593 matches
-
din sateliți care permit transmiterea semnalelor de navigație, - rețea de stații de urmărire. ANEXA III LISTA CELOR 14 PROIECTE ADOPTATE DE CONSILIUL EUROPEAN DE LA ESSEN ÎN DATA DE 9 ȘI 10 DECEMBRIE 1994 1. Tren de mare viteză/transport combinat nord-sud: Nüremberg-Erfurt-Halle/Leipzig-Berlin Axa Brenner: Verona-München 2. Tren de mare viteză (Paris-Bruxelles-Köln-Amsterdam-Londra): Belgia: frontiera Franța/Belgia - Bruxelles-Liège-frontiera Belgia/Germania; Brukelles- frontiera Belgia/Olanda Regatul unit: Londra- acces la tunelul sub Canalul Mânecii Olanda: frontiera Belgia/Olanda-Rotterdam-Amsterdam Germania: (Aachen) G27 Köln-Rhin pe Main
jrc2979as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88134_a_88921]
-
în lumea capitalismului și colonialității a însemnat și apariția unei noi categorii rasiale în lumea vestică, prin rasializarea „est-europenilor” în Occident și hipersexualizarea comercială a femeii est-europene. În cultura rezistenței, feminismul și antirasismul constituie un fond cultural comun, dincolo de diviziunile nord-sud sau est-vest, împotriva neoliberalismului ce negociază încă opțiunile sale anticapitaliste și transmoderne. Cu toate acestea, chiar și aceste resurse trebuie supuse testului transautonomist. Gândirea decolonială și reflecția la frontieră oferă resurse și împotriva feminismului hegemonic și a antirasismului liberal. Iar
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
în anexa ÎI la Decizia nr. 884/2004/CE Secțiunea I60 Coridorul ÎI RTE - E20 pe axa Berlin - Varșovia, Polonia Coridorul III RTE - E30 între frontieră vestică (Zgorzelec) și Cracovia, Polonia Linie de cale dublă CE-59 ȚINĂ/AGTC - trafic nord-sud pornind din Scandinavia până la Balcani, Polonia. Budapesta - București - Constantă (parte a coridorului paneuropean IV). Ljubljana - Zagreb/Belgrad/Bar/Skopje - Salonic (parte a coridorului paneuropean X). Tronsoanele feroviare convenționale ETCS-Net nereglementate în anexa ÎI la Decizia nr. 884/2004/CE Secțiunea
32006D0679-ro () [Corola-website/Law/294945_a_296274]
-
anul 567. Atunci Avarii asiatici împreuna cu longobarzii vor învinge decisiv pe gepizi, înființând în Bazinul Panonic regatul avar. Dupa sec, VI , o populație migratoare ce a intrat frecvent în contact cu spațiul carpato-dunărean (deci și Transilvania) în tranziția ei nord-sud spre sudul Dunării au fost slavii, care vor întemeia (cu bulgarii și populația ) ulterior Imperiul Bulgar. În Bazinul Panonic, la vest de Transilvania, după decaderea statului avar (la finele sec.VIII), vor veni în jurul anului 900, tot din Asia, maghiarii
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
companiile de transport extraurban cu microbuze care leagă municipiul de alte orașe ale țării. Rețeaua stradală a Municipiului Călărași este dispusă sub formă rectangulară (dreptunghiulară). Axa longitudinală orientată pe direcția vest-est se situează în continuarea drumului DN3 - Calea București. Axa nord-sud se desfășoară pe trasee decalate în zona centrală: DN21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN3 în direcția Chiciu-Ostrov-Constanța. Principalele artere funcționale ale rețelei sunt: Strada București cu profil variabil, 4 benzi (categoria II) și respectiv 2 benzi (categoria III
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Dobrogea, Prutului, Libertății și I.L. Caragiale sunt carosabile de categoria III și asigură accesul spre zonele din sud. Strada Independenței are 2 benzi (categoria III) și deservește toate categoriile de trafic inclusiv traficul greu. Strada Cuza Vodă, orientată pe direcția nord-sud, leagă Calea București cu Bd. Republicii și are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II) Transportul greu local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Strada Cuza Vodă, orientată pe direcția nord-sud, leagă Calea București cu Bd. Republicii și are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II) Transportul greu local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Circulația feroviară este relativ bine integrată în structura municipiului, făcând parte din viața acestuia, dar este și un element de segregare puternic, constituind un factor de poluare fonică
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
imediata vecinătate a frontierei cu Bulgaria și existența unei linii de transport cu feribotul oferă Călărașului deschidere internațională. În interiorul municipiului, rețeaua stradală a dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară, are axa longitudinală orientată pe direcția vest-est, în continuarea drumului DN3 București-Călărași-Constanța. Axa nord-sud se desfășoară pe trasee decalate care afectează zona centrală: DN 21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN 3 în directia Chiciu-Ostrov-Constanța. Lungimea totală a străzilor orășenești este de 150 km, din care sunt modernizați 123 km, ceea ce reprezintă 82
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare in zona centrală pe strada Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești. Transportul greu, local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Având în vedere creșterea substanțială a traficului de tranzit între România și Bulgaria prin punctul Chiciu, este necesară devierea transportului greu de mărfuri. Intersecțiile sunt în general neamenajate
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
