910 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului nopți cu lună pe alee un mister care scânteie duce dorul mai departe literele dintr-o carte -------------------------- Luncă despletindu-se molcum
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
dorul mai departe literele dintr-o carte -------------------------- Luncă despletindu-se molcum Arii verzi și lung aliniate Huruit de care dinspre sate După care liniștea, oricum; Slută pe un dâmb, o buturugă Peste care un blestem opac Spânzură de fiece copac Nerostite spaime dintr-o rugă - Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile care mint Țărmurile unui vechi Corinth Și darul otrăvit al unui grec
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
o rugă - Clipocește apa de subțire Ocolind cu teamă o pădure Peste care cade o secure Și retează nevăzute fire Păsări călătoare vin și trec Orizonturile care mint Țărmurile unui vechi Corinth Și darul otrăvit al unui grec! Referință Bibliografică: Nerostite spaime dintr-o rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NEROSTITE SPAIME DINTR-O RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351101_a_352430]
-
zăpadă. șuierat de tren - ultimul cocor se pierde în albastru Cristina Oprea Și trenul, și cocorii, după o scurtă urmărire cu privirea se pierd în spațiul invizibil, terestru sau aerian. Se duc undeva unde poartă cu ei și aspirațiile noastre nerostite, citite doar în nostalgia care ne umple ochii. O strofă din Echinocțiu de toamnăa lui Blaga merită să fie citită în prelungirea acestei porniri nostalgice: Vino totuși să strigăm de-acolo de pe creste, să strigăm după cocorii care pleacă și
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
de ce să fie liniștea hulită de apele care lovesc cerul când se ating voia sa mă întrebe el dar atuncea începea să plângă inima lui din care se nășteau ploi incandescente și tăcea curgând pe aripa albă a unei păsări nerostite ... Citește mai mult simțind că umbra mă însoțeșteși când dormeamam întrebatde ce sunt pietrele sufletîn lumina pădurii dacă ele tacde ce se întorc în tihna lorcopacii care au născut fluturiînainte de a-și înoptarădăcinileîn sărutul unei comete fugaremuntele se ridica
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
mine cu ochii săi rupțidin tulpina aeruluiși se mirade ce să fie liniștea hulităde apele care lovesc cerulcând se atingvoia sa mă întrebe eldar atuncea începea să plângăinima luidin care se nășteau ploi incandescenteși tăceacurgând pe aripa albă a uneipăsări nerostite... III. NU CREDEAM, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 909 din 27 iunie 2013. credeam că nu pot să îmi închipui alb despuiat atât de tare din piatră smuls să fie altfel decat un nume de împărați așezat
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Acasă > Orizont > Selecții > SE-AUDE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 413 din 17 februarie 2012 Toate Articolele Autorului se-aude Aud inima bătând la clapele gândului strofele nescrise și nerostite de noi. Iarbă e un fior răsărit de undeva, din verile noastre albite de nesomnul stelelor, iar scâncetul ei ne-aleargă prin suflete. Se aude aroma ploilor iscata din iubiri, Ea vine de departe, de tot mai departe. Leonid IACOB
SE-AUDE de LEONID IACOB în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356313_a_357642]
-
parcă nu îl mai recunoșteau. Încercă cu o voință aproape titanică să le miște. Tălpile îmbrățisără cu timiditate podeaua rece a încăperii, deși își simțeau fragilitatea viitorilor pași. Ar fi vrut atât de mult să abandoneze aventura aceasta, dar vocea nerostită nu îl lăsa în niciun chip. Se ridică după un timp neînregistrat în ceasul universului. Se ridică în două picioare. Și reuși să păsească dincolo de limitele unui om care a uitat să mai țină la picioare echilibrul. Lumea începea să
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
reuși să păsească dincolo de limitele unui om care a uitat să mai țină la picioare echilibrul. Lumea începea să prindă treptat contur de la începutul înălțimilor care îl precedaseră odată cu ridicarea din marginea temniței de așternut care îl posedase o vreme nerostită nimănui. Întinse cu greutate gândul care poruncea piciorului drept să muște aerul primului pas înainte. Parcă ar fi fost cu ani în urmă, când prunc fiind învățase să facă primul pas. Dar iată minunea s-a produs chiar în el
