3,633 matches
-
pistol imaginar de la brîu și trase cu el în mai mulți dușmani, tot imaginari, bineînțeles, pe care-i descoperea pe după sălcii ori în vîrful stîncilor. Apoi îndreptă pistolul spre Virgil strigînd cît îl ținu gura: Sus mîinile! Virgil se așeză neputincios pe un trunchi de salcie răsturnată, clătinînd din cap cu obidă și rostind rar și apăsat: Smintită făptură, doamne! Bărzăunul mai ucise cîțiva dușmani, apoi se așeză pe salcie lîngă Virgil. Știi de ce nu vreau să meargă Ilinca? întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
bîlbîie de data asta doctorul cu o voce surdă, fraților, ați auzit cu toții că ne aflăm în fața unui fenomen mai mult decît curios. Lei în pădurile noastre?! E... e... o..., începu și Nicanor să zică ceva, dar glasul se topi neputincios. Eu aș zice, continuă tot doctorul mult mai încet, să ne salvăm deocamdată urcîndu-ne în copaci. Nu ne putem pune cu fiarele! Asta așa-i, prieteni, încuviință și Iancu Răgălie. Primul care se cațără mai repede decît și-ar închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
a rămas o mare enigmă. Evelin: Selecția naturală și genetica a favorizat nu numai puterea fizică ci și inteligența omului. V-am urmărit și ne-am amuzat cănd ați început să mergeți în două picioare, apoi să alergați. Căt de neputincioși erați atunci. Aurora: Voi nu fugiți? Evelin: Noi ne putem teleporta individual unde dorim doar pe planeta noastră. Apoi, comunicăm prin telepatie sau gănd încăt nu avem de ce să ne deplasăm, să mergem sau să fugim. Profesorul: Apoi, ce a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
-i iubească așa cum erau: lupi cu toții mare sau mic, puternic sau bicisnic, învățat sau neștiutor. Cu o situație ca asta nu se confruntase Arus niciodată. Îl aprecia pe orfan. Îl plăcuse de la bun început, din clipa în care-l văzuse, neputincios și năuc, înțepenit în ceața dimineții. Nu regretase nici o clipă decizia luată atunci. Copilul nu-l dezamăgise. Urmărindu-l cu atenție, Arus sfîrșise prin a-și pune mari speranțe în Lupino. Vădea forța unui lup redutabil, dar și echilibrul de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lupta pentru supraviețuire, cu ultimele puteri, Dakota, cel mai mic dintre puii haitei de lupi! Vi s-a întîmplat să vă găsiți, măcar o dată, într-o situație disperată, care să vă paralizeze toate gîndurile, și în fața căreia să vă simțiți neputincioși? Vi s-a întîmplat, apoi, ca o forță venită, fără îndoială, de undeva din afara voastră să vă desprindă din amorțire, să vă împingă în mijlocul evenimentelor, să vă dicteze exact ce să faceți și să vă părăsească, lăsîndu-vă incapabili de altă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
prima până în ultima clipă, a despărțirii (și reîntâlnirii) prin dragoste. Acestea fiind date, se naște o nouă întrebare: nu este o ironie a sorții să cauți fericirea nu prin tine însuți, ci prin celălalt? Semn al celor aleși, ori al neputincioșilor? Platon imaginase o explicație mitică: nostalgia sufletului după întregul originar și dorința parcurgerii drumului de la un eros terestru la un eros celest. Nu cumva înțelepții caută fericirea în sine tocmai fiindcă prin celălalt nu durează decât o singură clipă (ultima
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
albă îi întărea parcă senzația de uscăciune în cerul gurii. Era un fel de ardere negativă, o impresie de secătuire însoțită de sete, sete nesfârșită de real ! Imaginația nu făcea un pas, s-o pici cu ceară! Mâna scăpase stiloul, neputincioasă. Ochii îi fugeau pe fereastră. Atunci i-a venit gândul înstrăinării cărților de propriul autor. Nu își dădea seama dacă l-a citit undeva, cert este că l-a lovit drept în moalele capului. Adică, el prin ce mai există
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Sir Edward Goschen pentru a-și prezenta scuzele. Nu m-am îndoit niciodată de faptul că și dl. von Jagow a fost profund afectat de acest incident. Guvernul cel mai "ascultat" dintre cele care au existat vreodată, s-a arătat neputincios în stăvilirea pasiunii populare; poporul era vrăjit. Ceea ce va marca diferența între războiele din trecut și cele din viitor vor fi dușmăniile pe care primele le vor lăsa în urmă, tocmai pentru că ele vor amplifica sentimentul național. Nu va fi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest moment delicat, dar se simțea neputincioasă în încercările timide de a-i veni în ajutor, iar Karina refuza ajutorul unui medic specialist în probleme psihice. Îi era aproape ori de câte ori avea nevoie, îi oferea și sfaturi atât cât se pricepea, dar știa că nu era suficient. Poate
