3,370 matches
-
mașini dezmembrate. Înainte să rotesc cheia în contact, am ascultat ultima muzică a motorului, apoi m-am lăsat pe spate în scaun. Pe ecranul oglinzii retrovizoare am urmărit mașinile care urcau rampa de acces pe autostrada din urma noastră: nou-veniți nerăbdători la acel carnaval aerian. Navigau pe suprafața drumului, deasupra capetelor noastre, ca să se alăture aeronavelor pe care Vaughan le privise atât de multe luni la rând. Privind îndelung îndepărtatele șosele suspendate ale autostrăzii circulare nordice, vedeam acele creaturi metalizate planând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
viața noastră (asaltată de pretutindeni de noi și noi informații), pot afirma cu certitudine că ne mărim singuri stresul mental când ne lipsim de exercițiul lecturii. Cărțile au pierdut teren pentru că sunt considerate cumva demodate iar omul e tot mai nerăbdător să primească rapid informația de care are nevoie și caută mijloace noi, cât mai sofisticate. De pildă, ecranizarea unui roman de succes ne scutește de lectura îndelungată a acestuia dar efectul nu este același. Câștigăm într-adevăr timp dar pierdem
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
edificare a unei economii mondiale unificate prin GATT, de înființare a unei puternice Organizații Mondiale a Comerțului (WTO) și de stabilire a unor piețe regionale prin inițiative precum NAFTA, Tratatul de la Maastricht și Comunitatea Economică a Asiei și Pacificului (APEC). Nerăbdător să fie pe placul puternicelor cercuri corporatiste și lipsit de alte idei mai bune, președintele american Bill Clinton a îmbrățișat globalizarea economică, atât ca program de combatere a șomajului, cât și ca politică externă. Într-adevăr, socialismul marxist a avut
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care intram, inclusiv stadioane, fierării și abatoare. Peste tot se găsea câte o tipă care să zică: „Oh, nu ești...“. „Ba da“, răspundeam invariabil - și la fel de invariabil îmi petreceam nopțile cu ele. Ne îndreptam deci înspre casă - a mea - oarecum nerăbdători să ne-o punem, amândoi puțin băuți (câte jumătate de sticlă de votcă) și puțin drogați (câte zece centimetri de cocaină). Din boxele mașinii vuia soundtrackul minimalist-repetitiv de la Dracula, compus de Philip Glass și interpretat de cvartetul Kronos, trezind probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
se lăudă prostănacul. - Ah, da? - Da, de-obicei cer... - Bine. Îngenunchează. Scoasei o sabie marca Excalibur din teacă. Puștiul se trânti pe jos miorlăind: - Maiestate, maiestate, vă rog, milă! Vă implor! - Îngenunchează domne ca lumea, ce pula mea! urlai eu nerăbdător. Omul se conformă și eu îi zburai capul cu un voleu aproape perfect. Suedezul urmări scena cu un zâmbet delicat și un dezinteres prost mascat. - Jucați golf? mă întrebă. - Da. - Se vede. Ce lovitură! Superbă! Ne așezarăm în jurul coșului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
librărie mulțumit, tu, care credeai că ai depășit vârsta când mai puteai aștepta ceva de la viață. Porți cu tine două expectative diverse, dar amândouă promit zile pline de speranțe plăcute: expectativa conținută în carte - a unei lecturi pe care ești nerăbdător s-o reiei - și expectativa conținută în acel număr de telefon - să auzi din nou vibrațiile când acute, când învăluite, ale acelei voci, când va răspunde la primul tău telefon, curând, ba chiar mâine, cu scuza fragilă a cărții, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
enciclopedie se încheie cu fraze prea puțin încurajatoare: „În succesivele împărțiri teritoriale între puternicii săi vecini, tânăra națiune nu a întârziat să fie ștearsă de pe hartă; populația autohtonă a fost dispersată; limba și cultura cimeriană nu au mai evoluat.“ Ești nerăbdător să dai de urma Cititoarei, s-o întrebi dacă și exemplarul ei e la fel cu al tău, să-i comunici rezultatele ipotezelor tale, informațiile pe care le-ai cules... Cauți în carnețel numărul notat în dreptul numelui ei, atunci când v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
difuza în străinătate (de această traducere ne slujim acum), a suferit apoi în timpul campaniei de rectificare ideologică și a fost retras din circulație și chiar din biblioteci. Noi credem că, dimpotrivă, conținutul său revoluționar este dintre cele mai avansate... Sunteți nerăbdători, tu și Ludmila, să vedeți renăscând din cenușă această carte pierdută, dar trebuie să așteptați ca fetele și băieții din grup să distribuie sarcinile: în timpul lecturii, unul va trebui să urmărească reflectarea modului de producție, altul procesele de reificare, sublimarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
