35,703 matches
-
de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de a-mi pune singur ștreangul, că doar asta mi-a mai rămas, că nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite cu acestea. Termenul de „samsara” este strâns legat de noțiunile de „avidya” și „karman”. Samsara desemnează circuitul existenței în lume pe baza formulei naștere-moarte-renaștere. Potrivit faptelor din viața anterioară, omul se reincarnează, urmând ca și după această viață să urmeze o altă” - cf. Mircea Eliade, Alchimie asiatică (Alchimia chineză și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
metacritică și narcisism. E o formă de autocontrol și de automodelare. E. Lovinescu ține să-și arate în acest fel fidelitatea față de el însuși, în ceea ce are mai profund și mai personal ca psihologie și filosofie. Nu am folosit întâmplător noțiunea de fatalitate. E. Lovinescu însuși invocă de câteva ori constrângerea pe care i-a impus-o destinul de a fi critic. În primul volum de Memorii insistă asupra genezei personalității sale, punând într-o succesiune logică întâlnirea dintre fondul său
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
nevoie pentru a compune. Reîntâlnit după ani de absență, un prieten din tinerețe îl întrebă uimit: "Cum?! n-ai mașină!? Adică tu nu conduci? Păi e una din marile plăceri ale vieții!". La care tatăl meu ridică din umeri, de parcă noțiunea de plăcere a vieții i-ar fi fost cu totul străină. Deși nu era un ascet, nu avea ce face cu ideea de "plăceri ale vieții", fiind prea absorbit de muzica pe care vroia s-o pună pe hârtie. Cu
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Eratostene acesta este sentimentul care transpare dincolo de cortina comediei." (Text apărut integral în Nouvelle Revue Française din ianuarie 2001. Traducere: Gina Copaci.) 1) Deși e vorba de două axe distincte - înălțimea sunetelor și timpul -, principiul periodicității se găsește atât în noțiunea de mod, cât și în tehnica sitei. Aceasta constă în producerea evenimentelor - sau a claselor de evenimente - care apar și dispar și reapar conform anumitor periodicități. Aceste periodicități corespund numerelor prime, domeniu în care "predestinarea" întâlnește mai mult decât oriunde
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
nici noi neștiind de la cât rău la cât bine vrem să ajungem, de la un al treilea așteptăm să ne facă el "să trăim bine" cu forța, iar noi să nu mișcăm un deget în acest sens, nici măcar în sensul conștientizării noțiunii personale de bine. De la Gigi Becali, viitorii lui votanți așteaptă bani, case și pomeni, exact ce așteaptă și unii bucureșteni de la primarul de sector Vanghelie. Văzând că s-a cam lăsat moale cu vadimizarea, cu tot felul de "cine creștine
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
poveste căreia i-ar fi fost martor, ci se povestește pe sine, este eroul propriilor fapte puse în cuvinte și enunțătorul cuvintelor care le reprezintă. Felul în care criticii români întrebuințează termenul, ca și neîncrederea nominalistă cu care este întîmpinată noțiunea, dă seamă mai întîi de perspectiva strict literară din care este ea interpretată. Atunci cînd concede autoficțiunii dreptul la existență, criticul român o instrumentează exclusiv ca gen literar, cu toate că practica autoficțiunii nu relevă atît de istoria literară, cît de cea
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
susținute de dovezi, de obicei textuale. Afectați de maladia în cauză sunt de obicei aceia care s-au apucat recent de exercițiul lecturii. Primele ingrediente ar fi un dicționar de simboluri și o carte de Eliade. Înarmați astfel cu niscaiva noțiuni de simbolistică, ei purced să facă legături primejdioase: îți descoperă în "Ion" credințe cathare sau, mai recent, niște șamani prin Jurnalul lui Bridget Jones. E drept că postmodernismul are la capitolul dezavantaje și faptul că, vorbind mereu de colaje, citări
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
mizerie, pe o asemenea întindere teritorială și o atât de mare durată de timp, încât factorul continuității a devenit caduc. Stocul de valori ale coeziunii sociale s-a topit sub dogoarea catastrofelor. în malefice circumstanțe, sub constelația nudei necesități, însăși noțiunea de libertate a suferit o fatală corupere redefinind-o în sfera necesității acceptate. într-un asemenea start, atât utopistul propovăduind o nouă orânduire pentru un mileniu, cât și politicianul obsedat de coșnița zilnică a alegătorului au avut de ținut seama
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
cel putin, teoria cunoașterii la Platon, locul în care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de a-mi pune singur ștreangul, că doar asta mi-a mai rămas, că nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite cu acestea. Termenul de „samsara” este strâns legat de noțiunile de „avidya” și „karman”. Samsara desemnează circuitul existenței în lume pe baza formulei naștere-moarte-renaștere. Potrivit faptelor din viața anterioară, omul se reincarnează, urmând ca și după această viață să urmeze o altă” - cf. Mircea Eliade, Alchimie asiatică (Alchimia chineză și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe care mireasa o obține prin revenirea la frumusețea adevărată de care se îndepărtase. Frumusețea rămâne simbolul mântuirii, iar urâțenia rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru Sfântul Grigorie, povestea miresei ascunde un profund adevăr antropologic și soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin mântuirea sa<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de o atractivitate și originalitate cu totul deosebite. Astfel, în omilia 3 (31)<footnote Or., 3 (98.7); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>, nașterea și creșterea lui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 61. footnote>. Ca urmare, el corelează soteriologia explicită a Sfântului Pavel, în Epistola către Romani, cu soteriologia implicită a Cântării 1:5. Sfântul Grigorie aduce ca argument un alt pasaj biblic pentru a elucida această noțiune de iluminare mântuitoare a sufletului. În Ps. 87, 4, populația „Ierusalimului ceresc” include Etiopia și alte popoare străine. Sfântul Grigorie susține că demografia orașului lui Dumnezeu va fi multietnică și multiculturală. Un alt aspect interesant este faptul că el comentează
