1,111 matches
-
dulapul și ia geamantanul cu carnea rămasă. Dă la mine! se repede Sultana de cum îl vede revenind. Deschide geamantanul, rupe ambalajul pachetului cu cămașa și cărțile, cadoul lui Mihai, fără să mai țină cont de protestul șoferului, le aruncă pe noptieră; florile, pe lîngă scaunul pe care a pus geamantanul, scoate apoi o bucată de carne mare, fragedă, și o arată tuturor, trecîndu-le-o pe sub nas, în timp ce Mihaela pregătește plita electrică. Jos, în sală, toți dorm; chiar și studenta doarme, cu caietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
toți acolo, ca o familie reunită la patul unui copil bolnav. Pe cuvertura patului erau împrăștiate ambalaje viu colorate, cutii cu bomboane, animale de jucărie, cărți din colecția „Penguin”, țigări de proveniență exotică iar șirul de vaze cu flori de pe noptieră și pervazul ferestrei dădea cămăruței albe de spital aspectul unei florării. În rezervă domnea o atmosferă de Crăciun. Sprijinită de perne, Georgie arăta exact ca o fetiță emoționată. Era cam prea îmbujorată iar fața ei era încă puțin buhăită. Părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
O să mă duc la Emma, să-i povestesc“. Când Tom ajunse la ușa dormitorului său, simți cum energia aceea ia forma agonizantă a unei nevoi deosebit de stringente. Zburând pe deasupra pământului, dădu buzna în camera lui Emma. Emma, cu lampa de pe noptieră aprinsă, se reapucase de citit. Îl văzu pe Tom și își scoase ochelarii. Tom spuse: — Emma, ah, Emma! Fără să zică nimic, Emma dădu la o parte așternuturile. Tom, încă pătruns de imboldul său covârșitor care îl făcea să plutească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bărbia părea ceva mai puțin voluntară, mai puțin formidabil de poruncitoare. George își dădu seama, cu un ușor șoc, de explicația acestui fapt. John Robert își scosese dantura falsă, care putea fi văzută, scânteind, într-o ceașcă joasă, albă, de pe noptieră. George continuă să-l contemple, conștient de propria lui respirație agitată și de palpitul dureros al inimii. Apoi se îndepărtă și, cu privirile mereu pironite asupra patului, începu să inspecteze încăperea. La ferestrele camerelor de la parter (care, în această aripă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Papuc, (acestea avuseseră loc într-o sâmbătă seara). Gabriel și Brian își luau micul dejun în bucătăria de la Como. Brian bodogănea furios pentru că era luni dimineața și pentru că, peste noapte, Gabriel, întinzând mâna ca să-și ia paharul cu apă de pe noptieră, ciocnise cu verigheta marginea de sticlă și-l deșteptase din somn, iar după aceea nu mai putuse adormi la loc. Așezat pe un scaun într-un colț, Adam îl ținea pe Zet pe genunchi și-i murmura ceva inaudibil. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ei, ia ziceți-mi, ați fost la curve, nu? Nici pomeneală! glăsuiește același Vierme care, molfăindu-și mulțumit gogoneaua și anafura, se așezase trudit pe un colț de pat, pornind să rotească într-o doară potențiometrul aparatului de radio de pe noptieră, un Grundig preistoric, prăfuit, în carcasă de placaj și ebonită, cu scală luminoasă și cu pick-up încorporat. Nu ne este nouă aminte, acuma, de tractir! Da...? Și Silică...? Silică ce are? E abătut? E bolnăvior? E bocciu? E-n carantină
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fi lovit sau m-ar fi pus să beau sânge satanic sau altceva de felul ăsta, ziceam. Doar că-l plăceau mai mult pe fratele meu, pentru că era mutilat. Și, ca să-mi ia fața, Evie venea spre mijlocul scenei, lângă noptiera în stil Early American. — Aveai un frate mutilat? zicea. Cineva dintre cei care ne priveau tușea. Poate că lumina scăpăra pe-un ceas de mână. Mda, era mutilat de-a binelea, da’ nu într-un fel sexy. Totuși, povestea are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Gosseyn se încuie, făcu înregistrarea la care se gândise, și puse aparatul pe redare non-stop. Apoi bău drogul hipnotic și se întinse pe pat. "În 24 de ore ― zise el ― moralul îmi va fi terminat, așa că după aceea..." Așeză pe noptieră micul revolver nichelat, pe care-l luase de la Patricia Hardie. Nu adormi cu adevăratelea. Fu cuprins de o somnolență, ca o oboseală copleșitoare, prin care răzbăteau unele zgomote. Zgomote care se rezumau la o litanie monotonă, plângăreață, sunetul propriei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
