1,007 matches
-
Jan van Dyke (1990) ș.a. Pedagogia teologică. Istoria Statelor Unite este una religioasă. Diversele culte protestante, dar și catolicismul și-au pus amprenta asupra mersului educației și al școlilor. Simbiozele biserică-școală și religie-educație au apărut odată cu sosirea primilor coloniști pe teritoriul nord-american și au continuat neîntrerupt până la jumătatea secolului XX. Pedagogia teologică nu studiază admirabila istorie a acestei rodnice înlănțuiri spirituale - dimpotrivă: pedagogia teologică este un shift înlăuntrul gândirii și practicii teologico-educaționale. Ea dezvoltă un nou mod de a gândi și a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau publicate, sub genericul Proza post-modernă americană, trei texte de Donald Barthelme traduse de Radu Surdulescu, Antoaneta Ralian și Mircea Ivănescu și precedate de un studiu de Andrei Brezianu, intitulat Post-modernii americani, o traiectorie spre viitor, care prezenta noua proză nord-americană și se încheia într-o notă de circumspecție și ușor scepticism. Ulterior termenul apare sporadic în presa culturală românească, pentru ca pe la mijlocul anilor ’80 interesul pentru p. să cunoască, destul de brusc, o intensificare sensibilă, chiar spectaculoasă. De îndată ce rigoarea și strășnicia controlului
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
acesta privea în mod direct creația literară, nu numai cercetarea și interpretarea ei, fiind recepționat, în primă instanță, ca un curent literar. Centrul de iradiere din care provenea nu mai era cel selectat tradițional de cultura română modernă, ci cel nord-american, chiar dacă prestigiul exegezei europene, mai ales al celei filosofice, îl consolida. Termenul era, de pildă, folosit cu naturalețe de Nicolae Manolescu în 1986, într-un eseu despre poezie. După mărturia lui Alexandru Mușina, cam în aceeași epocă „termenul în cauză
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
6-15 ani. Hahusseau, 2003. Young, Klosko, 2003. Anxietatea nu este egală cu depresia. Neatenția manifestată în timpul tratamentului sau abandonul acestuia sunt adesea datorate unei informări minimaliste, prea "liniștitoare" în legătură cu efectele secundare. Pelissolo, 2005. Andrș, Lelord și LȘgeron, 1996. Teolog protestant nord-american (1892-1971). Preocupare care se evidențiază mai ales în cartea intitulată Bonheurs de psychiatres, 105 histoires de psychiatres racontșes par eux-mêmes, Paris, Labos GSK, 2005. Van Rillaer, 1992. Mers la cinema, lecții de salsa, grădinărit, călătorii, invitarea prietenilor... Fanget, 2003. Andrș
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ecumenic, el nu a știut nici să piardă ceea ce cultura română are bun de oferit lumii, nici să deprindă viciul arivist al supraadaptării la condițiile țării de adopție; dimpotrivă, reacțiile lui Nemoianu la corectitudinea politică a universității și vieții publice nord-americane au fost mereu ferme, chiar dacă adesea sastisite. Savantlâcul și prețiozitatea îl plictisesc, umorul îl prinde, politica îl pasionează și încinge; corespondența sa e spontană și încântătoare prin puterea evocării și umor. Nemoianu e unul dintre cărturarii noștri maturi de devreme
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
sale științifice; b) sistemul psihosociologiei focalizat pe rolul individului În determinismul social, formulat de D. Drăghicescu, printr-o tratare inedită a premiselor sociologice franceze; c) integralismul sociologic, elaborat de P. Andrei, ca sinteză a orientărilor teoretice din sociologia europeană și nord-americană; d) sociologia comparată (N. Petrescu), concepută ca o sinteză originală a aserțiunilor Școlii evoluționiste și ale Școlii istorice din antropologia americană și cea europeană; e) sistemul sociologiei axiologice, construit de E. Speranția pe baza premiselor filosofiei germane și a sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca o componentă esențială În organizarea școlii și a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opțional sau o problemă de natura relațiilor publice. În țările dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord-american, parteneriatele școală-familie-comunitate sunt esențiale În procesul de educație al elevilor și În succesul lor la școală. Dovada o reprezintă faptul că Departamentul de Educație al SUA are un subsecretar de stat pentru servicii comunitare și parteneriate și un director pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
volum consacrat „memoriei lui G. Călinescu”, abandonează temele conjuncturale și, în versuri cantabile, lucrate cu vădită grijă pentru echilibrul prozodic, propune incursiuni în universul sufletesc sau confesiuni sentimentale ponderate. Partea ultimă a cărții este rezervată unor „interpretări” ale poeziei indienilor nord-americani, de fapt o traducere-adaptare a câtorva pagini utile pentru cunoașterea acestei zone literare. Tot sub formă de cicluri este structurat și Gingașul Ariel (1968), închinat „memoriei lui Tudor Vianu”. Compozițiile reunite aici dau o imagine asupra disponibilităților poetice ale lui
