491 matches
-
schimb, să condensăm într-o figura sintetică factorii care conduc la satisfacție și cei care produc insatisfacție. În figura 15.15, factorii satisfacției/insatisfacției sunt dispuși în următoarea ordine: factori psihoindividuali (1-12), factori psihosociali (13-15), factori organizaționali (16-21). Satisfăcuții sunt: Nesatisfăcuți sau mai puțin satisfăcuți sunt: angajații mai în vârstă; bărbații; albii; angajații au nivel de instruire mai ridicat; intelectuali; muncitori calificați; cei care au credințe, interese și caracteristici de personalitate asemănătoare; cei ce au încredere în sine, care sunt hotărâți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetătorii au început să se întrebe dacă nu cumva există o anumită predispoziție înnăscută a oamenilor de a fi fericiți sau nefericiți, optimiști sau pesimiști. Cu timpul, ideea potrivit căreia oamenii ar fi predispuși genetic de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți a început să prindă contur. S-a considerat că există o afectivitate pozitivă și o afectivitate negativă exprimată în tendința oamenilor de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți - prima este dimensiunea fericirii relative, datorită ei oamenii fiind mulțumiți, mai stăpâni pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ideea potrivit căreia oamenii ar fi predispuși genetic de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți a început să prindă contur. S-a considerat că există o afectivitate pozitivă și o afectivitate negativă exprimată în tendința oamenilor de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți - prima este dimensiunea fericirii relative, datorită ei oamenii fiind mulțumiți, mai stăpâni pe ei, mai calmi, preocupați mai puțin de frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
după cum afirma Muchinsky, consecințe în planul selecției personalului. Cei care lucreează în acest domeniu au început să-și pună diferite întrebări: Dacă selectăm oameni după aptitudini, de ce nu i-am selecta și după predispoziția lor de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți? N-am putea oare testa oamenii pentru a afla cât de mult posedă atributul de a fi satisfăcuți în muncă? După opinia noastră, abordarea dispozițională a satisfacției în muncă are cel puțin două limite. Mai întâi este discriminatorie, deoarece pornindu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncii. O persoană care observă alte persoane care lucreează în locuri de muncă similare cu al ei poate deduce cât de satisfăcute sunt aceste persoane. Comparându-se cu acestea, ea poate stabili, în final, dacă ea însăși este satisfăcută sau nesatisfăcută. Weiss și Shaw (1979) au montat un experiment interesant. Într-o primă fază este proiectat un film care prezintă oameni lucrând la o linie electrică de asamblare. Erau surprinse pe peliculă două tipuri de sarcini: una plictisitoare, de rutină, alta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
evident dacă ne gândim la existența unor mari diferențe între satisfacțiile indivizilor în cadrul aceleiași munci. Este adevărat că oamenii au aceleași nevoi, dar ele sunt de intensitate diferită. O persoană cu o nevoie puternică de stimă de sine poate fi nesatisfăcută într-o anumită muncă. Altă persoană, cu o aceeași nevoie la o intensitate mică, poate fi foarte satisfăcută de aceeași muncă. Pe de altă parte, oamenii au valori diferite, personale care explică diferențele în privința satisfacției muncii. Cei care valorizează recompensele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care permite realizarea activității propuse, a obiectivelor ei, iar starea de insatisfacție, cu nerealizarea motivației (implicit și a obiectivului activității), cu împiedicarea sau frustrarea realizării ei adecvate. Faptul că omul se simte satisfăcut atunci când și-a realizat adecvat scopul și nesatisfăcut când realizarea n-a avut loc este de domeniul evidentei. Considerarea satisfacției ca un indicator al motivației o întâlnim și la alți autori (vezi Aubert, 2002, p. 171). Al doilea enunț privește faptul că motivația și satisfacția apar într-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la sentimentul lor general de satisfacție. În aceste condiții este foarte posibil ca doi oameni să simtă același nivel de satisfacție, dar din motive total diferite. De exemplu, o persoană se poate simți foarte bine cu colaboratorii, dar poate fi nesatisfăcută de salariu. Per total din această situație rezultă o satisfacție globală ,,moderată”. O altă persoană poate fi moderat satisfăcută atât de colaboratori, cât și de salariu, având același nivel ,,moderat” al satisfacției. Fără îndoială că din punct de vedere psihologic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațională. Primul este MSQ (Minnesota Satisfaction Questionnnaire), iar al doilea JDI (Job Descriptive Index). MSQ solicită subiecții să spună cât de satisfăcuți sunt de diferitele aspecte ale muncii lor, pe o scală care se întinde de la ,,foarte satisfăcut” până la ,,foarte nesatisfăcut”. JDI îi pune pe subiecți în situația de a răspunde cu ,,da” sau ,,nu” la o serie de adjective sau propoziții simple care descriu diferite fațete particulare ale muncii lor. Ambele instrumente dau posibilitatea calculării atât a indicilor de fațetă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obțină recompense Indivizii vor fi satisfăcuți de indivizii care văd lucrurile în aceeași manieră ca și ei Compania și managementul Indivizii sunt satisfăcuți de companiile care au politici și proceduri create pentru a-i ajuta să obțină recompense Indivizii sunt nesatisfăcuți în cazul conflictelor de rol și/sau rolurilor ambigue impuse de companie și/sau management Avantaje suplimentare Pentru cei mai mulți angajați avantajele suplimentare nu au o influență prea mare asupra satisfacției. Tabelul 15.14 - Aspecte ce contribuie la satifacția angajalor, apud
