1,553 matches
-
să pună În evidență originile orientale ale ideologiilor și instituțiilor Occidentului, prezentînd elenismul, iudaismul, gnosticismul și creștinismul ca pe niște produse tîrzii ale influenței orientale. Drept candidată la rolul de „sursă” În istoria ideilor Occidentului a fost aleasă cea mai neverosimilă, dar și cea mai puțin Înțeleasă dintre religii - și prin urmare, cea mai ușor de manipulat În orice direcție: religia iraniană. Am putea să speculăm la nesfîrșit asupra consecințelor acestei alegeri ascunse, motivată cu energie prin așa-zisa „obiectivitate”; de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
iconice. El își disimulează, în fond, ideologia în spatele unei imagini cu mult mai grăitoare decât orice explicație sau descriere referențială. Astfel, imaginea șocantă a efectelor războiului este construită de pe poziția celui care incriminează vărsarea de sânge printr-o construcție eidetică neverosimilă, în care nu dimensiunea funebră impresionează, ci grotescul ei: "O mare metropolă valsată de bagheta lui Strauss în mijlocul unui imperiu și aplaudată ca o baletistă nu-și mai poate usca pantofii și ciorapii de sânge. Ea dansează încă, dar după
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alegoriei satirice, ea trădează, mai degrabă, intenția estetică, de transgresare ludică a realului, decât cea etic-punitivă. Totuși, formula ambiguizantă se comportă paradoxal: deconspiră, prin mistificare. Realitatea subiectivizată: inepția și ineficiența adversarilor politici, este sugerată prin înlănțuirea faptelor fictive în povestea neverosimilă a nebunului care a provocat un dezastru acvatic. Finalul tragic-comic al basmului iprovizat sfidează ordinea arhetipală a basmului clasic, stârnind râsul: " Toată împărăția fusese înecată, toți locuitorii morți. Nu se mai vedea nimic decât o întindere nesfârșită de apă, care
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
îl întrebi " Ce mai ala-bala pe la voi pe-acolo?". Dacă nu e chinez, te întorci la cartea domnului Iorga [...] și imediat, la pagina 5, afli că: [...]" și discursul continuă în același registru comic-absurd, în care reconstrucția unei realități atipice, prin neverosimilul său, deconspiră flagrant erorile raționamentului advers. 4. În sfârșit, un alt mobil colateral al disputei și, totodată, pretext ofensiv, pentru Arghezi, ține de percepția personalității plurivalente a lui Iorga și va constitui una din principalele surse ale argumentației ad hominem
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vărsate unul într-altul, poporul se bucură căci își zice pe latinește: Habemus Iorgam numele incomparabilului cetățean al spațiului și al Ungro-Valahiei"290. Prozopopeea (un procedeu retoric, prin care Arghezi vehiculează, aproape întotdeauna, un conținut ironic), atașată la final, împinge neverosimilul la extrem și constituie sursa unui umor de calitate, în care poanta e construită gradat. Omnisciența și omnipotența adversarului sunt exprimate perifrastic (acel "chiar ceva mai mult" e, de fapt, sursa ridicolului), mizând pe efectul creat de discrepanța dintre realitate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ironia care exploatează sensul literal, evident dar și sensul ascuns pe care cititorul trebuie să-l perceapă articulează "două niveluri semantice suprapuse în care nici unul nu trebuie să-l oculteze pe celălalt"344. Juxtapunerea de enunțuri verosimile și de enunțuri neverosimile introduc o distanță ironică între o optică voit "naivă" și cea a cititorului modern "luminat" preocupat de verosimil și sceptic 345, aruncă o îndoială constantă asupra evenimentelor miraculoase. Cititorul este condus la o lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Flaubert se găsește la toate nivelurile: în detalii mărunte (ca piticul care apare dintr-o prăjitură), în pastișarea lui Chateaubriand, a Memoriilor de dincolo de mormânt atunci când evocă panoplia armelor în camera tatălui, în parodierea procedeelor poveștii, în menționarea de elemente neverosimile (de exemplu, când se spune că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și Ospitalieri)346, ca și în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
America reală: chiar de la început statuie Libertății ridică o sabie 564 și numeroase detalii sunt aberante în această societate unde nu apar nici evrei, nici negri, unde orașele sunt cel mai adesea inventate și unde un anumit număr de detalii neverosimile, subliniate în nenumărate rânduri arată cu evidență că suntem într-o țară imaginară, ireală și fictivă 565. Lumea povestită nu are, în ciuda trăsăturilor realiste și mimetice numeroase nici o obiectivitate. Viziunea pe care Kafka o prezintă despre Noua Lume este originală