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
accentul este pus pe reflexivitate, în vederea modernizării modernității însăși; c) matricii referențiale a principiilor modernității îi corespund structuri instituționale care se diferențiază de la o societate la alta în zone geografice diferite; d) tranziția postcomunistă nu este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a țărilor dezvoltate. Analiza tranziției postcomuniste este, după 1990, una dintre temele dominante ale cercetării din științele sociale de la noi, fie că este vorba despre sociologie, economie sau știință politică. Luând ca referință societatea capitalistă dezvoltată din țările europene sau nord-americane, o astfel de analiză a urmărit să identifice modul în care societatea postcomunistă se transformă pentru a asimila și practica acele instituții care sunt compatibile cu sau corespund celor specifice unui gen de „tip ideal” al capitalismului dezvoltat reprezentat de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raționale, foarte exact caracterizată de porecla ei, rat choice. Bloom a studiat la University of Chicago, unde l-a avut profesor pe marele Leo Strauss (recent tradus și la noi), creatorul așa-numitei „școli de la Chicago”, cea mai importantă verigă nord-americană de legătură cu tradiția filozofiei politice continentale, înapoi, prin Tocqueville, Montesquieu și Machiavelli, până la Aristotel, Platon și chiar presocratici. În roman, Leo Strauss e prezent sporadic cu numele de „Felix Davarr”, profesor al lui „Abe” și al altor câtorva. În
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe care le-am respins mai sus), sau unul dintre grupurile de presiune ale marginalilor. În această lumină, poziția lui Allan Bloom e deosebit de revelatoare. Evreu ateu, ar fi trebuit să se plaseze undeva în stânga, să devină „liberal” în sensul nord-american; homosexualitatea asumată (deși nu politizată) ar fi trebuit și ea să-l trimită către stânga, unde nu i-ar fi fost reproșată niciodată. Totuși, asemeni lui Raymond Aron (evreu ateu și după Auschwitz), Bloom s-a plasat ideologic și politic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lor depresive și despre pierderile lor economice datorate (direct sau indirect) evenimentelor din 11 septembrie 2001, reprezentărilor lor și schimbărilor de conjunctură generate de respectivele evenimente și reprezentări. Până aici, nimic special. În fond, este exact în spiritul toleranței multiculturale nord-americane să accepți existența unor emoții individuale și de grup care nu coincid cu normele societății în ansamblu 2. Mai mult: nimeni nu este mai îndreptățit decât altcineva să propună norme, societatea nu mai are nevoie - repetă Stânga - de toate acele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
transformat în concurență generalizată. În acest ultim punct, Tönnies a subscris bucuros definiției date de Adam Smith societății: starea în care fiecare om e un comerciant. 2. Comunitarismultc "2. Comunitarismul" Mult mai recente sunt teoriile comunității propuse de câțiva autori nord-americani destul de diferiți, uneori aflați în polemică, plasați sub eticheta globală de communitarians, încă lipsită de echivalente unanim acceptate în alte limbi, și pe care eu o traduc prin „comunitariști”8. Aceste comunitarisme datează în genere din anii ’80 și ’90
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
alăturat în ultimele două decenii, uneori parțial sau temporar, gânditori cum ar fi Charles Taylor, Michael Sandel și, în mai mică măsură, Michael Walzer 10. Dificultatea unei definiri apofatice a comunitarismului sporește și prin prezența altor critici anglo-saxone ale liberalismului nord-american mai radical, uneori acuzat de un fundamentalism al pieței, devenit un fel de sectă justițiară și mizantropă care se reclamă de la genialii Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises, dar pare să nu observe că lumea s-a schimbat radical
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de ortodoxia „paleoliberală”, ceea ce îi descalifică în ochii liberalilor de nuanță libertară, pentru care orice semn de întrebare în legătură cu dogma te împinge ireversibil pe „panta alunecoasă” (slippery slope) a concesiei și ereziei. Minunatele conferințe organizate și generos finanțate de fundații nord-americane ca Liberty Fund (un format ideal: schimburi intensive și conviviale în grupuri mici, cu ușile închise) sunt adesea scene ale unor aprinse controverse pe aceste teme. Eu însumi, înclinat întru câtva spre social-democrație când e vorba de politici sociale, dar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al federației de state, devenind astfel tot mai puțin „comunitare” și, deci, tot mai „societale”; excepțiile acestui curent s-au pierdut pe drum, rămânând izolate în pliurile și petele albe ale geografiei discontinue a modernizării care definește America - imensul spațiu