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ele nu mai par a fi normale. Propoziția ,,salariul meu și cantitatea de muncă pe care trebuie să depun” poate fi apreciată total diferit de doi profesori universitari care lucreează în același departament, unul declarându-se ,,foarte satisfăcut”, altul ,,foarte nesatisfăcut”. Cum pot fi explicate asemenea rezultate? Cel puțin cinci modele explicative s-au conturat până acum: modelul satisfacerii nevoilor - postulează că satisfacția muncii este generată de măsura în care caracteristicile muncii satisfac nevoile oamenilor; modelul discrepanței - satisfacția muncii este rezultatul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre ceea ce individul speră să primească de la muncă și ceea ce el primește efectiv; dacă individul obține rezultate deasupra sau dincolo de expectațiile lui, atunci el va fi satisfăcut; dacă, dimpotrivă, expectanțele lui au fost mai mari decât a primit, va fi nesatisfăcut. O metaanaliză a 31 de studii efectuate pe 17.421 de angajați a demonstrat că expectațiile împlinite au fost legate semnificativ de satisfacția muncii (Wanous et al., 1992); modelul realizării valorilor - satisfacția muncii apare ca urmare a faptului că munca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
legate de muncă (întărind valorile, managerii vor crește satisfacția angajaților); modelul echității - satisfacția provine din modul în care este tratat angajatul; dacă acesta percepe că este tratat corect, va fi satisfăcut; dacă, dimpotrivă, consideră că este tratat incorect, va fi nesatisfăcut; o metaanaliză a 30 de organizații diferite, pe un număr de 12.979 de angajați a evidențiat legătura semnificativă dintre perceperea echității și gradul de satisfacție (Witt, Nye, 1992); modelul trăsăturilor personale și a componentelor genetice - pornind de la premisa că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relațiilor dintre trebuințe, să ne referim la câteva precizări pe care le face Maslow. O trebuință este cu atât mai improbabilă cu cât este mai continuu satisfăcută. Din această propoziție trebuie să înțelegem că trebuințele care motivează organismul sunt cele nesatisfăcute, pe când cele satisfăcute își pierd această capacitate lăsând loc de manifestare altora. De exemplu, dacă trebuințele organice sau cele de securitate nu sunt satisfăcute, ele vor fi resimțite acut de individ și vor determina un comportament orientat spre satisfacerea lor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
traducă în fapt; participarea nu este doar autentică, bazată pe încredere și angajare/implicare directă, ci și formală, bazată pe constrângere și pe angajare și implicare parțială. Ca efecte indirecte ale unor asemenea fenomene apar comportamentele demotivate și contraproductive, oameni nesatisfăcuți, tensiuni și conflicte între membrii organizației, între ei și conducere, uzura fizică și psihică a membrilor organizatori. Din ce în ce mai mult, organizațiile, mai ales cele moderne, sunt „încercate”, „traversate” și „bulversate” de fenomene precum: disfuncții organizaționale, ca abateri repetitive ale conduitelor de la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu privire la produs. În figura de mai jos sunt prezentate efectele comunicării avute în vedere și măsurate de specialiști vis a vis de o campanie de publicitate: Repetare Încercare Cunoaștere Atitudine Preferință Intenție Necunoaștere Satisfăcut Acționează Acceptă Atracție Învață Observă Plictisit Nesatisfăcut Apatic Respingere Antipatic Fig. 23 93 95 GLOSAR Adaptatori - Atingeri haotice ale propriului corp sau ale unor obiecte, de exemplu, ai da părul cu mâna din ochi sau a învârti un creion în mână. Afazie - Pierderea facultăților de a vorbi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
care reprezintă acțiunea gândirii asupra neuroplasticității. 23 Arthur Schopenhauer (1788-1860) filosof german, autor al cărții Lumea ca voință și reprezentare (Die Welt als Wille und Vorstellung), în care stipulează că voința (dorința) înlocuiește rațiunea. Lumea este condusă de o voință nesatisfăcută care caută satisfacție. Tatăl său se sinucide când el avea vârsta de 17 ani. Îi studiază pe Platon, Kant, Hegel și Fichte, frecventând conferințele celui din urmă. Critică filosofia lor, fiind convins că motorul vieții și esența tuturor dorințelor este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mult mai ușor decât își pierd încrederea în sistem. Publicul a devenit din ce în ce mai critic cu privire la performanța principalelor instituții"45. Concluzia acestora este că "declinul încrederii are în același timp aspecte reale și superficiale. Este real pentru că publicul american este din ce în ce mai nesatisfăcut de performanța instituțiilor lor. Este, de asemenea, într-o oarecare măsură superficial pentru că americanii nu au ajuns încă la punctul de respingere a acestor instituții"46. Dovezi empirice semnificative privind democrațiile occidentale ne obligă să facem distincții clare între legitimitatea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