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
doar chipul îmi râde. gura desenată grosier, ascunde zâmbetul trist, al copilului nedescoperit... doar simțit... mi s-a dat un obiect de lovit. uneori lovesc. în jocul copilului nedescoperit, semințele de timp devin fire de lumină dure, asprite de cuvintele nerostite, de privirile seci, de gheața timpanelor surde, de tâmplele zvâcnind urii pulsul... și râd, Doamne, râd! cu hohotul inimii râd și ascult cu timpanele sufletului... scena trei din actul minciunilor neasumate... și scena crește, crește, și mintea plutește, în zgomotul
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
pe iarba cuvintelor te știu... îmi ești glasul din piatra rotund dăltuită între două coloane de foc ale pulsului vieții... mai ești... fluturele ce aleargă pe trupul meu, când somnul îl caut printre firele lunii, în noaptea adâncă a iubirii nerostite, doar trăite, până la zborul de taină al vulturului gândurilor neîntrupate în vers regăsire, căutare, rătăcire m-ai regăsit târziu într-un cer colorat de furtuni, când toamna sau iarna îmi împărțeau trupul între rugină și gheața unor gesturi neînscrise în
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
în răsărit și-n asfințit, În cei ce-au fost și cei ce vor veni, Dar nu mai cred în cei ce m-au mințit. Le pun în grai cuvântul ce l-au vrut Și l-au ținut ascuns și nerostit, Am suferit, am plâns și m-a durut, Dar ați greșit crezând că m-ați prostit. Mai cred în voi, la ultim ceas de seară, C-ați înțeles în toate ce-ați greșit Și nu lăsați urmașilor povară Nesăbuința voastră
MAI CRED IN VOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356002_a_357331]
-
în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Patria, pământul o murmură desculță Convinge-te de zămislire, îmi spui înhămată la inelul celor patru zări ne trece înaintea umbrei Patria-e nesomn de poet primenită-n ambra cuvântului nerostit adăpostită în luntre de lumini a vremii când vin ploile, nesățioasele ploi... Patria-i înseninarea unui popas în care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii unde se strâng din când în când
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]
-
2016 Toate Articolele Autorului Mi-e toamnă... peste ultimul păcat, Pe umbra care-mi stă mereu aproape, Peste pământul îmbrăcat în ape, Pe toate câte știu... sau le-am uitat. Mi-e toamnă... peste anii rătăciți In urma vieții, încă nerostită, Pe valul, care tot se mai agită Să-și facă vad prin munții neclintiți Mi-e toamnă... peste sufletul cărunt, Trecut, de-atâtea ori, prin rătăcire, Mi-e toamnă pe durere și iubire, Pe vorbă, pe tăcere, pe cuvânt. Mi-
MI-E TOAMNĂ... PESTE TOAMNELE DE IERI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/356073_a_357402]
-
picură lacrimă izbăvirii privirea mea te caută în înalțimile visului în rătăciri de o clipă să simt atingerea infinitului. adoarme-mă în taina anotimpului ferice cu șoaptele tăcutelor ploi ce curg alert prin mine ca într-un labirint de cuvinte nerostite. Referință Bibliografică: Îmbracă-mă cu vise / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎMBRACĂ-MĂ CU VISE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355346_a_356675]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MAI ȘTII? Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului Mai știi? Mai știi cum ascultă noaptea cuvintele nerostite uneori și răspunde tuturor până-n zori cu vise ascunse sub saltea? E noaptea plină de povești când printre valuri de-ntuneric luna, împrăștie lumina feeric când nimic nu bănuiești. Atunci, să se joace pornesc gândurile noastre eliberate de dureri și
MAI ŞTII? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355232_a_356561]
-
PUF DE PĂPĂDIE... Autor: Sorina David Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt doar o idee...sunt puf de păpădie, Sunt norul spulberat adeseori de vânt... Sunt cântec, dor...sunt simplă nebunie, Sunt gândul nerostit inca-n cuvânt... Atât mă vei avea ... cât tine-o-mpreunare, A genelor clipire-n desfătare stând... Apoi mă voi reîntoarce...în caldă alinare... Mă vei avea din nou ...numai visând... iunie 2007 Referință Bibliografica: sunt puf de păpădie... / Sorina
SUNT PUF DE PAPADIE... de SORINA DAVID în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355222_a_356551]
