1,775 matches
-
raport direct cu masele și În raport invers cu pătratul distanțelor. Dar acest principiu nu este cuprins În legea căderii corpurilor, și această lege, descoperită de Galilei, exista fără cauză și explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau cu toate acestea și există Încă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar trece lumină flacării printr-o prisma. Ceea ce au și făcut, descoperind că fiecare substanță are propriul ei spectru care diferă de spectrul altei substanțe. Valoarea spectroscopiei a devenit imediat limpede. Spectroscopia, care își are originile în demonstrația făcută de Newton asupra naturii compuse a luminii, a dobândit brusc o largă aplicabilitate. Fiecare element prezenta un spectru specific care putea fi văzut, întregistrat și măsurat. „Rezultatele lor”, notează Abraham Păiș, „erau de cea mai mare importanță”. Fiecare element sau compus are
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
titulul “Mișcarea browiană” a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor solide în suspensie într-un lichid. În evaluarea importanței lui Einstein în istoria științei, este relevanță o comparație cu Issac Newton. În esență teoriile lui Newton au fost ușor de înțeles, genialitatea lui constând în faptul că el le-a elaborat cel dintâi. În schimb, teoriile lui Einstein sunt greu de înțeles, chiar și atunci când sunt explicate pe îndelete. Contribuțiile lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor solide în suspensie într-un lichid. În evaluarea importanței lui Einstein în istoria științei, este relevanță o comparație cu Issac Newton. În esență teoriile lui Newton au fost ușor de înțeles, genialitatea lui constând în faptul că el le-a elaborat cel dintâi. În schimb, teoriile lui Einstein sunt greu de înțeles, chiar și atunci când sunt explicate pe îndelete. Contribuțiile lui Einstein determina transformarea rapidă a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și un susținător al sionismului. În materie de îmbrăcăminte și de convenții sociale, s-a remarcat că un individualist. Avea un deosebit simt al umorului, o modestie moderată și un oarecare talent că violonist. Inscripția de pe piatră funerară a lui Newton i se potrivește mai bine lui Einstein: "Muritorii să se bucure că a existat o asemenea podoaba a speciei umane". Din cauza unei boli netratate o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgicală asupra
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și ar fi amenințat progresul societății moderne industriale, trebuiau înlăturate. Societatea industrială ar progresa numai dacă știința și industria ar fi puse în serviciul umanității printr-o reorganizare socială de amploare în care: a) știința, adică noua „religie a lui Newton”, ar oferi fundamentele, b) clericii ar fi înlocuiți ca lideri spirituali de oamenii de știință și artă, iar c) reprezentanții și deținătorii puterii laice ar fi membrii noii clase industriale. Premisele noii „fiziologii sociale” inițiate de Saint-Simon sunt extinse de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai importante sunt: „Civil Religion in America”, articol apărut inițial în 1967 (Daedalus, 96, pp. 1-21) și retipărit în cartea sa Beyond Belief. Essays on Religion in a Post-Traditional World, Harper & Row, New York, 1970; „Religion and Polity in America”, Andower Newton Quarterly, vol. 15, 1974, pp. 107-123; „Religion and the Legitimation of the American Republic”, în Robert Bellah, Philip E. Hammond (ed.), Varieties of Civil Religion, Harper and Row, San Francisco, 1980; The Broken Covenant: American Civil Religion in Time of
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
boli infecțioase. Un doctor britanic a anunțat de curând că „bebelușii hrăniți la sân nu sunt atât de expuși la atacuri cardiace la maturitate și, de asemenea, suferă de mult mai puține tulburări gastrice decât cei alimentați artificial”. Medicii Niles Newton și Michael Newton, soț și soție, unul psiholog, iar celălalt obstetrician, și-au dedicat mulți ani studiului fiecărui aspect al alimentației naturale, deoarece aceasta afectează sănătatea mintală și fizică a bebelușilor și a mamelor. Ei susțin cu tărie necesitatea alăptării
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
doctor britanic a anunțat de curând că „bebelușii hrăniți la sân nu sunt atât de expuși la atacuri cardiace la maturitate și, de asemenea, suferă de mult mai puține tulburări gastrice decât cei alimentați artificial”. Medicii Niles Newton și Michael Newton, soț și soție, unul psiholog, iar celălalt obstetrician, și-au dedicat mulți ani studiului fiecărui aspect al alimentației naturale, deoarece aceasta afectează sănătatea mintală și fizică a bebelușilor și a mamelor. Ei susțin cu tărie necesitatea alăptării la sân, pentru