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai au multe puncte comune cu eroii mitului tratat în cadrul tragediei: personajele sale nu mai au măreția personajelor lui Eschil. În ciuda rangului lor, ele sunt niște ființe comune prin caracterul lor, cunoscând și ele frica sau lașitatea; personajele devin adesea neputincioase din cauza nenorocirii care le copleșesc; nu mai sunt mari personaje, ci eroi prezentați în simpla lor viață cotidiană, ființe modeste - ca sărmanul plugar, soțul Electrei. Reprezentarea zeilor este și ea modificată. Ei s-au îndepărtat în mod definitiv de ființa
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în jurul eroinei „zidul singurătății”1, chinuindu-i sufletul cu remușcări; și Oreste conștientizează că omorul i-a adus singurătatea. În față șanselor oferite de Jupiter, Electra se înclină, însă Oreste îi răspunde orgolios: „Eu sunt libertatea mea”2; zeul devine neputincios în fața ființei umane care descoperă că nu există nici Bine, nici Rău și care îi dă următoarea replică: „Tu ești zeu, iar eu sunt liber”. Când mulțimea care-l hulea este cuprinsă de tăcere în fața noului rege, acesta le arată
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pe sine pentru nimic altceva În afara acelorași săruturi și a acelorași mângâieri, În același peisaj de primăvară absent. Nu reușise, nu știuse, nu putuse (dar ce anume Îl sugruma?) să Îi spună nimic din ce adunase În inimă cu ingratitudinea neputinciosului, nici un reproș, nici o rugăminte, nici măcar o glumă, una măcar, vulgară, cum Îi plăcea ei... Prea multe gânduri pentru atât de puține cuvinte. Intrase În viața adultă, care, desigur, Începe cu dragostea, pe ușa pe care ești dat afară, de altceva
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
gâiat cu rugăciunile ei naive respirația grea, dureroasă, și l-a Închipuit bătut, trântit la pământ, strigând după ajutor, suferind - și nu chinuit de remușcări, de vinovăția ingratului, care Îi ardea carnea, care Îl arăta exact așa cum era, poltron și neputincios. Noroc că a doua zi, duminică, se putea odihni; de Înseninare sau de uitare nici nu putea fi vorba. Totuși, luni trebuia să fie În stare să meargă la , obligatoriul stagiu de pregătire pentru apărarea patriei. Ședințele de se desfășurau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Vasile Moare, cum se temuse el. Atât de brutal a fost cuprins de bucurie, Încât nu și-a mai putut stă pâni râsul ner vos, greu de suportat, care i-a urcat În gâtlej ca o vomă. — Așa! Râzi!... Râzi, neputinciosule! i-a strigat taică-său din bucătărie. Că tu nu ești În stare să faci asta! — Nu sunt În stare, și mă felicit pentru asta, i-a răspuns În șoaptă Vasile. S-a ridicat din pat și a intrat În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pe stradă sau în locul în care viețuiesc. Liniștea este vocea lui Dumnezeu, iar zgomotul este vocea diavolului. Lumea de astăzi Îl alungă pe Dumnezeu, răstignindu-L iar și iar, la fiecare pas al vieții, sub privirile noastre, de cele mai multe ori, neputincioase, prin forme de manifestare din cele mai diferite: bubuiala drăcească ce răzbate din mașini și din localuri, claxoane pline de nervii unor “personalități” nebăgate de nimeni în seamă, mașini parcate pe trotuare sau aiurea pe carosabil, râsete, urlete și înjurături
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de furnici se suie pe mâna lui și avansează rapid spre cot. Cavanosa expiră și vocile scâncesc. O voce se desprinde de corul afon și bolbo rosește un pseudo-cuvânt. Un cuvânt încă inexistent. Cavanosa apasă cauciucul butonului și furnicile cad neputincioase de pe mâna lui. Pe ecran apare un actor musculos. Trupul lui e acoperit cu ulei de plajă. Toți mușchii actorului par supradimensionați. Actorul se rostogolește de câteva ori în timp ce un praf fin sare din pământ în jurul lui. Zgomotul gloanțelor acoperă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
