437 matches
-
acceptate nu numai de oamenii acelor timpuri, dar și de cei de azi. Încercări de supraviețuire ale civilizației bizantine Până la ocuparea sa de către Otomani, au existat cel puțin trei încercări de continuare a civilizației bizantine, ale unor puteri de la extremitatea nord-estică a imperiului, cu popoare de origine slavă, latină și baltică. (1b, pp. 106-118) Prima încercare a fost țaratul vlaho-bulgar al Asăneștilor, între 1186-1204, care a eșuat în neînțelegeri interne pe fondul disputelor dintre cele două biserici creștine, și a certurilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ridicarea bisericii de lemn de la bun început de către vălăreni. O datare exactă se va putea face prin metoda dendrocronologică. Până atunci reținem anul 1733 scrijelit pe peretele vestic, în tinda femeilor, care antedatează construcția. Anul 1736 este zgâriat pe peretele nord-estic al altarului. Pe același perete este scris anul 1812 cu cărbune. Tot cu cărbune a fost scris anul 1830 pe peretele exterior vestic. Pe pereții interiori se pot identifica mai multe însemnări și desene interesante, zgâriate sau scrise cu cărbune
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-estic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara. Partea superioară a culmilor este ocupată de pășuni alpine, ce sunt folosite pentru creșterea ovinelor. Această activitate tradițională românească, păstoritul, a fost foarte dezvoltată în
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
mai mare. A doua fază a bătăliei a fost declanșată odată cu sosirea pe câmpul de luptă a coloanei comandate de generalul Paulov. Trupele rusești au înaintat de pe pozițiile de peste râul Cernaia, de-a lungul drumului poștal, spre partea nordică și nord-estică a Muntelui Inkerman. Cel mai fierbinte punct al luptei a devenit “bariera” și creasta dealului care o domina. Linia de atac a lui Paulov se întindea de la drumul poștal până la bateria părăsită. În timp ce rușii avansau, 300 de englezi au sărit
Bătălia de la Inkerman () [Corola-website/Science/303275_a_304604]
-
Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona se include în ținutul climatic al munților mijlocii de la periferia acestei provincii, caracterizată
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Hagider (în , în ) este un sat în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Divizia. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 13 metri, în partea nord-estică a raionului Tatarbunar. El se află la o distanță de 33 km est de centrul raional Tatarbunar. În dreptul acestei localități se varsă râul Hagider în Lacul Hagider. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Hagider (în ), în acel
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Lunca Bradului, Răstolița și Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
de incursiune militară ar putea să se producă fără vreun avertisment pentru că Rusia a disclocat deja suficiente forțe militare pentru a executa o astfel de operațiune. Intense concentrări de trupe au fost observate în regiunea nordică Klimovo și în regiunea nord-estică Belgorod, în Crimeea și în provincia separatistă din Republica Moldova, Transnistria, aflată în sud-est, dar și grupuri militare care execută exerciții militare la nordul Ucrainei, în Belarus. Potrivit lui Dmitry Tymchul, șeful Centrului pentru Cercetări Politice și Militare din Kiev, în Transnistria
Kievul se teme de un atac militar. 50.000 de soldați ruși la granița Ucrainei. Obama: Putin să-și retragă trupele by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54511_a_55836]
-
versiunea sovietică a modernismului arhitectural. Construcția a Început aproape imediat după concursul de proiecte, pe un teren gol din Podișul Central din statul Goías, la aproximativ 1000 de kilometri de Rio de Janeiro și la 1620 de kilometri de coasta nord-estică a Oceanului Pacific. Era, efectiv, un oraș nou, ridicat În sălbăticie. Având În vedere că urbaniștii aveau acum la dispoziție „o foaie albă”, grație lui Kubitscheck, care făcuse din construirea capitalei prioritatea sa numărul unu, nu era nevoie de nici un fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
capitală, Stockholm. Prin secolul al III-lea d.H., aceste triburi au preluat de la goți și longobarzi vechea scriere germană. Pe la anii 500-600 i-au înfrânt și alungat pe goți și unii dintre ei, deveniți corsari, fac primele incursiuni pe țărmurile nord-estice ale Angliei, atacând și prădând Mănăstirea Lindisfarme. Trăind într-un teritoriu împădurit și pietros după datele actuale din cei 449.793 km2 ai Suediei, 54% sunt păduri, 9% teren cultivabil, 9% lacuri și 27% teritorii cu alte destinații având, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un pat, măsuță, două scaune, o nișă în perete ca garderobă, iar în holul scurt, de la intrarea în cameră, se intra în baie, la chiuvetă și duș cu uși glisante. În colțul dinspre fereastră exista și un minifrigider. În partea nord-estică a campusului unde era comandamentul taberei ne-am adunat toate delegațiile pentru deschiderea oficială. După un concert în aer liber, dat de o formație de muzică ușoară, cuvântul de deschidere l-a rostit dl. Henrick Beer, iar din partea oficialităților districtuale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Amândoi făceam fețe-fețe, deși ne chinuiam să-i zâmbim, să-l aprobăm, să nu-l lăsăm să ne simtă teama, îndoielile din adâncuri. Mașina alerga cu o viteză moderată. Ieșisem din oraș. Ne aflam