536 matches
-
Remarcabile, de bună seamă, cărți cum ar fi Născut în URSS nu îi absolvă pe prozatorii noștri de misiunea lor, subînțeleasă în ultimii optsprezece ani. Misiune pe care, evident, o pot accepta, o pot refuza, dar nicidecum delega. Sau pasá, nonșalant, mai departe. Am făcut toată această buclă preliminară pentru a feri recentul roman al lui Iulian Ciocan - Înainte să moară Brejnev - de o eventuală lectură prea politic-empatică. De o ipotetică retroversiune grăbită - exagerez, desigur - care l-ar putea preschimba într-
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
o parte o mulțime de ramuri -/ o, flacăra unduitoare a părului/ alunecă mereu în inelul privirii și piere/ în suflet, ca pe un cîmp - înverzind" (Reverie de primăvară). Propensiunea spre pictură duce chiar la menționarea meșteșugului înrudit, cu o fragedă nonșalanta: "Priviri furișe printre uluci/ spre vechea casă boiereasca/ pe cerdacul ei în balansoar/ o femeie fără asemănare - se spunea/ că are trupul împletit din flori/ de pădure - genele mele arse/ de priviri înflăcărate (...) în cernerea stropilor aurii de lumină/ nimbindu-i
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
Steaua, la nivelul ăsta, joaca într-un campionat atît de murdar. Nu mai suport ațița golănie! Aici este un mediu putred de la rădăcina, la noi sînt numai infractori care fac mișto pe la televiziuni. Cînd îl vezi pe Halagian cu cita nonșalanta vorbește despre blaturi și reciprocități și despre ce făcea el cu Jean Pădureanu, că se uită portarul în tribună după gagici, îți vine să lași totul și să pleci. Nu mai văd nici o ieșire. Sistemul e mort de la A la
Reghe, pe picior de plecare din Ghencea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75193_a_76518]
-
cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar are dreptul la un cîineă/ în preajma iubirii,/ mereu mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără vînt). Sau încifrînd percepția nostalgic-bucolică, năzuința emoțională primordială și ireprimabilă, într-o construcție aparent familiară, aparent nonșalanta: "draga mea miriște:/ ăprin răcoare mă visez/ doar o bordura de lemnă/ licornul de somn mă cheamă/ și-mi așează lacrima pe ferestre străine - / viscolim mereu, într-o viață de împrumut,/ jucînd o ermetica partida... de iubire!" (Vîrtejul din pod
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
de poeți și de poezie, care a oferit fără să se târguie prețul solicitat de tenacele negustor fiindcă-l cunoștea. Noi stăteam în spatele unei gherete, jenați și pudici, privindu-l ca pe un străin, lucru care l-a iritat pe nonșalantul sonetist, obligându-l să ne apostrofeze de la distantă: „Hai, măi găinarilor, că altfel plec și consum venitul de aici de unul singur!” Al doilea moment se consumă într-o noapte de vară în care poetul, întorcându-se de unul singur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
murim de tot, cînd Elohim Cu mîna Sa, fruntea ne va fi șters. Cartoon ("Cunoști tu țara...") Mă voi muta, cîndva, în Țara Animată... Voi fi, pe rînd, Fred, Barney, Homes, Bart, Îndrăgostit ca Mickey, ca Scrooge, biet cumulard, Calm, nonșalant ca Popeye, ca Donald, pus pe ceartă... Voi rătăci pe cîmpuri de aur și smarald, Pe mări de staniol și munți de ciocolată, Voi ronțăi alune și morcovi, niciodată Nu-mi va fi sete, doame, frig sau cald. Elastic și
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
introduce pe sine între personajele cărții. Semnificația acestei prezențe e limpede: cititorul nu trebuie să ia prea în serios pretențiile scriitorului de a crea "personaje după natură". Conversația între Jenny și Pat e un bun exemplu nu doar al stilului nonșalant al comunicării, ci și o privire aruncată în inima lumii despre care scrie: - Îi așteptam și am început să vorbesc cu un om caraghios. Un negru mic... Un negrotei? - Nu, era alb, dar era îngrozitor de bronzat și de prost îmbrăcat
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
chipul vizitatorului. Atunci, îi trecu prin minte că individul se bucură de furia lui. Și mai sugera ceva rânjetul ăla - niște cunoștințe tainice. Îl înfruntă pe pierde-vară: - Bineînțeles, păcatele nu sunt lucruri care să te deranjeze prea tare. - A, zise nonșalant individul, când în viață primești șuturi în fund de peste tot, începi s-o lași mai moale. De pildă, când o s-o cunoști mai bine pe fata aia, mai mult ca sigur că și tu o să vezi că toți avem ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
