3,918 matches
-
executării lucrărilor, fără a se menționa nimic în privința construcțiilor deja executate din punct de vedere tehnic, precum și prin inaplicabilitatea instituției suspendării în ceea ce privește demolarea, se ajunge practic la situația în care sunt înlăturate atât prezumția de nevinovăție, cât și cerința verificării actului constatator. ... 8. Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că dispozițiile art. 28 alin. (3) și cele ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 sunt constituționale. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
Dorian Ion cu ocazia soluționării unei contestații formulate împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal încalcă prezumția de nevinovăție și libertatea individuală. Apreciază că ar trebui dispusă punerea sa în libertate din moment ce a declarat că nu dispune de sume de bani sau alte venituri. Susține că aceste dispoziții sunt neclare și imprevizibile, judecătorul având obligația de „a
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
sunt neclare și imprevizibile, judecătorul având obligația de „a-l considera nevinovat“ în lipsa unor „probe ce dovedesc, dincolo de orice bănuială și îndoială, vinovăția privind încălcarea unei legi ce prevede sancționarea unei fapte considerate infracțiune“. Arată că prezumția de nevinovăție este un drept fundamental, judecătorul trebuind să comunice publicului și în mod special acuzării, procurorului, că suspectul/inculpatul/condamnatul este nevinovat. ... 6. Referitor la dispozițiile art. 100 alin. (4) din Codul penal, arată că nu orice deținut este potrivit pentru munca disponibilă
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
penal și ale art. 55^1 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la punerea sa în libertate, obligațiile judecătorului cauzei în contextul respectării prezumției de nevinovăție, apreciind, totodată, că textul art. 55^1 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 nu „specifică dacă constituie obiectul acordării dreptului la liberare condiționată sau obiectul unui drept aparent devenit iluzoriu“. ... 16. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
art. 6 paragraful 1 și, respectiv, de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, asigură și pentru contravenient, nu numai pentru persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni/fapte penale, aceeași protecție din perspectiva respectării prezumției de nevinovăție, a dreptului la tăcere și a dreptului împotriva autoincriminării. De altfel, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 24 octombrie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei), s-a consacrat o practică
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
octombrie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei), s-a consacrat o practică judiciară constantă, potrivit căreia, în esență: (i) contravenția este subsumată noțiunii de acuzație în materie penală; (ii) sarcina probei revine acuzării (agentului constatator), cu aplicarea prezumției de nevinovăție; (iii) mențiunile din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu pot constitui singurele probe, agentului constatator revenindu-i sarcina de a dovedi temeinicia și legalitatea procesului-verbal. ... 6. În aceste condiții, autoarea excepției consideră că art. 39 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
reținut că dreptul de a păstra tăcerea - fără a fi, însă, un drept absolut - reprezintă o garanție implicită a desfășurării unui proces echitabil, sens în care în materie penală se coroborează cu o altă garanție specifică referitoare la prezumția de nevinovăție. Așa fiind, o eventuală recunoaștere de către proprietarul vehiculului a faptului că el este cel care l-a condus într-un moment determinat nu poate fi convertită, în cadrul unui posibil proces ce ar avea ca obiect contestarea sancțiunii contravenționale
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului (exemplificative în acest sens sunt Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
unui avocat și nici nu cuprinde obligația organelor judiciare de a avertiza persoana audiată în această calitate asupra drepturilor enunțate. Afirmă că în acest fel dreptul la un proces echitabil, la exercitarea dreptului la apărare și la respectarea prezumției de nevinovăție este încălcat. Totodată, susțin că remediul prevăzut pentru ipoteza audierii unui martor care a devenit ulterior suspect sau acuzat, respectiv imposibilitatea folosirii declarației exclusiv împotriva celui care a furnizat-o, este de natură a aduce atingere dreptului la apărare și
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece normele procesual penale criticate răspund exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la protecția împotriva auto-incriminării și nu încalcă dreptul la un proces echitabil sau prezumția de nevinovăție. Reține că art. 118 din Codul de procedură penală reglementează dreptul martorului de a nu se acuza și nu exclude posibilitatea persoanei care ulterior a dobândit calitatea de suspect sau inculpat de a invoca excepțiile prevăzute de legea procesual penală
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
cărora părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție raportat la art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 24 privind dreptul la apărare raportat la art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
martorului a elementelor probatorii obținute indirect, pe baza declarației sale, singura probă față de care martorul este protejat fiind propria declarație. În acest sens, Curtea a statuat că dreptul la tăcere și dreptul la neautoincriminare decurg direct din prezumția de nevinovăție, potrivit căreia organele de urmărire penală sunt cele care trebuie să probeze vinovăția persoanei ce declară în calitate de martor, adică a suspectului de facto, așa încât constrângerea la autoincriminare, deși indirectă, are drept consecință ignorarea acestui principiu constituțional. Curtea
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
Curtea a constatat, astfel, că prevederile art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanții suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situația să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumției de nevinovăție, de care orice persoană beneficiază potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful 2 din Convenție, și, totodată, impietează asupra justei soluționări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, consacrat de prevederile art.