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
drept o nouă schiță a filosofiei naturii a lui Kant; referindu-se apoi la analogiile experienței, el scrie: Pmsn oferă expunerea concretă a ideilor fundamentale dezvoltate aici. Ea (lucrarea - n.m. M.F.) prezintă cele trei leges motus de la care a plecat Newton - legea inerției, legea proporționalității cauzei și efectului și legea egalității acțiunii și reacțiunii - drept întipăriri speciale (bestimmte Ausprägungen) ale principiilor sintetice generale ale relației.”8 Și cu asta autorul trece mai departe. Expresii ca „aplicații”, „exemple in concreto” sugerează faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Cohen drept o „trăsătură tragică” a celei dintâi. Fundamentele metafizice ale științei matematice a naturii nu ar fi fost bine înțelese înaintea lui Kant. Autorul CRP ar fi întreprins, pentru prima, dată o cercetare sistematică a acestora. În acest sens, Newton este caracterizat de Cohen drept „precursorul” lui Kant, iar cel din urmă drept acela care „a desăvârșit” opera celui dintâi 9. Cohen susține că, pentru Kant, prima îndatorire a filosofiei era determinarea conceptului științei newtoniene. Această determinare ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a conceptelor kantiene cu enunțuri ale fizicii newtoniene devine fatală, dacă prin aceasta gândirea lui Kant este atrasă în întregime în sfera fizicii clasice astfel încât prin fizica nouă determinările kantiene ar trebui considerate drept depășite, ca și cele ale lui Newton 15. Argumentele autorului ar putea fi reconstituite după cum urmează: dacă filosofia transcendentală a lui Kant nu a fost elaborată pornind de la analiza fundamentelor metafizice ale științei newtoniene, rezultă că ea nu va fi în nici un fel afectată de evoluția ulterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
chiar dacă nu întotdeauna în litera exprimărilor sale, susține Brittan, ca principiile filosofiei transcendentale să fie înțelese doar drept condiții necesare de posibilitate pentru principiile metafizice ale științelor naturii, și cu atât mai mult pentru legi cum sunt cele formulate de Newton, în același sens în care ele sunt condiții ale posibilității cunoașterii comune. Ceea ce asigură ele este doar posibilitatea unor enunțuri cu valoare obiectivă, și nu a unor enunțuri universale și necesare, cum sunt legile științei newtoniene. Brittan recunoaște, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anumită conexiune cu relevanță între structura transcendentală profundă (ontologia generală) și structura fizicii newtoniene.”28 Iată de ce, crede Buchdahl, ar fi greșit să comparăm demonstrațiile date de Kant pentru cele trei legi ale mișcării cu întemeierea pe care o dă Newton legilor mecanicii. Căci primele nu ar încerca să probeze adevărul acestor legi, ci doar „posibilitatea lor reală”, arătând cum se integrează ele atât în infrastructura metafizică a fizicii newtoniene cât și în structura experienței în general. Buchdahl nu uită să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se disociază de comentatori ca Brittan și Buchdahl atunci când afirmă că obiectivul principal urmărit de Kant prin elaborarea metafizicii sale speciale a fost întemeierea științei matematice a naturii, care a luat naștere și s-a dezvoltat îndeosebi prin opera lui Newton și a cercetătorilor newtonieni. Kant era convins ca principiile enunțate în scrierea sa din 1786 reprezintă cadrul oricărei cunoașteri despre natura corporală, care va putea fi caracterizată, în mod îndreptățit, drept științifică. Aceasta deoarece principiile amintite sunt cele care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
citate îmi aparține. Expresia Anfangsgründe, din titlul ei, poate fi redată prin prime fundamente, prime temeiuri sau principii. S-a atras atenția asupra faptului că în manuscrisele din ultima perioadă a vieții sale Kant traducea titlul latin al lucrării lui Newton Naturalis philosophiae principia mathematica prin Methematische Anfangsgründe der Naturwissenschaft. Traducerea expresiei Anfangsgründe prin principii mi se pare preferabilă nu numai pe temeiul conciziei. Dacă spunem fundamente ne gândim la ceea ce susține o construcție, care este în acest caz știința matematică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
67, 1976, p. 436. 17. Vezi L.W. Beck, „A Prussian Hume and a Skottisch Kant” (1978), în S. Tweyman (ed.), David Hume. Critical Assesments, vol. VI, Routledge, London, 1995, îndeosebi pp. 269-274. 18. Insistând asupra „dependenței” lui Kant de Newton, autorul scrie: „El (Kant) credea că enunțurile bazate pe experiență nu pot fi incompatibile cu principiile fizicii newtoniene.” (St. Körner, Kant, Vandenhoek & Ruprecht, Göttingen, 1967, p. 39. ) 19. Vezi P.F. Strawson, The Bounds of Sense. An Essay inKant’s Critique