a dus să facă baie, imprudentă, cântând cu bolboace, neîncăpând în cadă, absurd de lungă și atletică, citind pe sărite nu știu ce revistă de parapsihologie, iar când a ieșit din baie, în halat, mi-a fredonat, legându-și cordonul cu nodul nonșalant al celei care anticipează că-l va dezlega curând: — Chéri, ți-am lăsat apa... M-am dus în baie ca un automat, neînțelegând Îvreo juma’ de minut mi-am zis că e o problemă de flamandă, că-i o expresie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai odios cuvânt din limba română, ceva atât de violent, încât pielea de găină mi-a venit natural: am auzit cuvântul „pișu“. L-a întrebat: „Te duci să faci pișu?“ Era o muiere ce părea normal constituită, adică avea cur nonșalant, țâțe la locul lor, dar vorbea cu „pișu“... I-am informat pe amândoi că eu sunt un cyborg de pe planeta Zorg care nu face niciodată pișu și că am harta planetei tatuată într-un loc inaccesibil lor, bă, m-ați
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și de satisfacția unei capturi nemeritate. Châm. Intră. Iulian îl ascultă, se așeză modest și-i povesti visul său din ajun, cu arătările care-l cojeau și-l îmbucătățeau mărunt-mărunt fără să se uite la el, cu un aer așa, nonșalant. Gaspadin dădu din cap, mustăcind: — Ăștia sunt arhonții, Julien, paznicii vămilor cerești care te ronțăie pentru că nu le-ai plătit ce li se cuvine. — Și ce li se cuvine? — Nu știu. Tu trebuie să știi. Tu te-ai înhăitat cu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
hrănește numai cu metal, de-i zice Carbuncul. Căpătase o dexteritate de neegalat. Arunca magnetul exact în locul potrivit și-și continua apoi drumul trăgând de sfoară "animalul", care prinsese strâns cu lăbuțele obiectul râvnit. Făcea totul cu gesturi sigure și nonșalante, ca din întâmplare, fără să se uite, pentru a nu atrage atenția asupra prăzii. Când se împuțina lumina, de nu mai deosebeai lupul de câine, se ascundea și freca obiectele cu moloz și păcură să le ia rugina și apărea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
d. Brusc, însă, urechile mi se-mpiedică în dialogul dintre doi juni fițoși, vizibil dependenți de gazete glamoroase, adică de mult transportați mental Dincolo. El: desprins parcă din revista Caesar, filoform, tuns perie, pantaloni vintage à la vechiul AGVPS, fular nonșalant, cercel în urechea stângă, ceas uriaș pe dreapta, plus două telefoane mobile. Ea - tipul PR în modelling, nostimă, impetuoasă, păr blond-cenușiu nărăvaș, cizmulițe de catifea cu ciu curași, proaspăt venită de la Amsterdam („orașul vieții mele“), 74 cu gândul la „o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
desăvârșită, amuțitoare. Când au mai fost de întâlnit, la fel de zâmbitori, în aceeași sală Ion Iliescu și Emil Constan tinescu (mare păcat absența lui Traian Băsescu, premiat laolaltă cu ceilalți doi! Prezența lui ar fi fost de un șic nebun, demonstrând nonșalant nepăsarea suverană a sulta nului, seducătoare pentru admiratori, dezarmantă pentru inamici), Mugur Isărescu, Angela Gheorghiu, Elena Udrea și Ion Țiriac, Petre Roman, Mircea Geoană și Marin Moraru, Sorin Oprescu, Adriean Videanu și Toader Paleologu, Răsvan Popescu, Viorel Hrebenciuc și Sulfina
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut o boierie preponderent alogenă, autosuficientă, narcisiacă, lacom-egoistă, pleziristă, mai totul fiind încropit, ezitant și ambiguu în evoluția ei, în flagrant sau nonșalant dezinteres față de ființa națională. Știu, știu... și mă grăbesc s-o spun: de cealaltă parte a existat, subțiratică, e drept, dar intens patriotică, și boierimea autohtonă, cea care a știut, la limită, să treacă peste individualismul beton și dezbinarea cumplită
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Silviu Purcărete (cel de dupa succesul cu Macbeth la Naționalul craiovean) în plină pregătire de turnee peste hotare, un regizor de succes care crede în inspirație și în vocea daimonului, gata să accepte sugestii "și de la portarul teatrului". Cu umorul și nonșalanta bine-cunoscute, Octavian Paler ne lămursete ce înseamnă "director onorific": "Adică, văd ziarul cînd îl cumpăr de la chioșc. Singurele pe care le cunosc dinainte sînt articolele mele." Scriitorii, criticii, eseiștii vorbesc despre proiectele personale, analizează această perioadă atît de alertă, lămuresc
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
ar fi întîmplat de la sine. Lipsesc detaliile concrete, tergiversările, reticențele, elanurile și tot angrenajul de fapte și gînduri care însoțesc începutul vieții literare și care face în bună parte deliciul volumelor de memorii ale scriitorilor. Mă gîndesc, de pildă, la nonșalantul Parisul nu are sfîrșit al lui Vila-Matas, o carte despre aceste culise ale scrisului care dezinhibă deopotrivă scriitori și cititori și scutură aura elitaro-mistică din jurul scrisului. Neruda ține la acest aer sacerdotal, iar tonul său, fără să fie sacrosanct, e