nord-american, cu mari teritorii slab populate până azi, a favorizat asemenea izolaționisme comunitare, stimulând fascinante experimente utopice: moderne, antimoderne și postmoderne 18. Cum spuneam, nu toate aceste experimente comunitare au fost sau sunt pozitive. Dintre cele mai curând pozitive, unele au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bureau, responsabil pentru arhitectura, aplicarea și interpretarea chestionarelor de recensământ al populației. Cei care se ocupă de studiul naționalismului și minorităților, dar nu folosesc exclusiv literatura americană și canadiană de specialitate, știu cât este de greu să traduci rezultatele autorilor nord-americani în categoriile uzuale în Europa. De pildă, termenul minoritate (minority), extrem de popular, trimite în principal la negrii americani, pentru care științele sociale și discursul public par să nu fi găsit niciodată o denumire colectivă acceptabilă și durabilă: black a fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reamintit că liberalismul este, mai mult decât un curent, un set de curente, idei, atitudini și opinii. Printre rânduri, mi-am exprimat și preferințele personale, care merg înspre liberalismul tocquevillian-aronian. Mark Lilla este, în generația sa, perfectul echivalent și interlocutor nord-american al filozofilor politici liberali francezi. Nu e singurul, dar este în orice caz acela care, în ochii mei cel puțin, a asimilat cel mai bine lecția, evoluând cu timpurile și conservând spiritul, mai curând decât litera liberalismului tocquevillian-aronian. În acest
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bloom care susțin (când nu inspiră) Administrația Bush. Ca și Strauss, de care îl apropie cel mai mult interesul pentru „problema teologico-politică” (obsesia lui Carl Schmitt!) și admirația pentru antici, Lilla e un fel special de liberal, până la urmă tipic nord-american, tentat deopotrivă de conservatorism în primul rând grație scepticismului - care a atins la straussienii ca Bloom cote de Kulturpessimismus -, grație moderației, prudenței, neîncrederii în mitologia progresului, în orice alt mesianism și utopism. Ca și Aron, Lilla a învățat de la Tocqueville
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
chiar și mai preocupant, fiindcă procesul analizat în lucrare s-a agravat și s-a globalizat. De fapt, numai prima și a treia parte a cărții în discuție sunt legate mai explicit și detaliat de evoluțiile culturii, educației și ideologiei nord-americane în anii ’60-’80; partea a doua, centrul de greutate și fundamentul filozofic al întregii opere, are o semnificație universală și întru câtva atemporală, deși privește cu deosebire o paradigmă specifică - pe scurt: paideia, așa cum era ea înțeleasă și practicată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ethosul muncii îndârjite, idealismul și enorma curiozitate intelectuală, angajamentul civic și politic, legătura strânsă dintre idei și viață, cunoașterea nemediată a inegalității, marginalizării și chiar excluderii - iată câteva dintre trăsăturile comune ale acestor oameni, savanți și educatori de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de naziști să fugă din Europa, începeau să genereze propria lor elită, dacă nu integral născută, cel puțin educată preponderent în Lumea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în relativism, din postmodernism în constructivism social și din multiculturalism în postcolonialism și corectitudine politică, lumea academică vestică, în special cea nord-americană, s-a separat tot mai net de societate, eșuând în irelevanță. Deși inginerii, medicii, avocații, economiștii, informaticienii și alții continuă să fie evident necesari, utilitatea socială a științelor umane (și chiar sociale, dincolo de iluzia - și alibiul - unor aplicații practice mergând
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu moartea celui care le inspiră. Mă aștept la noi răbufniri în 2007, când aniversarea a douăzeci de ani de la apariția ediției originale va prilejui cu siguranță și un bilanț al impactului său public. Deocamdată, urmărind conversațiile din mediile academic-publicistice nord-americane, am observat unele încercări inedite de apropriere genealogică, de „recuperare”, inclusiv de către unii autori de stânga 4! Am discutat cu prilejul menționat în nota 1 cel mai cuprinzător portret ficțional al lui Allan Bloom de până acum: „Abe Ravelstein”, o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și îndreptățirea. În această istorie intelectuală a protocorectitudinii politice (dacă-mi este permis un termen propriu), Bloom divulgă deja dezagregarea curriculumului universitar nord-american sub presiunea unui fel de proiect de sinucidere culturală și științifică bazat pe abjurarea rădăcinilor greco-romane ale universității și asumarea unei vinovății infinite pentru tot ce a făcut vreodată lumea occidentală. Soluția propusă de autor în întreaga lucrare, de fapt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]