coasta abruptă, neterminat sau terminat, cum o fi... — Nu pot să neg, spune Ludmila, că aflând de regăsirea urmării mă lăsasem cuprinsă de iluzii. — ...și de Fără a se teme de vânt și amețeală, pe care sunt acum teribil de nerăbdător să-l continui... — Da, și eu, deși trebuie să spun că nu e idealul meu de roman... Iată, iar același lucru. De-abia ți se pare că ai apucat-o pe calea cea bună, că ești blocat imediat de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Mar’ja“, iar de câte ori e scris „Pjotr“ trebuie corectat în „Petr“. El le dă dreptate tuturor, deși preocupat la gândul că a întrerupt la mijloc o conversație cu un alt postulant, și abia reușește să-i îmbuneze pe cei mai nerăbdători, asigurându-i că nu i-a uitat, că le știe problema: - Am apreciat foarte mult atmosfera fantastică... (- Cum? - tresare un istoric al sciziunilor troțkiste din Noua Zeelandă). - Poate ar trebui să atenuați imaginile escatologice... (- Ce vorbă e asta! - protestează un cercetător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
din nou în apropierea casei și telefonul tot sună. Intru în grădină, dau ocol casei, alerg la fereastră. E de ajuns să întind mâna și să ridic receptorul. Spun gâfâind: - Aici nu e... - și din receptor o voce, un pic nerăbdătoare, dar numai un pic, căci ce izbește mai mult în vocea asta e răceala, calmul. Spune: — Fii atent. Marjorie e aici, în curând se trezește, dar e legată și nu poate scăpa. Ține minte adresa: 115, Hillside Drive. Dacă vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe care le citește? Sau, poate, relația dintre Cititor și Cititoare rămâne relația a două cochilii separate, ce pot comunica numai prin confruntările parțiale a două experiențe exclusive? Ai cu tine cartea pe care o citeai la cafenea și ești nerăbdător s-o continui, pentru a i-o putea da ei, pentru a comunica cu ea prin canalul săpat de cuvintele altcuiva, care tocmai pentru că sunt pronunțate de o voce străină, de vocea acelui tăcut nimeni, făcut din cerneală și spații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la sorți.“ Cu un fior, Harun ar-Rașid desface palma, vede perla neagră și, adresându-se femeii: „Voi asculta ordinul sorții și al tău, cu condiția ca tu să-mi povestești ce ofensă a Califului a dezlănțuit ura ta“ spune el nerăbdător să asculte povestirea. Chiar și fragmentul acesta dintr-o carte de copii ar trebui să figureze pe lista cărților întrerupte. Dar ce titlu are? Dacă avea un titlu, l-am uitat și pe acela. Dați-i dumneavoastră unul. Cuvintele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Dar ce titlu are? Dacă avea un titlu, l-am uitat și pe acela. Dați-i dumneavoastră unul. Cuvintele cu care se întrerupe narațiunea par să exprime foarte bine spiritul celor O mie și una de nopți. Notezi, deci, Întreabă, nerăbdător să asculte povestirea pe lista de titluri pe care le-ai cerut inutil de la bibliotecă. — Pot să mă uit? - întreabă al șaselea cititor; ia lista de titluri, își scoate ochelarii de miop, îi pune în toc, deschide alt toc, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
privește în jos unde umbrele se-ndesesc într-o rețea de linii ce se leagă, într-o rețea de linii ce se intersectează pe covorul de frunze luminate de lună în jurul unei gropi goale, - Ce poveste își așteaptă finalul? — întreabă, nerăbdător să asculte povestirea.“ Își ridică ochelarii pe frunte. - Da - spune -, pot să jur că am citit un roman care începe așa... Dumneavoastră aveți numai acest început și ați dori să găsiți urmarea, nu-i așa? Necazul e că pe vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
detective, urmau să meargă la magazinul de bijuterii Judecata de Apoi să aleagă un inel. Era o perspectivă îmbietoare și până și domnul J.L.B. Matekoni, care răsuflase ușurat la ideea unui inel pe care și-l putea permite, se trezi nerăbdător să pornească la cumpărături. Acum, că mai rumegase ideea, găsea că diamantele au ceva aparte, ceva ce până și un bărbat e capabil să înțeleagă dacă se gândește destul de mult la asta. Dar ceea ce era cel mai important pentru domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Întregi nemișcată În fundul unei gropi. Mersul lui Oberlus era, dimpotrivă, rapid și nervos, căci se obișnuise cu neregularitățile pămîntului vulcanic de pe insulă, sărind de pe o stîncă pe alta ca o capră Însuflețită de o stranie vitalitate, exultînd de bucurie și nerăbdător să