pe o arteră secundară în partea nord-estică a Timișoarei. De o parte și de alta a șoselei, câmpul golaș cu arături și semănături de primăvară, cu porumbiști de pe care nu rămăseseră decât cocenii scurți ca niște țepușe albe cu vârfurile în sus, cu haturi destul de dese, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Bahluieț se află în partea de sudvest a Câmpiei Moldovei, limitele fizicogeografice ale bazinului superior fiind constituite din elemente naturale clare, chiar dacă uneori, trăsăturile peisajului geografic al zonelor înconjurătoare se întrepătrund cu cele tipice Câmpiei Moldovei. În partea nordică și nord-estică, bazinul hidrografic Bahluieț se delimitează de bazinul hidrografic al Bahluiului printr-un șir de dealuri precum Dealul Cepei, Dealul Laiu și Dealul Tinosu. Spre est, se delimitează de același bazin hidrografic, printr-o culme secundară ce pleacă din Coasta Iașilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu restul membrilor comunității. Cel de-al doilea sit funerar, descoperit la Hansca-Limbari, conținea 108 morminte de înhumație, majoritatea (99) orientate V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au descoperit câteva fragmente de ceramică din veacurile VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 42. c) La Chira: în marginea nord-estică a satului s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperit fragmente de vase din veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 89; Teodor 1997c, p. 60. 29. Căbești (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Râpa Bujorii: în marginea nord-estică a localității, în ravenele produse de torenți, au fost găsite vase fragmentare lucrate la roată și datate în secolele V-VI. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. d) Grădina lui Cărare: în preajma grădinii cetățeanului V. Cărare, din marginea nord-estică a satului, s-au identificat vase fragmentare din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. e) Grădina lui Popică: în malul din fața porții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificat vase fragmentare din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 73. e) Grădina lui Popică: în malul din fața porții cetățeanului Popică, din vatra nord-estică a satului, la circa 4m de fântâna, a fost descoperită o locuință care avea un cuptor din pietre, împreună cu fragmente ceramice din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente de vase specifice secolelor VII-VIII. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 161; Teodor 1997c, p. 74. 41. Crasna (comuna Albești), județul Vaslui a) Crăciunești: în partea nord-estică a satului, la circa 200-300m, s-au identificat fragmente de vase modelate la mână, din pastă nisipoasă, unele decorate cu incizii, datate în veacurile VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 87 (fig. 8/3); Teodor 1997c, p. 90. 57. Fundătura-Răchitoasa (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) Vatra de nord-est a satului: pe dreapta pârâului ce traversează teritoriul localității, în latura nord-estică, s-au identificat fragmente de vase făcute la roata înceată și ornamentate cu striuri, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman, 1972. Materialul inedit se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 90. 58. Gara Banca (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente de vase din pastă nisipoasă, cu decor incizat, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. b) Cimitir: în marginea nord-estică a satului, pe partea stângă a Râului Bârlad, lângă cimitir, s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare V. Palade, 1957. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 151, nota 1; Teodor 1997c, p. 95. 67. Gura Idrici (comuna Roșiești), județul Vaslui a) La Coșare (Islaz): descoperirea unor fragmente ceramice în marginea nord-estică a satului, de o parte și de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-VI și a altor cinci locuințe cu fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul se găsește la Muzeul de Istorie Focșani. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 81 (fig. 4/5), 87 (fig. 8/6), 88 (fig. 9/11); Teodor 1997c, p. 135. 99. Rădeni (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Lutăria Băloaia: în vatra nord-estică a satului, pe pantele dealului din apropiere, s-au găsit vase fragmentare din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 135-136. b
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se găsește la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 255 (fig. 3/7); Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 135. 100. Răduiești (comuna Delești), județul Vaslui a) Hârboanca: în marginea nord-estică a localității, pe latura dreaptă a barajului, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare C. Cihodaru, 1930. Verificare Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 15
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice aparținând secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1954. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 58; Teodor 1997c, p. 144. b) Satu Nou: la aproximativ 500-600m de latura nord-estică a localității, în preajma Râului Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână (secolele V-VI) și la roată (secolele VI-VII). De asemenea, se remarcă ceramica fină, cenușie, cu decor incizat ori lustruit, specifică culturii Dridu (secolele VIII-IX și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]