647 matches
-
culturii de consum, vlăstarele patriei au decis: ceea ce nu se vinde nici nu există. „Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege sau cel ce caută pe Dumnezeu. Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. Oare, nu se vor înțelepți toți cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat” (Psalmi 13, 2-4
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
românească, nr. 3, 1953: Scriu versuri Scriu versuri - mai bune, mai rele - Dar din adâncul inimii mele. Inima-n luptă s-a-npurpurat, Versul din inimă s-a-nvăpăiat. Dar nu e furtună nici viscol nebun Să-mi smulgă vreun vers dușmanilor bun! Altminteri, netrebnică inima mea Lupilor pradă o voi arunca. Cadou din Moscova Pachetul în grabă-l desfac și privesc - Din Moscova vine darul frățesc - Legate cu grijă, cu panglică roză, Cinci cărți de poeme și două de proză.. (...) Iubirea nu-i de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
simțea eliberat. Nu mai avea gânduri, nu mai avea șovăieli. Aveau să-l înconjoare, el se va apleca pentru a schimba, chipurile, unghiul brăzdarului, va apuca securea, îl va lovi cu ea pe Batum, apoi pe inspector. Carasin, cel mai netrebnic, va încerca s-o ia la sănătoasa. Krasnâi, incapabil să acționeze, va începe să urle... I se părea că are capul înfășurat în sticlă înghețată și lichidă. Cu o precizie halucinantă, vedea luciul unei brazde de pământ întoarse, scarabeul negru
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
publice. În cele din urmă, conferențiarul, amărât, dădea semnele unei decepțiuni universale. În sentințe biblice se ridica asupra patimilor mărunte, se închidea în negura de fum a unei înălțimi inaccesibile și întocmai ca Moise, spărgând tablele legii aduse unui popor netrebnic, tunând asupra sălii profeții grozave, fugea întunecat de o justă mânie, în aplauzele ropotitoare ale auditoriului” (G. Călinescu, 1941, pp. 544-545). 6.5. Interviul Îndemnat să explice puținătatea interviurilor acordate de-a lungul vieții, Roland Barthes definea interviul de presă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie mucalită cu care mă gândesc uneori la iubitele din școala generală. Dar numai o țară netrebnică, bolnavă, degenerată poate fi iubită cu pasiune” (Tentația mizantropiei, 2000). Din asidua frecventare a ideii creștine ruse, paralel cu venerarea profund simpatetică a ceea ce Emil Cioran numea „la pensée réactionnaire”, câștigă profunzimea reflecției, dar pierde simțul proporțiilor și nuanțelor; câștigă
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
deveni redactor la „Scânteia”. Culegerea de nuvele care marchează debutul său editorial, Caii lui Cibicioc (1923), anunță viziunea realistă ce se va amplifică în scrierile ulterioare. Prin ochii lui Buiumaș al Țiprei, eroul trilogiei pe care o alcătuiesc Copilăria unui netrebnic (1936), Trustul (1937) și Lumina primăverii (1948), este percepută viața chinuită și plină de lipsuri a locuitorilor unui târg moldovenesc. Protagonistul, alter ego al autorului, asistă mirat la momentele cruciale ale existenței: nașterea, nunta, moartea. Buiumaș, copilul interiorizat, avid de
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
Paradisul statistic, București, 1926; ed. îngr. Cornelia Ștefănescu, București, 1971; Abecedar de povestiri populare, București, 1930; Omul de după ușă, București, 1931; Charlot, București, 1933; Don Juan Cocoșatul, București, 1933; Erdora, București, 1934; De la cinci până la cinci, București, 1936; Copilăria unui netrebnic, București, 1936; ed. pref. Domițian Cesereanu, București, 1962; Trustul, București, 1937; ed. 2, București, 1956; Scriitorii libertății, București, 1945; Ion și Salomeia, București, 1947; Lumina primăverii, București, 1948; ed. București, 1955; Am dat ordinul să tragă, București, 1948; Măseaua stricată
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
prevestitoare de rele, iar Tuburile muzicale vibrau în sunete alarmante, toate viețuitoarele din mare se opriseră speriate în fața stăpânei nemiloase. -Dar unde au fugit piticii? - se revolta Regina, apoi tunând și fulgerând de nervi, îi bătea cu corbaciul acvatic străjerii netrebnici. Scafandrii-cercetători aveau pregătit un rechin-robot, care trebuia s-o atace pe Regina cea rea. La semnalul lor rechinul programat țâșni din adăpost și nimeri pe stăpâna cea rea drept în inimă, de unde țâșni sânge negru de atâta răutate. Străjerii, prăbușiți
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