reveni amintirea motivelor pentru care se afla la hotel. Cu ochii închiși, așeptă ca dorința de a muri să i se manifeste în suflet. Ce-a mai bună metodă ar fi ca, dintr-o singură mișcare, să ia revolverul de pe noptieră și să-și tragă un glonț în cap. Dar dorința de a se sinucide nu se manifestă. Din contră, din profunzimile subconștientului răzbătea o veselă certitudine, sentimentul unei victorii sigure, convingerea că nimic nu-l putea opri. Încercă să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
pipăi în grabă podeaua. La dreapta, simți un covor. Deplasându-se târâș în acea direcție, identifică în câteva secunde o comodă, un fotoliu și un pat. Un dormitor. Undeva trebuia să se afle comutatorul sau vreo veioză, vreo lampă de noptieră. Renunțând să-și mai piardă vremea cu reflecții inutile, trecu la acțiune. Întrerupătorul manual funcționă sub apăsarea degetelor sale. Astfel că, la numai trei minute de la prima sa cădere, putea să-și inspecteze închisoarea. Nu arăta prea rău. Un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
rușine pentru ea. Atât de rușine, Încât ani buni se mințise, prefera să creadă că visa doar, un coșmar recurent de care În cele din urmă se eliberase. Ceasul arăta 5.09. De-acum somnul Îi trecuse. Luă cartea de pe noptieră și străbătu Încăperea În vârful picioarelor. Când o deschise, ușa băii scârțâi din țâțâni. Își lipi fața de zăbrelele jaluzelei. Jos În parcare, sub bec, Antonio stătea În mașină. Era așezat pe locul șoferului, cu brațele pe volan și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ce vrei să spui, fă bine și Încetează. Nu se aștepta să-i fii recunoscător, dar ai putea măcar să nu faci circ. Intrați În cameră, care e Însorită, Încinsă și foarte mică. Foarte. Există două paturi simple, separate de o noptieră, și un dulap cu ușile prăbușite. În holul Întunecos, un cuier, ușa spre baie. Și cam asta e tot. Cam așa arată o catastrofă. Bun, să ne lămurim un pic... Eu unde dorm? Întrebi. Îți indică șovăielnic, fără curaj și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a trecut, abia dacă mi-a deranjat somnul de dimineață. E 9. Moise vine de la sala de mese cu două căni de ceai și Împărțim biscuiții de la maică-mea, pe care Îi extrag cu gesturi economicoase dintr-un sertar de noptieră. — Pe culoare nu e nimeni, nici În sala de mese, s-au ascuns toți. Ce dracu’ facem? Nu mi-o spune, mai mult gîfÎie. Scot cu greu și cealaltă mînă de sub adăpostul păturii și Îi indic patul lui. — Cam ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
păturii aspre. În următoarele ore, citesc În lumina tare care vine prin ferestre - ca o ironie, e o carte de amintiri din primul război mondial, bătălia de la Turtucaia și perioada de prizonierat a soldaților români de după. Mai am rezerve, pe noptiera de tablă prin a cărei vopsea albă au apărut pete de rugină mă așteaptă Ilf și Petrov, Scaunele. Dar acum Topîrceanu Își face de cap, așa că urechile mele aud simfoniile prelungite de muzici populare care vin din radio, dar nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
felul lui de a mă întâmpina și de-a-și lua rămas bun, apoi ieși în curte și intră în cușca pardosită cu paie și un țol anume ca să-i fie cald. - Doamna Pavel citește mai departe, la lumina veiozei de pe noptieră, Contele de Monte Cristo și zâmbește. 7. Intrasem în octombrie. Era în prima săptămână, vremea dădea să se strice. Lung, ieșit în prispa casei sale, privi cu mândrie câmpul în partea dinspre răsărit, unde se afla bucata lui de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
timp. Dar ea nu voise să facă nici o schimbare în timpul acesta de patruzeci de zile. O deferență pioasă față de cei care trăiseră în odăile acestei case, dar cum mobila nu fusese înlocuită, nici un amănunt al așezării, până și tișlaifurile de pe noptiere și de pe cele două bufete, cel mare și cel mic, precum și fața de masă plușată în varii culori din sufragerie erau nemișcate. În afară de asta, prezența fizică de acum șapte ani a lui Keti se simțea în preajmă atât de firească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