Mărturisiri și capricii by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5804_a_7129]
-
sacrificiu care s-o justifice interior. * Boală e, de fapt, o chestiune a sănătății, după cum moartea e o chestiune a vieții. * Jurnalul doct-simplist, înțesat de informații de manual școlar, jurnalul emfatic, dezabuzat, atît de găunos, de-o prolixitate mascată de nonșalanta, jurnalul pretins oracular, propunînd cu zburdălnicie un neant "suprarealist". * D. mimează ceea ce nu înțelege, fapt care, totuși, pe scara evoluției umane, reprezintă un progres. * Uneori durerea e o simplă chestiune de poziție a trupului sau a conștiinței. * Suferință reală nu
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
Sludden. — Viața ta e un festin continuu? — Mă distrez. Dar tu? — Nu. Dar sînt mulțumit. — De ce te mulțumești cu atît de puțin? — De ce altceva pot avea parte? Clienții sosiseră unul după altul iar cafeneaua era aproape plină. Sludden era mai nonșalant decît în momentul în care începuse conversația. Momentele palpitante fac viața să merite să fie trăită, momentele în care omul se simte exaltat și stăpîn pe situație, zise el cu nepăsare. Le putem obține din droguri, fărădelegi și jocuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dinspre ferestrele din acoperișul sprijinit pe grinzi. Printre șevalete înalte, statui de ghips și paravane contra curentului, cîteva fete se adunaseră la întîmplare într-un spațiu care semăna cu un luminiș din pădure, iar băieții stăteau pe scaune și conversau nonșalant doi cîte doi. Unii fumau, iar Thaw îi invidia, pentru că o țigară i-ar fi ocupat mîinile. Ar fi putut deschide o carte șezînd să citească în spatele vreunui obiect, dar se plictisise să fie luat drept un pustnic dedicat cititului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trichină mușchii striați ai homunculului meu... Suflând un abur viu pe oglinda mea... Intr-una din seri, pe când salonul de reanimare se privea de câteva minute, am simțit deodată că eu priveam. M-am ridicat în capul oaselor proaspăt și nonșalant, fără nici o fisură a conștiinței, înțelegînd perfect ce se-ntîmplase și unde eram. Mi-am scos singur, încet, ca pe un parazit exotic, tubul transparent din nară și-apoi mi-am pipăit fața. Incercînd să zâmbesc, am constatat - cum deja bănuiam
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
comunismului. Revoluția nu a fost un spectacol de iluzionism în care totul s-ar fi putut răsturna printr-o scamatorie. Nu este nici un film istoric de lung metraj, chiar dacă pe scenă a apărut actorul Caramitru, iar regizorul Sergiu Nicolaescu declară nonșalant că dumnealui s-a simțit la revoluție ca la filmare. De aceea nu cred că e bine că se fac astfel de afirmații care ne pot pune pe gânduri. Fiindcă nouă ne-ar fi plăcut să nu fi existat nici un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
capul, am văzut o fetiță ivindu-se de după cortina de chiparoși, mergând în direcția castelului. Purta veșminte negre, dintr-o țesătură fină aducând a mătase. Își rodea unghiile de la mâna stângă. Se deplasa de parcă ar fi alunecat, cu un mers nonșalant și sfios. Aveam impresia că o mai văzusem și că o cunoșteam. Dar o distanță destul de mare mă despărțea de ea și de-abia o zăream. N-am apucat să-mi dau seama cum de, brusc, dispăruse. Am rămas acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fericită decât mine“. Sfârșit. Ridică din umeri, așteptându-și rezultatul și dezinteresându-se în același timp de el. În după-amiaza aceea, în timpul unei pauze de testare, Mark întrebă: Și pe tine te-au construit? Reportofonul înregistra în continuare. Weber deveni nonșalant. Fiara pe care o vâna se relaxa pe un petic de pământ scăldat în soare, chiar în fața lui. —Cum adică? — Te-au construit și pe tine din componente? Tonul simplu al vocii, confortul corporal - parcă și-ar fi salutat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
față, o partitură la prima vedere. În jurul lui, în biblioteca luminoasă, plăcută, stăteau patru sau cinci pensionari și mulți copii de școală. Nici unul nu se uita la el. Privirile aveau să înceapă de mâine, când va trece prin campus: alura nonșalantă a colegilor, aerul prefăcut că nu se întâmplase nimic deosebit, în spatele unui freamăt mascat. Se gândi să se intereseze de cronicar, să obțină un profil al personalității distrugătorului de personalități. Inutil. Cum spusese Jess, să-l ia dracu’. Orice explicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]