e prea fină. Se vede pe sub togă și ar putea fi motiv de defăimare din par tea rivalilor și adversarilor. De aici până la a pronunța împotriva lui cuvinte urâte și nedemne nu e decât un pas. Sunt și așa destui netrebnici gata să șușotească pe la colțuri că nu se comportă ca un bărbat adevărat și-și croiește drumul către putere ascunzându-se după fustele nepoatei lui Augustus. Sclavul îi aduce o nouă tunică din două bucăți de lână cusute pe margini
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să se justifice: — Da’ numai așa tace din gură... Pomponia o țistuie enervată: — Taci din gură, obraznico, și pune-i mai bine ceva decent pe el, că răcește. Se întoarce către Germanicus: — Femeile astea de neam grec sunt cele mai netrebnice și cele mai nedestoinice pentru vreo slujbă serioasă. — Ai dreptate, Pomponia, suspină bărbatul cătrănit, dar nu mai apucă să spună că și el - deși amic al culturii grecești - e împotriva poveștilor și superstițiilor cu care doicile împuie necon tenit mintea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care a fost...", se va imprima cu litere toxice pe carnea albă a brânzei și va fi ingerat, în grabă și cu multă salivă, la micul dejun de foștii concetățeni, în timp ce viermii și păsările vor ciuguli din carnea trupului meu netrebnic, buruienile de pe mormânt vor suge seva și secrețiile post-mortem ale glandelor, iar vântul și ploile vor mânca literele numelui meu săpat în piatra funerară, excesiv de scumpă și evident inutilă. Totul se mănâncă, nimic nu se pierde! La ce bun memoria
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Gâlma din creștetul capului i se resorbi, în timp, de la sine și el se dezvolta fizic și intelectual perfect normal, dar nimeni nu mai avea, de mult timp, ochi pentru el. Mai mult, toată lumea a început să-l considere un netrebnic care reușise să-și amăgească soarta, să se sustragă rigorilor destinului și propriei morți. Copilului i se părea firească ostilitatea celor din jur, fiind primul sentiment pe care-l cunoscuse, ajungând să se deteste el însuși. Singurul său loc de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
viu la tine imediat ca să mă sfătuiesc, și aș face nebunia asta, chiar de n-aș avea decât bani de ducere până acolo, departe". Deci e un proiect. Un proiect care mă interesează. Are nevoie de sfatul meu, și eu, netrebnicul, i l-am dat. "Îți dau consimțămîntul!" Totuși, ce o fi făcând acum? Spectacolul începe; după un act. Teribil, să ai asupra unei femei toată puterea, să faci ce vrei cu ea, să o silești să facă orice ți-ar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care a fost...", se va imprima cu litere toxice pe carnea albă a brânzei și va fi ingerat, în grabă și cu multă salivă, la micul dejun de foștii concetățeni, în timp ce viermii și păsările vor ciuguli din carnea trupului meu netrebnic, buruienile de pe mormânt vor suge seva și secrețiile post-mortem ale glandelor, iar vântul și ploile vor mânca literele numelui meu săpat în piatra funerară, excesiv de scumpă și evident inutilă. Totul se mănâncă, nimic nu se pierde! La ce bun memoria
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Gâlma din creștetul capului i se resorbi, în timp, de la sine și el se dezvolta fizic și intelectual perfect normal, dar nimeni nu mai avea, de mult timp, ochi pentru el. Mai mult, toată lumea a început să-l considere un netrebnic care reușise să-și amăgească soarta, să se sustragă rigorilor destinului și propriei morți. Copilului i se părea firească ostilitatea celor din jur, fiind primul sentiment pe care-l cunoscuse, ajungând să se deteste el însuși. Singurul său loc de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
eu ce s’a Întâmplat acolo...?” „Ce pot spune...? Cum de ai aflat așa repede...??” „Înainte cu cinci minute m’a sunat Șeful cel mare... Parohul bisericei era acolo cu o reclamație cât o zi de post plus Învinuirile verbale...!!” „Netrebnicul, am intuit eu bine...! În mod sigur, are pe dracul În sufletul lui...!! Dar i-a spune-mi: ce mai este nou În Calea Victoriei? Nu am avut timp să te informez, Însă lucrările din cimitir au fost terminate cu brigada
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lipsa lucrătorilor, pășind optimist În curtea clădirii unde un lucrător Îi ieși În Întâmpinare. „Secretarul de partid Însoțit cu o gașcă de ginitori, a observat lipsa lucrătorilor...! A tunat, a fulgerat, a strigat În gura mare: La Curtea Marțială cu netrebnicul...!! Părerea mea este: În nici un caz, nu trebue să da-ți ochii cu acest teribil de primejdios animal!! Dar mă rog, faceți cum credeți...!!” Câteva secunde mai târziu, apăru În fața clădirii câteva mașini extrem de luxoase din care Își făcură apariția