reformele convenționale și agitația revoluționară există multe forme de acțiune și de presiune. O întrebare a Eurobaromentrului a fost dacă o proporție mare de cetățeni era satisfăcută cu funcționarea democrației. În toată Europa de Vest, unul din doi cetățeni a declarat este nesatisfăcut de maniera în care democrația funcționează în țările lor. În cele mai multe cazuri aceasta înseamnă o dorință de ameliorare. Nemulțumirea cu privire la îmbunătățirea funcționării instituțiilor nu afectează legitimitatea regimului. O întrebare pertinentă a fost pusă de multe ori în numeroase țări invitând
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Să intrăm deci În acest „cerc al aparențelor” și să afirmăm că, dacă „realizarea e posibilă doar printr-o ratare”, mai mult sau mai puțin „expresivă”, valorică, libertatea individuală este și ea dependentă, În funcție de această „realizare a persoanei” mereu neîmplinită, nesatisfăcută, o victorie care poartă „În gură”, adesea, un gust de cenușă! Și... totuși o victorie, deoarece psihicul „luptătorului” - cu societatea, dar și cu sine Însuși! - nu poate să nu resimtă acele „trepte” ale „exprimării” (altădată li se spunea „ale desăvârșirii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
data (anul, luna) prinderea și adresa ─────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────── ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... V. Domiciliile succesive avute în ultimii 5 ani: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Intervalul Țara/ Orașul Strada Persoane care îl ──────────────────────────────── Județul sau și cunosc (numele și din anul .... până în anul .... comuna nr. prenumele) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... VI. Situația militară: (stagiul militar satisfăcut/nesatisfăcut). Cu ce nume de familie și prenume figurează în livretul militar................ VII. Situația familială (starea civilă a solicitantului ─ necăsătorit, căsătorit, vaduv, divorțat): a) Căsătorit cu: Numele de familie și prenumele (pentru femei se va trece numele de la naștere) ................................................................. .......................................................................... .......................................................................... Numele anterior
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
data (anul, luna) prinderea și adresa ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... V. Domiciliile succesive avute în ultimii 5 ani: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Intervalul Țara/ Orașul Strada Persoane care îl ──────────────────────────────── Județul sau și cunosc (numele și din anul .... până în anul .... comuna nr. prenumele) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... ............................................................................... VI. Situația militară: (stagiul militar satisfăcut/nesatisfăcut). Cu ce nume de familie și prenume figurează în livretul militar................ VII. Situația familială (starea civilă a solicitantului ─ necăsătorit, căsătorit, vaduv, divorțat): a) Căsătorit cu: Numele de familie și prenumele (pentru femei se va trece numele de la naștere) ................................................................. .......................................................................... .......................................................................... Numele anterior
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116818_a_118147]
-
din Balcani era ultimul lucru pe care și-l dorea comandamentul german. Relațiile cu Uniunea Sovietică începuseră să se deterioreze, iar guvernul Germaniei nu dorea alte complicații în estul Europei. Mussolini avea însă alte intenții. Dictatorul italian era în continuare nesatisfăcut de rolul jucat în război și de lipsa de glorie a realizărilor italienilor. Îl înfuria, de asemenea, și atitudinea lui Hitler față de el. Nu numai că dictatorului mai în vîrstă nu i se solicita sfatul, dar acesta nu era nici măcar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
către participarea politică. Dacă cei care dețin puterea politică s-au arătat sensibili și receptivi față de cererile exprimate; dacă, insensibili, au fost răsturnați datorită unei participări ostile și au fost înlocuiți de alți decidenți, ca urmare a cererilor și nevoilor nesatisfăcute; sau dacă, în fine, participarea însăși nu a avut un succes imediat și specific, ci a generat doar o comuniune de intenții și sentimente, un sens de colaborare și de identitate, atunci participarea ulterioară va fi stimulată. Represiunea În cel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
despre indivizi. În capitolul precedent, am făcut distincția între formele de participare politică instrumentale și cele expresive; mai mult, am afirmat că indivizii participă, de multe ori, avînd mai ales motivații expresive. Este posibil ca apoi să fie deziluzionați sau nesatisfăcuți și să intre în sfera privată, cu scopul de a-și căuta fericirea personală. Oricum, pentru mulți dintre ei, aceasta este doar o alegere temporară, urmată de un nou și poate mai intens ciclu de implicare. De obicei, insatisfacția și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]