-
eu dezamăgesc și sunt dezamăgită. Asta-mi creează o stare de angoasa. Anxietatea se întinde și se lățește. Are gustul sălciu. Nu știi de unde vine. Nici când va pleca. Paliative? Nici macar muzică. Nici macar poezia. Nici macar artă plastică. Răspunsuri la întrebări nerostite. În ce gaură fără fund ne-am prăbușit? În aceeași casă, sub același acoperiș, stau la fel, unii pro și alții contra. Ceartă nu mai contenește. Se spun vorbe aspre, nemeritate. Dihonia s-a instalat în suflete. Cel care separă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355238_a_356567]
-
păstrez într-un acvariu valurile mării, nisipul, scoicile, mirosul răsăritului de soare și cântecul pescărușilor din zori. Le-am uitat pe plajă... De fapt, le-am îngropat acolo, ca să le caut vara viitoare și să fiu din nou fericită! Vorbe nerostite... Viața e o scenă* Referință Bibliografică: Gânduri de seara - 4 / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 602, Anul II, 24 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355263_a_356592]
-
în mine Ți-aș vorbi despre iubire ca și despre orice alt lucru Care nu reușește să mă atingă Dacă cuvintele nu ar durea cu fiecare rostire. Ți-aș vorbi despre iubire ca și despre cel mai frumos cuvânt rămas nerostit De milioane de oameni fără însă să le fie străin Ți-aș putea vorbi de suferință, de așteptare , de vis, de iluzie, de spaimă Ți-aș putea vorbi despre punți care despart tărâmuri însorite Ți-aș putea vorbi despre iubire
POATE ÎNTR-O ZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355612_a_356941]
-
albăstrele, urmele prezentului, pene de șoim, alt albastru, rugăciuni pentru aduceri aminte, fereastra deschisă, umeri de lumină, palma timpului, icoana, ștergarul de in, grăunte de frig, arcușul, penelul, raiul, răcoarea din palme, rotunjimi de doruri, evantai, castele pentru fluturi, cuvinte nerostite, sunetul pământului, geamul pădurii, fotografii decolorate, păpuși cu obrajii topiți; oglinzi cu două fețe, ieriul din mâine, inima soarelui, frunze de pelin, uitarea, o oră din răsărit, stelele căzute, norii bosumflați, îngeri cu aripi tăiate, clepsidra, leagăne de rouă, jucăriile
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
sau pur și simplu atunci cand miros a vinete coapte. Sunt cuvinte care ne definesc .Cuvinte asociate cu trăiri,oameni, amintiri... Și sunt cuvinte care ne-au frânt zborul ciuntindu-ne aripile. Dar cuvintele cele mai greu de ignorat sunt cuvintele nerostite. Acele cuvinte care i-au înghețat pe buze pentru că nu a avut putere să-ți spună că te iubește sau că te uraste.Cuvintele acelea necuvinte care sunt însoțite de privirea tristă și întrebătoare sau cea furioasă și tăioasa. Ți-
NE-CUVINTELE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356120_a_357449]
-
necuvinte care sunt însoțite de privirea tristă și întrebătoare sau cea furioasă și tăioasa. Ți-ai părăsit vreodată un părinte care nu a avut puterea să-ți spună ceva...care doar te-a privit lung cu o mie de cuvinte nerostite pe buze? Ai părăsit vreodată un iubit care te-a implorat să rămâi doar din priviri... Ai putut ignoră vreodată ...necuvintele? Ai știut ce "au spus"intr-adevar?Sau doar ai citit printre rânduri...percepandu-le în funcție de realitatea cea mai
NE-CUVINTELE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356120_a_357449]
-
chelner zâmbește ștrengar în vreme ce-ți toarnă licoarea-n pahar, ...domnule. și doar dorința din ochii tăi Îmi traduce poemul discret pe care, cu infinită tandrețe pe pielea mea îl compui , tăcut și cuminte într-un tatuaj sublim de nerostite cuvinte, ...domnule. Referință Bibliografica: Discreție / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DISCRETIE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356147_a_357476]
-
aici, în culorile unui tainic apus Mă dezbraci încet, de himerele dragostei, Aducând ciob de stele în sufletul răpus, De furtuni de vise, rătăcite pe ale gândului alei. În valuri de calde speranțe, noi înotăm Scăldați de același cer, de nerostite dorințe În ale iubirii mreje, încrezători ne avântăm Plătind cu clipe de fericire, divinei sentințe. Referință Bibliografică: Ascult tăcută...marea / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ASCULT TĂCUTĂ...MAREA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356246_a_357575]