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a părăsit incinta instituției cu două ore În urmă...!!” „Bine, bine...Nu v’a lăsat vorbă să-mi dați drumul să plec acasă...??” „În caz contrar, mai erați aici...?” Tony Pavone izbugni Într’un potop de Înjurături la adresa celor doi netrebnici care desigur nu ajută la nimic. Peste alte două ore apăru un gardian care-l conduse Într’o cameră goală, trăgând zgomotos zăvorul. Aici avea să-și petreacă noaptea. Încăperea era slab luminată, cu o pardoseală de ciment umedă În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
leului iar eu să-mi asum răspunderea...? Niciodată...!” Înțelegând aluzia, Tony Pavone intră direct În subiect. „Doresc să ridic toată cantitatea. Așa dar...!” „O mică atenție de două mii lei, socotind afacerea Încheiată. Bine am zis...?” Prea sătul de smiorcăielile tuturor netrebnicilor lacomi, negociind averea Statului, hotărâți să te jupoaie de viu,Tony Pavone oferi șpaga fără alte comentarii iar după câteva minute introduse camioanele În interiorul fabricei fiind sleit de puteri, lihnit de foame În timp ce sistemul nervos Încerca să-și găsească cadența
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
corespundă liniar, În cea mai perfectă simetrie. Pe urmă, merge-ți repede la toaletă și vă spălați cu apă Înghețată mutrele, iar În privința necesităților firești va trebui să respectați urgențele...! Avem la dispoziție doar patru WC-uri turcești În timp ce voi netrebnicilor sunteți peste două sute cincizeci...!” Tony Pavone se considera sub protecția Șefului de cameră totuși, execută ordinul cu gândurile răvășite În ce-a mai teribilă stare de nesiguranță...! Într-o Învălmășeală de-a dreptul halucinantă unii arânjară saltelele În timp ce majoritatea dădură
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Șef de cameră - „Indiferent dacă vom căpăta condamnare ori nu, noi trebue să opținem cât mai Înalte funcții În pușcărie, pentru a ne asigura o existență privelegiată, pentru a nu putea fi la discreția bunului plac a te miri ce netrebnic...!”, avea inima Îndurerată, gândurile răvășite umbrite de cele mai negre presimțiri...! Spre deosebire de alte ierni ale timpului trecut, iarna anului 1981 se dovedi incredibil de aspră. Viscole deosebit de violente, căderi masive de zăpadă, ger cumplit ce-ți paraliza respirația sufoca orice
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mă iubea el. Nu suficient cât să Îmi ierte trecutul catolic. Și nu puteam să discut nimic cu el. În plus, În pat era foarte vulgar. Chestii pe care nu țin să le discut cu tine, tată. Dar este un netrebnic ordinar. E aici În New York. Dacă se apropie de mine, o să-l Înjunghii. — Mă uimești, Shula. Chiar l-ai Înjunghia pe Eisen cu un cuțit? — Sau cu o furculiță. Adeseori Îmi pare rău că l-am lăsat să mă bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Creștin de-a noștri să fie? ce să facă el cu acea carne de cal? căci nu s-a auzit de creștinii noștri să mănânce asemenea carne. N-au oamenii din țara asta ce mânca? și să caute o carne netrebnică în pustie? - și într-o pustie de care n-au auzit și în care n-au călcat niciodată? Doar vreun țigan păcătos s-ar putea îndeletnici cu asemenea șfert împuțit al unui cal căzut de bătrâneță. Iar țigan, pe aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de fiecare dată. Nu râde, dar am făcut ceva ce nu mai făcusem de secole: am mers să mă spovedesc. Oh. Ești, cum ar fi... un catolic practicant? A scuturat din cap. —Un catolic reconvertit. Dar mă simțeam un așa netrebnic că aș fi încercat orice. Nu știam ce să spun. —Janie merita mult mai mult de la mine, a spus. E o ființă minunată, o persoană foarte bună. Vede ce e mai bun în orice situație, fără a fi, știi, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Virgil Jones. — Sunt complet neinteresanți, îl asigură Dolores. Vultur-în-Zbor închise ochii. — Vă rog! Spuse el. — Ne roagă atât de politicos, rosti cu disperare Dolores. Așa că i-au povestit. De la Dolores a aflat că acel K era un oraș al celor netrebnici și decăzuți, oameni egoiști și decadenți, de care nici o femeie cumsecade n-ar fi vrut să se apropie. Doar că Vultur-în-Zbor nu era o femeie cumsecade. De la Virgil Jones a aflat ceea ce sperase să afle. Aici era locul de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]