1,127 matches
-
un tip de personalitate care din punct de vedere psihomoral prezintă o configurație particulară, cu caracteristici proprii. Persoana este tipul uman, tensionat și neliniștit. Modelul de existență al persoanei-limită este unul nevrotic. Nu trebuie Însă să Înțelegem prin aceasta termenul nevrotic În accepțiunea sa psihopatologică sau psihiatrică. Este vorba de o situație-Închisă care determină persoana să fie la rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite care-i sunt impuse de condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare Într-o competiție, atitudine de retragere. Existența nevrotică este un tip de existență Închisă, după cum existența realizată este un tip de existență deschisă. Existența Închisă Împiedică persoana să progreseze, pe când cea deschisă Îi asigură evoluția și dezvoltarea. Nu trebuie Însă să vedem În aceste două modele expresia normalității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ai acțiunii psihologice”, au fiecare „roluri” precise. În sensul acesta se pot distinge trei categorii de „persoane-actori” implicați În „scenariul psihologic”. Acestea sunt următoarele: - persoana inductoare este „actorul dominant”, cel care declanșează acțiunea psihologică. El este cel care fiind „Încărcat nevrotic” proiectează asupra „celuilalt” propriile sale „probleme” culpabilizându-l, pentru a-l obliga pe acesta să le preia. Din acest motiv, am denumit acest tip „persoana victimizantă”. - persoana indusă este „actorul dominat”, de regulă, o persoană slabă și cu un grad crescut
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conflict al eului, cauzat de anumite structuri sau „dispoziții morale” ale supraeului. În toate aceste cazuri, supraeul este bolnav, dar cel care suferă este eul. În toate cazurile, cel care refuză să dăruiască, asemenea celui care fură, sunt persoane Încărcate nevrotic, cu un trecut psihobiologic traumatizat sufletește și moral. Ele sunt persoane frustrate, structuri narcisistice, dependente de ceilalți, incapabile de a acționa singure, de a putea duce la capăt o acțiune, de a se putea fixa Într-un loc, cu probleme
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acționează Întotdeauna divergent, depărtându-se mereu, și rapid, unul de celălalt. Dezacordul duce la tensiuni, la conflicte. Conviețuirea, „a-fi-Împreună”, este imposibilă. Persoanele respective vor sfârși prin a se despărți, a se separa una de cealaltă. Separarea, despărțirea, va lăsa „urme nevrotice” În fiecare dintre ele, dar ea nu duce la stingerea conflictului. Cei doi se vor despărți, dar fiecare va lua cu el experiența psihotraumatizantă din cursul Întâlnirii cu celălalt. Separarea va anula conflictul, care va fi Înlocuit de Încărcarea nevrotică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nevrotice” În fiecare dintre ele, dar ea nu duce la stingerea conflictului. Cei doi se vor despărți, dar fiecare va lua cu el experiența psihotraumatizantă din cursul Întâlnirii cu celălalt. Separarea va anula conflictul, care va fi Înlocuit de Încărcarea nevrotică care urmează acestuia și pe care fiecare dintre cei doi indivizi va continua să o păstreze. Această experiență nevrotică va invalida cele două persoane, constituind o piedică serioasă În cazul altei Întâlniri, diferită de cea anterioară. În cazul unor noi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va lua cu el experiența psihotraumatizantă din cursul Întâlnirii cu celălalt. Separarea va anula conflictul, care va fi Înlocuit de Încărcarea nevrotică care urmează acestuia și pe care fiecare dintre cei doi indivizi va continua să o păstreze. Această experiență nevrotică va invalida cele două persoane, constituind o piedică serioasă În cazul altei Întâlniri, diferită de cea anterioară. În cazul unor noi Întâlniri, cu persoane diferite, fiecare dintre cei doi va proiecta asupra noului partener problemele nevrotice ale Întâlnirii anterioare. Noua
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o păstreze. Această experiență nevrotică va invalida cele două persoane, constituind o piedică serioasă În cazul altei Întâlniri, diferită de cea anterioară. În cazul unor noi Întâlniri, cu persoane diferite, fiecare dintre cei doi va proiecta asupra noului partener problemele nevrotice ale Întâlnirii anterioare. Noua Întâlnire nu va putea avea un rezultat pozitiv, Întrucât ea va fi marcată de experiența nevrotică anterioară. Mai există Însă o posibilitate. În cazul unei noi Întâlniri persoanele traumatizate nevrotic anterior vor proiecta problemele lor asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cea anterioară. În cazul unor noi Întâlniri, cu persoane diferite, fiecare dintre cei doi va proiecta asupra noului partener problemele nevrotice ale Întâlnirii anterioare. Noua Întâlnire nu va putea avea un rezultat pozitiv, Întrucât ea va fi marcată de experiența nevrotică anterioară. Mai există Însă o posibilitate. În cazul unei noi Întâlniri persoanele traumatizate nevrotic anterior vor proiecta problemele lor asupra noilor parteneri. Se va realiza În felul acesta o situație de compensare a conflictelor nevrotice anterioare. 3. Împăcarea Se Înțelege
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va proiecta asupra noului partener problemele nevrotice ale Întâlnirii anterioare. Noua Întâlnire nu va putea avea un rezultat pozitiv, Întrucât ea va fi marcată de experiența nevrotică anterioară. Mai există Însă o posibilitate. În cazul unei noi Întâlniri persoanele traumatizate nevrotic anterior vor proiecta problemele lor asupra noilor parteneri. Se va realiza În felul acesta o situație de compensare a conflictelor nevrotice anterioare. 3. Împăcarea Se Înțelege prin Împăcare situația prin care o stare de tensiune, un dezacord sau chiar un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va fi marcată de experiența nevrotică anterioară. Mai există Însă o posibilitate. În cazul unei noi Întâlniri persoanele traumatizate nevrotic anterior vor proiecta problemele lor asupra noilor parteneri. Se va realiza În felul acesta o situație de compensare a conflictelor nevrotice anterioare. 