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi sporirea crescândă și regulată a termenilor care evocă oboseala și în special cea a eroului care, după modelul artistului foamei, se îndreaptă către o epuizare totală. Dacă tăcerea Castelului, absența sa totală de reacții, neglijența sa indiferentă fac foarte neverosimile o crimă sau o violență fatală față de K., dispariția sa nu este totuși mai puțin sigură 573. Luându-ne după un fragment, s-ar părea că K. cunoaște aceeași decădere ca și Karl Rossmann: imposibila sa integrare îl transformă în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
subtext, nevoia de "inedit azur" din visurile lui Al. Philippide. Secvențele năucitoare din Baia sau o eternitate iterativă (în Dialectica vârstelor, 1977) se înnoadă și se interciocnesc; personajul liric (totalmente gol), inocent, nedumerit în drum spre Baie -, subiect de întâmplări neverosimile, rătăcește pe străzile unui oraș; agresat de către necunoscuți, singur într-un "vagon de clasa-ntâi", adăpostit un moment într-un han ("cu streșini albastre și ornamente de porțelan"), damnatul cu plăgi "pline de scârnăvie și bacil" pare încercuit într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
București pentru a rezolva o afacere de patruzeci de milioane ("domnul Păunescu de la Finanțe" l-a escrocat de trei milioane, și, profitând de bombardamentul din 4 aprilie, a dispărut din București) trăiește experiența reîntoarcerii în timp, la episodul bombardamentului. Sunetul "neverosimil" al sirenei marchează trecerea în teritoriul Irealului, traducând un anumit tip de fantastic specific nuvelelor postbelice 226: lumea Irealului nu este percepută ca diferită de cea a Realului, ci ca "un singur continuum, prin care se trece liber, nestânjenit, în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Soluția a fost însă respinsă de alții din cauza localizării hazardate a topicului denominat și a combinării unui radical regional nord-estic slav cu un sufix specific idiomurilor slave sud-vestice. Au fost propuse și alte variante etimologice, printre care unele cu totul neverosimile: un posibil apelativ cuman (reconstruit prin comparația cu araba) *bilad, „țară“, celticul burlatum (< burr/bor + latum/late, „mlaștină“), numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume germanic *Berlad (< goticul *bourlad, „teritoriu nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin cele mai stranii obiecte din ambientul uman: animale din toate speciile, dar în special dintre cele mai impresionante și mai ciudate; numeroase plante; ființe fantastice alcătuite din părți luate din toate regnurile naturale; ființe omenești desfigurate, stând în poziții neverosimile; semne și figuri geometrice complicate etc"292. Pe lângă elementele lumii naturale, o formă la fel de frecventă de reprezentare religioasă, despre care Velasco mai relatează 293, este și cea a recurgerii la simbolurile ce exprimă dispariția naturalului, a mundanului sau a umanului
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acasă, cum este metafizica, dar mai cu seamă teologia. Psihologia și estetica experimentală pot analiza sublimul în efectul lui sufletesc și în modul lui artistic, dar când se încumetă să ne dea lămuriri asupra naturii lui transcendente, aceste lămuriri sunt neverosimile sau de-a dreptul greșite. Cercetătorii raționaliști de pildă analizează magistral elementul mistic în variate domenii și în variate forme, dar concluziile explicațiilor lor sunt adesea orori de cugetare greșită. în această privință, teologia mistică ne pune la îndemână o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
hotărât că va săvârși omorul și incestul, întreaga dramă se străduiește să arate sistemul logic care, din deducție în deducție, va duce la împlinire nenorocirea eroului. A prevesti doar acest destin neobișnuit nu-i câtuși de puțin îngrozitor, de vreme ce e neverosimil. Dar dacă necesitatea lui ne este demonstrată în cadrul vieții cotidiene - societate, stat, emoție familială - atunci spaima este consacrată. În revolta care-l zguduie pe om și-l face să spună: "Aceasta nu-i cu putință", există certitudinea disperată că "aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest ultim mohican al ruralității și partizanii tot mai numeroși ai „progresului” istoric. Dar piesa este viabilă estetic numai până la actul al III-lea, care aduce o neverosimilă răsucire a protagonistului. Conflictul se „rezolvă” prin cumpărarea de către „generosul” stat comunist a casei lui Simion Albu, pentru ca aceasta să fie expusă la Muzeul Satului din București. Este prețul plătit de dramaturg, în contextul tot mai apăsător politic și mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