aspectul unui pteranodon. Cavanosa întinde mâna și pteranodonul zboară nicăieri. Degetele deformate ating oul-piatră. Oul e neted. Iar răceala lui emană o căl dură greu de explicat. Ca și cum un foc minuscul ar sta ascuns în interiorul oului fără de fisură. Un foc neputincios. Un foc fără putere, în fața straturilor de piatră care se ascund sub coaja groasă. Oul se plimbă prin căușul palmei care a primit-o și se oprește nesi gur pe linia vieții. Mâna lui Cavanosa cântărește oul și, doar pentru
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
acesta își apărase teritoriul mâncând parțial intrusul. Pentru a se răzbuna, un cirac al imbecilului devorat îi aruncase leului o grenadă în față. Tocmai acolo ne-am reîmperecheat, lângă cușcă, după ora închiderii, în vreme ce Marjan se învârtea nervos, scoțând răgete neputincioase, țicnit de adierile de stupru ce îi veneau de la noi. Leila mă călărea lângă cușca leului cu figura pocită, balansându-se din față în spate, lunecoasă pe dinăuntru și pe dinafară și gemând dulce, cum n-o mai auzisem, mângâindu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o țigară pufăită hulpav Îștia să facă inele de fum, iar Leila l-a aplaudat țopăind), i-am explicat că aveam să mergem să-l filmăm în interacțiune cu deminorii francezi. Ne privea calm, plin de frumusețe masculină obscenă și neputincioasă. Umfla pieptul lat și puternic, talia o avea îngustă, fundul mic. Părul îi cădea lung sub turban și-i încadra fața după moda talibană, în schimb avea dinții, altminteri impecabil înșirați, cam gălbui; anticarul neîngrijindu-se de gura lui, nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dădea pace de câteva secunde i se părea de-a dreptul monstruoasă. Deschise gura. Aerul rece, sticlos, îi înfipse nenumărate ace în cavitatea bucală, cu satisfacția nedisimulată a unui torționar decis să experimenteze rapid noi metode, în compania unei victime neputincioase care nu putea decât să accepte, resemnată, supliciul. Pielea buzelor stătea să plesnească, iar el își închipui alarmat cum propria limbă devine instantaneu o bară mobilă ce lovește pereții unui clopot... cu dinți. Încercă să râdă în fața unei astfel de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de flori proaspete. Și nici nu făcea ceea ce fac de obicei vrăjitoarele. Nu făcea nici un rău nimănui.Dimpotrivă, când se ivea prilejul făcea fapte bune.Odată a găsit niște pui de pasăre care căzuseră din cuib și țipau și plângeau neputincioși. Ea i-a luat ușor În palmă și i-a așezat În cuibul lor. Altădată căzuse un pui de căprioară În apă Învolburată și zâna-i sări repejor În ajutor, salvându-l de la Înec. Într-o zi se prinsese un
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
va scoate cuțitul. -Să știi că am să te spun șeful de post! Îngâimă copilul. Hoțul rânji și-i Înșfăcă copilului pâinea din brațe, luând-o la fugă. -Să știi că nici o faptă rea nu rămâne ascunsă! Mai strigă copilul neputincios după hoțul pe care nu-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii uscați. Îi părea rău după pâinea pentru care muncise toată ziua.Ce Îi va da bunicii să mănânce? se Întreba el.Și se mai Întreba
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe bietul Soare, care obosea și el
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
când ei sunt plecați, eu vin și exersez la pian și-mi fac rolurile de teatru. Așaaa, murmură el... Așaaa... Ce destin, să ajung până aici. Stătură un timp fără a vorbi, ea în picioare, el așezat, moale, derutat, întristat, neputincios. Văzându-l atât de neajutorat, ea dispăru printr-o ușă și nu mai reveni. Târziu, după ce-și plimbă privirile peste tot, se sculă cu greutate, se întoarse în sala-amfiteatru, se duse la pianul de pe scenă, mângâie clapele, peste care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru ce lupta. Se întoarse acasă și începu să revadă din carnetul de însemnări ce întrebări îi puseseră oamenii, ce-i frământa, ce speranțe își făceau. O să mă bat pentru ei, dar și pentru mine. Nu sunt încă un moșneag, neputincios, mă simt în putere, iar domnul acela Alzheimer o să mai aștepte mult și bine. Visând așa la cele ce-l așteaptă, percepu parcă un scârțâit de zăpadă și pași grăbiți în sus și în jos. Nu le dădu atenție, Toni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]