fată? — Nepoata aia a prietenei tale. Dar grandilocvența lui se văzu puțin subminată de gândul că tânăra respectivă n-ar accepta niciodată invitația lui. Ea nu-i o dansatoare, se gândi el, rușinat de propria nerecunoștință. Ea nu-i drăguță și ușuratică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
minuni, domnule Stein. — Ei, dar mă tem că tocmai asta nu-mi voi putea permite, izbucni vesel domnul Stein. Dacă stau să mă gândesc cum sunt fetele din ziua de astăzi, nu cred. În după-amiaza aceasta trebuie să sosească o nepoată de-a mea. A călătorit cu trenul dumneavoastră de la Köln. Fiica sărmanului Pardoe. Myatt Își scoase tabachera și, În timp ce Își alese un trabuc și-i tăie capătul, decise ce va face. Începea să-l disprețuiască pe Stein. Acesta vorbea prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
un trabuc și-i tăie capătul, decise ce va face. Începea să-l disprețuiască pe Stein. Acesta vorbea prea mult și Îi scăpau informații suplimentare. Nu-i de mirare că afacerile lui nu prosperaseră. În același timp, atenția vagă pentru nepoata lui Stein i se cristaliză. Descoperirea faptului că mama ei fusese evreică Îl făcu s-o privească brusc cu mai mult interes. Devenea abordabilă și Myatt regreta că noaptea trecută fusese atât de țeapăn În compania ei. Cinaseră Împreună În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lui Myatt. Dar mi-ar plăcea - de dragul tradiției, Înțelegeți - să fie cineva din familie În consiliul de administrație. Scoase un chicotit lung și candid: — Dar nu am nici un fiu. Nici măcar un nepot. Myatt spuse gânditor: — Va trebui să vă Încurajați nepoata. Râseră amândoi și coborâră scările Împreună. Janet Pardoe nu se vedea nicăieri. — Domnișoara Pardoe a ieșit? Îl Întrebă el pe domnul Kalebgian. Nu, domnule Myatt, domnișoara Pardoe tocmai s-a dus la restaurant cu domnul Savory. — Spune-le să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
domnul Stein, fără nici un reproș În glas. Dar Janet Pardoe și domnul Savory nu așteptaseră după ei. Deja Își beau cafeaua și lichiorul În restaurantul pavat cu gresie albastră când Myatt și domnul Stein exclamară ce Întâmplare fericită era că nepoata lui și cu Myatt se cunoscuseră deja și erau prieteni. Janet Pardoe nu spuse nimic. Îl privi doar cu ochi pașnici pe domnul Stein și zâmbi o dată În direcția lui Myatt. Lui Myatt i se păru că spune „Cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lui Înainte de a-și aminti că nu era nimic de știut. — Așadar, presupun că voi doi v-ați ținut unul altuia companie tot drumul de la Köln până aici, spuse domnul Stein. Domnul Savory ținu să afirme: — Păi, eu cred că nepoata dumneavoastră a fost mai mult cu mine. Dar domnul Stein se făcu că nu aude, ignorându-l. — Ați ajuns să vă cunoașteți bine, eh? continuă el. Janet Pardoe Își Întredeschise puțin buzele moi și pronunțate. — Oh, domnul Myatt a avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
comună. Vă mai Întâlniserăți și Înainte? Nu, nu, spuse Myatt În graba mare. A fost o Întâlnire Întâmplătoare. Câte lucruri nu se Întâmplă În trenurile acestea de cursă lungă cu ușurare exclamă domnul Stein. V-a costat mult? Prinse privirea nepoatei sale și-i făcu cu ochiul. Când ea Îi răspunse printr-un zâmbet, se simți Încântat. Ar fi fost plicticos să fie una din acele fete de modă veche, În fața cărora nu poți vorbi deschis. Nimic nu-i plăcea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]