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nehotărnicită de vreo limită: „Căci totdeauna binele prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”<footnote Ibidem, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Un paradox fundamental înconjoară noțiunea gregoriană despre epectază, participarea ființei create la infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G. XLIV, col. 720C; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 74. footnote>. Conchizând, putem spune că Sfântul Grigorie de Nyssa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
făcut... Vanitate ultragiatî Deși a apărut numărul din ianuarie al Ideilor în dialog, Cronicarul va zăbovi asupra ultimului număr din anul trecut. Motivul e articolul lui Florin Iaru, "A fi scriitor. Sau nu", al cărui conținut privește de-a dreptul noțiunea de scriitor. În rîndurile lui, Florin Iaru afirmă că Andrei Pleșu, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu și H.-R. Patapievici nu sînt scriitori, ci doar oameni de litere, și asta pentru că domeniul lor de predilecție nu este literatura beletristică, ci filozofia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
oameni de litere, și asta pentru că domeniul lor de predilecție nu este literatura beletristică, ci filozofia sau critica literară. În al doilea rînd, în ciuda limbii elegante și cultivate de care fac uz, acești intelectuali nu ascultă de criteriile ce definesc noțiunea de scriitor. ŤA fi scriitorť, spune Florin Iaru, Ťimplică, pentru mine, o anumită îndemînare de a crea lumi virtuale, de a trezi emoții estetice și de a produce transformări în limbaj. Scriitorul încearcă o deplasare a jaloanelor estetice. Ca în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
a trezi emoții estetice și de a produce transformări în limbaj. Scriitorul încearcă o deplasare a jaloanelor estetice. Ca în orice meserie, există virtuozi și cîrpaci." Ce face de fapt Florin Iaru în articolul său? Stabilește o graniță rigidă între noțiunea de literatură beletristică și alte genuri literare, interzice folosirea noțiunii de scriitor în afara domeniului beletristic și conchide că tot ce rămîne pe dinafara ficțiunii literare "nu are valoare literară". Concluzia? Pleșu, Manolescu, Liiceanu sau Patapeivici, deși scriu bine, nu sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
limbaj. Scriitorul încearcă o deplasare a jaloanelor estetice. Ca în orice meserie, există virtuozi și cîrpaci." Ce face de fapt Florin Iaru în articolul său? Stabilește o graniță rigidă între noțiunea de literatură beletristică și alte genuri literare, interzice folosirea noțiunii de scriitor în afara domeniului beletristic și conchide că tot ce rămîne pe dinafara ficțiunii literare "nu are valoare literară". Concluzia? Pleșu, Manolescu, Liiceanu sau Patapeivici, deși scriu bine, nu sînt scriitori. Substratul stă în aceeași afurisită de invidie culturală din cauza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
întregi: - Dar noi n-am mai făcut așa ceva! - Și nici nu vrei să faci? l-a întrebat ironic Borș. - Ba da... Cu ajutorul unui mic impuls, obstacolul a fost depășit și exercițiul rezolvat. "Se cheamă ecuație exponențială", a comentat laconic profesorul. Noțiunea inedită, "tema" lecției, nu fusese deci anunțată la început, cum procedau ceilalți dascăli, ci definită abia la urmă, după ce exemplul practic îi fixase deja conținutul. De reținut că Borș nu se așezase la catedră, ci rămăsese tot timpul în picioare
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
e să redau, în însușirile ei principale, esența acestei intuiții, ea s-ar mărgini la clasica neputință de a surprinde individualul prin concepte cu sens general. Altfel spus, trăsăturile infinitezimale ale realității nu pot fi apucate cu cleștele grosolan al noțiunilor abstracte. E ca și cum ai vrea să culegi florile cu cupa buldozerului, sau e ca și cum ai vrea să faci incizii extrem de fine nu cu bisturiul, ci cu drujba. Numai că pe cît de veche este această problemă pe atît de longevivă
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
dispărut! Cei care trăiau dincolo de cetate erau, cum toată lumea știe, barbari. Cetatea era o creație omenească ce "elibera" pe om de "natură și instaură o nouă ordine în care individul se subordonă grupului, iar instinctul se subordonă rațiunii". Cu timpul noțiunea evoluează, astfel încât, la Voltaire "civilizație" înseamnă mai mult decat "urbanitate". Pe langă moravuri și comportament conceptul va cuprinde și artele, științele, filosofia și toate cuceririle minții omenești. Sensurile celor două concepte erau foarte apropiate în limba latină. Semantica acestor două
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
comportament conceptul va cuprinde și artele, științele, filosofia și toate cuceririle minții omenești. Sensurile celor două concepte erau foarte apropiate în limba latină. Semantica acestor două cuvinte, însă, a evoluat în așa fel, odată cu evoluția societății, încât astăzi ele denumesc noțiuni opuse. în limba franceză, termenul de civilizație (civilisation) este folosit adesea cu sensul de cultură, iar în limba germană, termenul de cultură (Kultur) cu sensul de civilizație. Unii le apropie până la contopire, încât nu mai folosesc amândoi termenii, iar alții
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]