apuce o altă zi la lumina căreia să poată verifica, În prima baltă de pe drum, dacă Elegba Îi ascultase și rugămintea de a-i da un chip nou. Se cățără pe o costișă Înaltă formată din stînci ascuțite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lor. Trei zile și trei nopți stătu În golful care de atunci avea să-i poarte pentru totdeauna numele, incapabil să se Întoarcă la refugiul său, cu toate că la amiază milioane de muște care proliferau pe lîngă coloniile de foci veneau nerăbdătoare să se hrănească din bubele lui. Fură zile de adevărat martiriu, orele În care Își pierdea cunoștința și avea coșmaruri cumplite alternînd cu cele de luciditate și insuportabilă suferință, și Își dorea În fiecare clipă să se arunce În mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Și multe altele aveau să se Întîmple. Lăsă ceasurile să se scurgă, liniștit ca o stîncă printre alte stînci, cu privirea ațintită, ca hipnotizat, asupra luminilor de pe María Alejandra, care păreau să-i aducă aminte că se aflau acolo, așteptînd nerăbdător ivirea zorilor, ora la care avea să sune clopotul, anunțînd Începutul unei zile de vînătoare de oameni. Ura lui crescu singură, alimentîndu-se din ea Însăși și din elucubrațiile lui, pe măsură ce stelele Înaintau pe un cer fără nori, și a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Aldan n-ar face niciodată să eșueze un vapor fiindcă așa vor ei. El era din interior... Dintr-un loc de prin Orense... - Și cum le făcea să eșueze? - Așa cum o fac mereu pirații de pămînt... - Dar cum? Întrebă Oberlus, nerăbdător. Celălalt Îl privi surprins, ca și cum Întrebarea i s-ar fi părut stupidă: - Cu luminile... - Luminile? - Luminile! Acum bătrînul fu cel care se neliniști cu-adevărat. Oare nu știi ce sînt luminile de poziție ale unui vapor? Oberlus nu răspunse, conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
două pistoale grele și ieșea, luînd cu el luneta și maceta. Se cocoță pe culme, se instală În turnul lui de observație și scrută marea, asigurîndu-se că nu era nici urmă de vapor la orizont. De-acum nu mai aștepta nerăbdător prezența unei nave cu vele În depărtare. Acum nu mai avea nevoie decît de ceea ce avea și ar fi dorit ca nici un alt vapor să nu mai ajungă vreodată În „apele sale”. Cinci supuși, o femeie și mîncare din belșug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Împuțit”, după cuvintele prim-ofițerului Stanley Garret, să iasă din ascunzătoarea lui. Umbla zvonul că tărășenia cu pricina mirosea a piraterie; cei doi bărbați trebuiau să fie supraviețuitorii vreunei nave care transporta o comoară, iar echipajul se arăta prin urmare nerăbdător să-l găsească pe fugar și să-l oblige să-și trădeze ascunzătoarea, după care toți aveau să fie putred de bogați pentru totdeauna. Cu toate acestea, căpitanul Lazemby, pe care cu adevărat Îl mîna doar sincera dorință de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
un moment crucial. Celor dinlăuntru le găsise un sens îmbătrînea, era ceva surprinzător, dar se petrecea oricum și fără voia sa. Dacă ar fi fost doar îmbătrînirea, treacă-meargă, dar putea fi ceva mai mult decît asta, ceva care îl pîndea nerăbdător, mai avea puțin timp și se va întîlni față în față cu necunoscutul. În mod normal ar fi trebuit să se ducă la primul-ministru și să-i înainteze demisia. Un om care începe să fie preocupat de moartea sa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
le sunt conferite de legile gândite de către cei mai înțelepți dintre strămoșii noștri și avem obligația să-i respectăm, mai ales că scopurile lor sunt cum nu se poate mai lăudabile. Își mută atenția asupra băieților, care continuau să aștepte, nerăbdători. Cine v-a sfătuit să apelați la asemenea tertipuri, nepotrivite pentru vârsta și pentru situația voastră? întreba. Tapú Tetuanúi se mulțumi să-l arate pe tăcutul Miti Matái, care se ținuse, discret, la o parte. —El. —Eu?... se miră acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
valurilor, temându-se în orice clipă să nu vadă reapărând înotătoarea uriașului rechin, Miti Matái se ridică pe vârfuri, apoi se cațără pe catargul de la prova și, după ce rămase acolo câteva clipe, arată înainte, zâmbindu-le oamenilor care îl priveau nerăbdători. —Pământ! spuse. După lăsarea întunericului ne vom putea considera în afara oricărui pericol, pentru că Teatea Maó nu atacă aproape niciodată în timpul nopții. Cu toate acestea, fu o noapte lungă, plină de neliniște și tresăriri, în care nimeni nu reuși să adoarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]