consuma din ce În ce mai puțin ulei i-ar fi făcut pe preoți să născocească tot soiul de ipoteze năstrușnice (atopon), cum că anii ar fi inegali, fiecare an având o durată mai scurtă decât precedentul. Ammonios este cel care demonstrează cât de neverosimile sunt aceste afirmații, explicând fenomenul În chip rațional (411 d). Întâlnim și alte istorioare ciudate, mult mai credibile Însă, În partea de dialog dominată de Cleombrotos. Nu este Întotdeauna el cel care le povestește (Filip, istoricul, ne vorbește despre „moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care se arată mulțumită și care, deși purcede din totalitatea materiei, (B) apare cu totul Încheiată și Îndestulătoare. De asemenea, este de mirare că, după ce el personal a proclamat adevărul, a devenit cauza pentru care atâția alții au formulat opinii neverosimile lipsite de sens. Pe de-o parte, faptul de a admite că nu se găsește o singură lume implică Întru câtva ipoteza că universul este infinit. Pe de altă parte, tentativa de a ne opri la cifra cinci, nici mai
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Raționalismul scientist, solicitat de modernizarea orientată exclusiv spre materia opacizantă, poate fi redimensionat în vecinătatea zonelor de transparență evocate chiar de teoria haosului. Unii comentatori americani cred că postmodernismul a estompat până la dispariție dimensiunea temporală a omului, exilat într-o neverosimilă postistorie, în numele unei "sincronicități" fără limite. În America, s-ar fi reîntors la dimensiunea temporală gânditorul Eugen Rosenstock-Huessy, transmodernismul găsindu-și, din atare perspectivă, origini în tradițiile esoterice europene și orientale. Un asemenea interes pentru spiritualitatea orientală l-a manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ori cu meditații alternând gravitatea cu umorul. Autorul vizează evident realitățile contemporane, sugerând posibilitatea ca Babilonurile noi să fie îmblânzite, făcute mai puțin nocive de către robii lor, pe cale pașnică. Interpretarea episodului veterotestamentar în acest sens conduce însă acțiunea în domeniul neverosimilului. Multe reflecții, de asemenea, împrumută, desigur pentru a capta bunăvoința cenzurii, viziuni simpliste ale doctrinei materialismului istoric. Esthera rămâne astfel mai mult o încercare meritorie de a renova romanul istoric. SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
scrisorii de amor: „Atâta neglijență nu se pomenește nici În romane, nici Într-o piesă de teatru.”; nemulțumirea lui e sporită și de faptul că realitatea trăită pare net superioară literaturii, Înțeleasă ca artificiu de imaginație, iar situația incredibilă prin neverosimilul ei Îi proiectează pe amanți În postura ridicolă a unor personaje. Homo fictus. Literatura, teatrul le modelează viața (În special cea amoroasă), iar viața tinde să fie trăită ca literatură. Damă bună, din high-life-ul capitalei târgului de provincie, Zoe Trahanache
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e mai potrivită cu „cultura” din epoca lui Grigorie decît speculația dezinteresată și teoretică. Aceleași caracteristici, accentuate de subiectul tratat, se regăsesc și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sînt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau chiar de relicvele acestora. Și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv), e un izvor de informații prețioase despre cultura religioasă, de nivel superior și inferior
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
schimbarea care survenise în guvern. Frica este un factor motivant puternic, iar cei din tribul Acholi se temeau că vor fi pedepsiți pentru numeroasele abuzuri săvârșite în perioada în care fuseseră la putere. Un potențial salvator a apărut în persoana neverosimilă a unei femei de treizeci de ani, Alice Auma, care susținea că putea să comunice cu spiritele o afirmație rară, dar în nici un caz unică în cultura ei. Ea le-a spus tovarășilor săi că a fost posedată de spiritul
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ar fi un bloc formidabil de state unite de ura împotriva Israelului, antagonismul față de America și opoziția față de presiunile externe pe tema terorismului și a producției de armament nuclear. Deși riscurile sunt inerente democrației, un astfel de rezultat este extrem de neverosimil. Potențialul Islamului de a asigura coeziunea acestor societăți este mai mare decât cel al comunismului, dar nici o mișcare nu poate să reconcilieze uriașele diferențe culturale și teologice din cadrul acestei religii. Argumentul adus de Mubarak și de alți lideri arabi cu
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]