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și titlului acestui studiu? Cunoscuți cercetători ai operei lui Kant au propus răspunsuri diferite la aceste întrebări. Unii biografi și exegeți subliniază că în perioada studiilor sale Kant a fost îndrumat de profesorul său favorit, Martin Knutzen, spre scrierile lui Newton. Se lasă să se înțeleagă faptul că el le-ar fi studiat în mod temeinic. Un foarte apreciat cunoscător al lucrărilor și manuscriselor lui Kant, Erich Adickes, ajunge însă la concluzii care pot fi apreciate drept o sensibilă nuanțare a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a fost să întemeieze adevărul fizicii newtoniene pornind de la convingerea „că această teorie decurge în mod inevitabil și cu necesitate logică din legile intelectului nostru”9. Prin expresia fizică pură, Kant ar fi avut în vedere, de fapt, teoria lui Newton. Iar în Pmsn Kant ar fi dat o deducție a teoriei lui Newton 10. Kant ar fi gândit știința ca episteme, în sensul că enunțurile ei pot și trebuie să fie derivate dintr-un mic număr de principii a priori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
decurge în mod inevitabil și cu necesitate logică din legile intelectului nostru”9. Prin expresia fizică pură, Kant ar fi avut în vedere, de fapt, teoria lui Newton. Iar în Pmsn Kant ar fi dat o deducție a teoriei lui Newton 10. Kant ar fi gândit știința ca episteme, în sensul că enunțurile ei pot și trebuie să fie derivate dintr-un mic număr de principii a priori. Până și un precaut filosof contemporan al științei a putut să afirme că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lui Kant asupra legilor particulare ale naturii poate fi schițată, într-o primă aproximație, printr-o dublă delimitare față de o filosofie a naturii de tradiție carteziană sau wolffiană și față de punctul de vedere al acelor fizicieni care, urmându-l pe Newton, socoteau că ele pot fi derivate din observarea faptelor prin inducție. Kant a avut o atitudine sceptică față de orientarea pur raționalistă, proprie vechii filosofii a naturii. El a insistat asupra vanității pretenției de a obține cunoștințe despre legile particulare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prin cunoaștere clară, ci prin totala incomprehensibilitate a unui principiu care încă mai dinainte a fost astfel imaginat încât trebuie să conțină conceptul despre ceva absolut prim”17. Oricine este familiarizat cu noua filosofie naturală, cu fizica matematică a lui Newton, și va compara rezultatele ei cu diferite sisteme ale vechii filosofii a naturii, va înțelege că stăruința celor care continuau să se agațe de iluzia existenței unei „căi regale” pe care am putea înainta în cunoașterea lumii fizice, la adăpost
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și experimentul. Kant se va delimita și de concepția inductivistă, de inspirație baconiană, asupra legilor științei matematice a naturii. O variantă a unei asemenea înțelegeri a temeiurilor legilor șțiinței matematice a naturii este schițată chiar în unele scrieri ale lui Newton. În ale sale Regulae philosophandi, de la începutul celei de a treia cărți a Principiilor matematice ale filosofiei naturale, ca și in corespondența sa, Newton va caracteriza legile mișcării drept principii „deduse din fenomene și făcute generale prin inducție”. Inducția - afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
înțelegeri a temeiurilor legilor șțiinței matematice a naturii este schițată chiar în unele scrieri ale lui Newton. În ale sale Regulae philosophandi, de la începutul celei de a treia cărți a Principiilor matematice ale filosofiei naturale, ca și in corespondența sa, Newton va caracteriza legile mișcării drept principii „deduse din fenomene și făcute generale prin inducție”. Inducția - afirma el - este dovada cea mai înaltă care poate fi adusă în favoarea unui enunț al filosofiei naturale, expresie prin care desemna ceea ce numim astăzi fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a IV-a se precizează că „certitudinea unei legi experimentale”, adică a unei legi deduse din fapte prin inducție, depinde de „certitudinea” observațiilor și experimentelor pe care se bazează și că „certitudinea” acestora nu poate fi niciodată pe deplin asigurată. Newton scria că legile experimentale „trebuie considerate sau precis, sau aproximativ adevărate, chiar dacă le stau împotrivă ipoteze contrare, până când se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise, sau supuse excepțiilor”20. Certitudinea legilor experimentale va rămâne întotdeauna una
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]