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. ... 17. Totodată, în Decizia nr. 239 din 19 aprilie
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
jurisprudența depusă de titularul sesizării, astfel cum s-a propus în punctul de vedere formulat în scris de către Ministerul Public, dat fiind că, în esență, problema de drept vizează faptul dacă sfera de aplicare a sintagmei „dacă se constată nevinovăția“ din cuprinsul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, include sau nu și ipoteza clasării/achitării dispuse ca efect al dezincriminării faptei. Apreciază că prima orientare jurisprudențială, care relevă o interpretare extensivă
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
orientare jurisprudențială, care relevă o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este în litera și spiritul legii, în sensul că, în ipoteza dată, s-a constatat nevinovăția angajatului, iar acesta este îndreptățit la despăgubirile prevăzute de textul de lege în discuție. Ca atare, solicită admiterea recursului în interesul legii, conform reformulării problemei de drept, și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 9. Nefiind întrebări pentru
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
Dispozițiile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție 11. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii): Articolul 52 (...) (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), dacă se constată nevinovăția celui în cauză, salariatul își reia activitatea anterioară și i se plătește, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. (...) ... 12. Codul civil
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
52 alin. (2) din Codul muncii, salariatul solicită reintegrarea pe postul deținut anterior și despăgubiri civile egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului, apreciind că în procesul penal i s-a constatat „nevinovăția“. ... ... 14. În continuare, titularul sesizării a arătat că problema de drept care se pune este de a determina dacă, în ipoteza dezincriminării, având în vedere soluția din procesul penal - de clasare sau, după caz, de achitare, pe acest temei -, sunt
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
în vedere două efecte distincte, respectiv reluarea activității de către salariat (efectul ex nunc, generat de însăși încetarea cauzei suspendării contractului de muncă și reactivarea acestuia) și obligarea angajatorului la despăgubiri (efectul ex tunc), ceea ce presupune că prin „constatarea nevinovăției“ ar fi fost infirmate în procesul penal evaluarea și decizia angajatorului de a formula plângere penală și de a dispune suspendarea contractului de muncă, motiv pentru care ar trebui să fie angajată răspunderea acestuia față de salariat. ... 16. Ambele efecte
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
evaluarea și decizia angajatorului de a formula plângere penală și de a dispune suspendarea contractului de muncă, motiv pentru care ar trebui să fie angajată răspunderea acestuia față de salariat. ... 16. Ambele efecte presupun o condiție comună, și anume constatarea nevinovăției salariatului, iar obligarea la despăgubiri a angajatorului presupune, suplimentar, și îndeplinirea condițiilor răspunderii civile contractuale a acestuia, care constituie temeiul unei asemenea obligații. ... 17. Problema de drept care se pune este de a determina dacă, în ipoteza dezincriminării faptei penale
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
angajator și suspendării contractului de muncă, angajatorul răspunde sau nu contractual față de salariat sub forma despăgubirilor pe care textul legal le prevede. ... 18. Aceasta înseamnă că ar trebui să fie examinat impactul juridic al dezincriminării atât asupra condiției constatării nevinovăției, cât și asupra condițiilor răspunderii civile contractuale a angajatorului. Sub acest aspect, practica judiciară este neunitară în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii. ... 19. În măsura în care s-ar aprecia că
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
a angajatorului. Sub acest aspect, practica judiciară este neunitară în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Codul muncii. ... 19. În măsura în care s-ar aprecia că dezincriminarea ar conduce la o „constatare a nevinovăției“ salariatului, se pune problema în ce măsură acest eveniment legislativ (ieșirea din vigoare a normei de incriminare) poate reprezenta o cauză exoneratoare de răspundere pentru angajator. ... 20. Prin urmare, după determinarea modalității corecte de interpretare a cadrului legal fixat de
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
o cauză exoneratoare de răspundere pentru angajator. ... 20. Prin urmare, după determinarea modalității corecte de interpretare a cadrului legal fixat de dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii se impune unificarea practicii judiciare cu privire la întinderea noțiunii de „nevinovăție“ prevăzute de art. 52 alin. (2) din Codul muncii, respectiv dacă aceasta trebuie interpretată în sens strict, fiind necesar să fie reținută cauza specială de clasare/achitare prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul de
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
clasarea cauzei în contextul dezincriminării faptei care a făcut obiectul plângerii penale [în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală - „fapta nu este prevăzută de legea penală“], în realitate „s-ar fi constatat nevinovăția“ salariatului, iar în virtutea acestei unice condiții, fără a fi necesară verificarea celorlalte condiții ale răspunderii civile contractuale, angajatorul răspunde contractual în temeiul art. 52 alin. (2) din Codul muncii, fiind obligat la despăgubiri. ... 23. În această primă orientare jurisprudențială
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]