3. Împăcarea Se Înțelege prin Împăcare situația prin care o stare de tensiune, un dezacord sau chiar un conflict dintre două persoane sunt lichidate, restabilindu-se Înțelegerea, acordul dintre ele. Împăcarea este un act reparator. Despărțite prin conflicte, cele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și vor face eforturi de Întoarcere. În aceste cazuri, conflictul nu a fost interiorizat, ci a rămas ca o formă de dezacord exterior, care a rupt relația, fără Însă să o traumatizeze. Separarea celor două persoane nu a avut caracter nevrotic, Întrucât ea nu a afectat legăturile afective interne. O dovadă În acest sens este regretul celor doi și dorința lor de a se reîntoarce, de a reface relația dintre ei. Ambianța este reevaluată și fiecare dintre cei doi va căuta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va resimți, În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa reacții psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite de aceasta În mod dureros, ducând la tulburarea echilibrului psihic al personalității. Pot apărea reacții de protest, depresii, stări de anxietate, tulburări psihosomatice. Dar, dincolo de această gamă destul de largă, variată, de tulburări, se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atenția individului este dominată de acțiunea anterioară, care-l proiectează Într-un anumit moment din trecutul său. Uneori, această Închidere poate lua caracterul unei veritabile situații-limită din care individul nu mai poate ieși, sau poate constitui condițiile dezvoltării unor stări nevrotice (nevroză obsesivă, stări ipohondriace, reacții ale personalității etc.Ă. Dar regretul este și o judecată morală a unor acțiuni personale. El reprezintă „cearta” dintre supraeu și Eu. Este o punere față-n față a eului cu actele sale anterioare, totul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de către persoană. Prima situație este reprezentată, de „membrul fantomă”, În cazul amputaților, care este trăit În planul conștiinței ca un „spațiu corporal pierdut”, de care persoana nu se poate detașa. A doua situație este cea a suferinței ipohondriace, de factură nevrotică sau psihotică, de regulă cu caracter difuz, care este trăită În planul conștiinței ca un „spațiu corporal modificat”, pe care persoana nu-l mai recunoaște și-l refuză, de care dorește să se detașeze, considerându-l impropriu. Suferințele psihomorale care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine, a progresului și dezvoltării persoanei, și al realizării plenare a propriei sale vieții. Insuccesul este expresia neîmplinirii de sine, a stagnării sau chiar a regresului persoanei, care se simte frustrată, va duce o existență plină de complexe, de factură nevrotică, considerându-se În final nedreptățită, marginalizată, pe toate planurile vieții sale. Succesul este legat de plăcere, de bucurie ca Împlinire. Insuccesul este legat de neplăcere, de suferință și durere, de eșecul care Închide persoana și viața acesteia. În ambele situații
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
refugiază în obraji/ și sub stern - / dintr-un clopot uriaș,/ fără limbă,/ cad pisici roșietice - / prin mine trece tata fluierând/ o melodie veselă...” (Cortina); „De la o vreme picadorii înfruntă,/ noapte de noapte,/ cămile uriașe - / de pe cântarul de farmacie/ izbucnește strigătul nevrotic:/ ole!/ flautiști și cimpoieri/ descântă piruetele spaimei/ pășind din arenă în arenă” (Fantezie). Se remarcă un gust al spectacularului, al imaginii ostentative, o articulare și o dinamică aparte a poemului - prin suprapunerea unor paliere de semnificație (și de tensiune) aparent
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
de viață contemporan a adus schimbări importante atât pentru om, cât și pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a civilizației. Creșterea riscului de boli
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vulnerabilitate și predispoziția personalității la acțiunea factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene. Cele mai expuse sunt personalitățile cu o constituție de tip hiperemotiv și cele anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituție de tip hiperemotiv și cele anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai vieții trăite acționează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individ care se retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să vedem în aceste situații fie conduite de refugiu, fie manifestări ale unor tulburări psihice, situații nevrotice, complexuale etc.; supunerea forțată cu claustrarea individului este tot o formă de conduită care solicită capacitățile de adaptare ele acestuia; adaptarea este extrem de dificilă, întrucât se face împotriva voinței persoanei respective; refuzul adaptării, mai exact al integrării sociale, este specific
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
majoritare, oamenii se simt protejați și în siguranță în afara acestora; dificultatea de integrare este incapacitatea unei persoane sau a unui grup de indivizi de a se adapta sau integra în grupul majoritar; aveam de-a face de regulă cu situații nevrotice, complexuale, cu imposibilitatea de a asimila condițiile unui „model socio-cultural” nou, diferit. Pentru înțelegea aspectelor legate de procesul de adaptare, dar mai ales a formelor de inadaptare, să vedem care sunt factorii și mecanismele ce stau la baza acestora. O
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moral-umană a vieții și nu individul sau „persoana în stare de boală”. Ocupându-se de aspectele patice ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
miastenie, stările de convalescență postgripală, stările postinfecțioase, posthepatice, carențe vitaminice (pelagră), intoxicații cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor instinctuale (S. Freud); frustrări repetate (Fenichel); epuizarea psihică din psihastenia (P. Janet); în stările de debut al unor boli psihice (demență senilă, neurosifilis, schizofrenie, melancolie, stări ipohondriace etc.); inactivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]