clubul de mahjonhgg al lui Irene? Și ea râdea acum. Hai, mă, zi adevărul! De fapt Îți place. —OK, poate doar puțin. Unele dintre femeile alea trecute de șaptezeci de ani sunt foarte „bune“. Ea se uită Înspre ceasul de pe noptieră și respiră adânc. — Știi, trebuie neapărat să plec acasă ca să mă pregătesc pentru serviciu. El Îi luă farfuria și cana de cafea din mână și le puse pe podea. Apoi o trase peste el. — Hai, mai stai Încă cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mai calmeze. De mai multe ori l-a Întrebat dacă nu vroia să-i facă ceva fierbinte de băut, dar el Îi spusese că era În regulă. Apoi, pe la șapte, telefonul sună de lângă pat. Mâna lui țâșni după telefonul de pe noptieră. Îi șopti lui Ruby că era Irene. —OK, cred că ar trebui să vin acolo. Există un zbor care decolează de pe Heathrow la ora zece. —Lui Buddy Îi merge atât de rău? spuse Ruby după ce Sam Închisese telefonul. — Da. Situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Sam ar fi fost atacat sau răpit părea acum de-a dreptul neverosimilă. Sigur, asta dacă nu l-au prins atunci când era pe drum spre alt loc. Se uită prin dormitor. Covoarele mai trebuiau aspirate. Erau urme de căni pe noptieră. Era clar că oamenii de la curățenie nu trecuseră Încă pe-acolo. Dintr-odată ochii Îi căzură pe coșul cu hârtii. Era plin. Fugi spre el și-i vărsă tot conținutul pe covor. În filme, detectivii mereu descopereau unde era cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu-i țin minte chipul? Avusesem destulă vreme s-o descopăr În amănunt. N-am Întâlnit, de atunci, sâni ca ai ei: rotunzi, tari și cu sfârcuri mici, incredibil de gingașe și catifelate, chiar și atunci când se Întăreau. Pe o noptieră zăcea un ecuson de plastic pe care scria că era subingineră Într-o secție de (ha!) strungărie a unei fabrici de avioane. Pe cealaltă noptieră, lângă o lampă cu globul de sticlă crăpat și cam prăfuit, odihnea un rățoi-marinar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu sfârcuri mici, incredibil de gingașe și catifelate, chiar și atunci când se Întăreau. Pe o noptieră zăcea un ecuson de plastic pe care scria că era subingineră Într-o secție de (ha!) strungărie a unei fabrici de avioane. Pe cealaltă noptieră, lângă o lampă cu globul de sticlă crăpat și cam prăfuit, odihnea un rățoi-marinar din cauciuc. Pe târtiță, o mână poetică a unui fost amorez Înșirase cu pixul câteva versuri tâmpite, dar care cumva te mișcau, dacă ai fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trăind într-o cameră ce strălucește de curățenie și lumină când, de fapt, iatacul acesteia este un fel de bordel semiclandestin. Mult mai lucidul Fred Vasilescu consacră acest adevăr: "Aci vii, dar după ce termini pui o monedă sub scrumieră, pe noptieră, și pleci cu grija să nu lași nimic compromițător la fața locului."196 Când don Quijote poruncește dresorilor să deschidă cușca leilor captivi pentru a-i înfrunta, întreaga asistență îl consideră nebun de-a binelea. Replica scutierului Sancho Panza dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vocabular (anexa la manualul de clasa a V-a), București, Editura Petrion, 2004, 96 p. [48] IANCU, MARIN; POPESCU, OLGA, Limba si literatura româna-repere teoretice si teste, București, Editura Corint, 2004, 174 p. [49] IOANOVICI, ILEANA, înlocuiește calculatorul cartea de pe noptieră, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.53-55. [50] IONESCU, EMIL, Limba și comunicare pentru clasa a IX-a, concepte operaționale, exemple, exerciții, All Educational, 2004. [51] IONIȚĂ, FLORIN, Limba și literatura română: concepte operaționale: teste pentru examenul de bacalaureat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
simțeam capul strâns puternic în scheletul craniului. Îngrozitor și dureros prizonierat"256. Conștientizarea situației sale are ca efect imediat libertatea eului de a proiecta lumea exterioară conform propriilor percepții. Astfel, iluzia pe care o are imaginându-și, în locul eșarfei de pe noptieră, un buchet imens de dalii roșii trimite la teoria lui Karl Jaspers conform căreia iluziile secundare pot fi înțelese ca fiind influențate de către fondul persoanei sau al situației curente a acesteia: ,, Daliile acelea roșii atât de frumoase.../ Care dalii?/ Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în vizuină, să construiești un refugiu imposibil, un habitat amenințat fundamental din interior. Căci a scrie înseamnă și să spui din nou tot ce îți încleiază și încleioșează existența. În Scrisoare tatălui îi spune celui care pune publicațiile fiului pe noptieră într-o indiferență plictisită: În cărțile mele, era vorba despre tine"529. Fiindcă scrisul, departe de a fi o fugă îl readuce mereu pe Kafka la hârtia pentru muște: "Pagini de caiet care se umplu interminabil cu lucruri pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]