DN64 leagă Drăgășani direct de municiipiile Caracal și Sibiu și prin derivație de Slatina și Craiova. De asemenea, prin DN67B este legat de municipiile Târgu Jiu, Pitești, continuând cu A1 spre București. Calea ferată care trece prin localitate pe direcția nord-sud face legătura cu Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Brașov, Craiova, Piatra Olt, Caracal, Slatina, București, Roșiorii de Vede. Sub aspect geomorfologic, teritoriul localității se situează în marea unitate a Podișului Getic, subdiviziunea "Valea Oltului". Terasele Oltului pot fi observate cu ușurință: prima
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
Podișul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi din suprafață, fiind reprezentat prin Podișul Tesluiului în partea de nord-vest , iar în nord-est prin Podișul Beicai și Câmpia Română în sud, mai exact Câmpia Caracalului, iar valea Oltețului, orientată nord-sud, reprezintă o adevărată axă a teritoriului orașului. Aparține din punct de vedere geomorfologic celor două mari unități sus amintite, iar în cadrul acestora, care vin în contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
râul Olteț cu o direcție de curgere N-V spre S. Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul Olt numai prin porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a format de-a lungul timpului trei terase, dispuse pe direcția nord-sud denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
în 1222, în Bulgaria , în 1218, și în Serbia , în 1228) . Monede venețiene au pătruns în curând în circulația monetară în Bizanț. Unul dintre fundamentele economice ale imperiului era cel comercial. Constantinopol se află la instersectia rutelor comerciale est-vest și nord-sud . Trebiozond era un port important în comerțul de est. Rutele exacte au variat de-a lungul anilor în funcție de războaie și situația politică. Importuri și exporturi au fost uniform impozitate cu 10%. Cerealele și mătasea au fost două dintre cele mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
antichitate și de la începutul evului mediu bizantin. Spațiul său s-a păstrat până azi, nu departe de biserica Sfânta Sofia, care se profilează la nord. A păstrat forma alungită a construcției antice, cu axa cea lungă apropiată mult de axa nord-sud., cu o foarte mică deviație. Arhitectura Constantin cel Mare a dispus mărirea "Hipodrom"-ului moștenit de la înaintași, optând pentru dimensini impresionante, din dorința de a copia Circus Maximus din Roma. Lungimea noului edificiu de întreceri și adunări se apropia de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
cercetării, aceasta fiind o bază importantă pentru industria de înaltă tehnologie. În anul 1886 pe străzile din oraș a mers primul automobil. În 1907 existau 14 motociclete, 50 de autoturisme și 6 camioane. Autostrăzi: A5 (Alsfeld-Basel), care merge în direcția nord-sud; A8 (Saarbrücken-Rosenheim), care se află la est de Karlsruhe. Pe partea cealaltă a Rinului se află autostrada A65, care merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest spre Strasbourg (cu o ramificație care duce
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
în nordul județului. De la nord, în sensul acelor de ceasornic, Negrilești se învecinează cu următoarele comune: Ghidigeni, Cerțești, Corod, Munteni, Țepu, Gohor. În componența comunei intră, pe lângă satul omonim, și satul vecin, Slobozia Blăneasa (Odaia). Comuna se întinde pe direcția nord-sud, situându-se la 12 km de Tecuci si la circa 30 de km de Bârlad, fiind străbătută de DJ240. La doar 4 km, spre Berheci, se găsește drumul european E581. Principalul curs de apă este Bârladul, în care, în partea
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
Balaciu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Balaciu (reședința), Copuzu, Crăsanii de Jos și Crăsanii de Sus. Comuna se află în jumătatea centrală, ușor vestică, a județului și se întinde pe aproape toată lățimea nord-sud a acestuia. este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, pe care este deservită de gara Sărățuica. Sudul
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
DN 25 și o cale ferată cu ecartament normal, dublă și în curs de electrificare. Teritoriul localității se întinde pe direcția vest-sud vest---est-nord est pe o lățime de 14, 5 km și pe o lungime de 8 km pe direcția nord-sud. În vest se învecinează cu comună Suraia și Vulturu din județul Vrancea limitată de talvegul râului Siret. În nord limită traversează lunca Siret Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar pe direcția nord-sud, comuna este străbătută de canalul Bega Mică, parțial canalizat. Întreaga comună este expusă la pericolul de inundații. La inundațiile devastatoare din primăvara anului 2005, Foeni-ul a fost complet inundat și a suferit importante pagube materiale. În perioada romană a existat
Comuna Foeni, Timiș () [Corola-website/Science/301330_a_302659]
-
în două minute. Putea suporta 35.000 de oameni pe zi ( astăzi 103.000 de oameni călătoresc cu el într-o zi de lucru). Planurile pentru încă 2 linii de metrou au fost făcute încă din 1895, definind principalele direcții nord-sud și est-vest. Primele planuri pentru actualul metrou - 2 linii - au fost făcute în 1942, iar decretul Consiliului Miniștrilor adopta construirea lui în 1950. Conform planului inițial, Metrou 2 trebuia să unească două mari stații feroviare: "Keleti" (Est) și "Déli" (Sud
Metroul din Budapesta () [Corola-website/Science/301414_a_302743]
-
încă 5 stații în 1980, iar cea de nord în 1981, 1984, și în 1990 cu 9 stații, ajungând la lungimea să curentă de 20 de stații, 17 km, cea mai lungă linie din Budapesta. M3 merge pe o direcție nord-sud (mai precis, din nord-nord-est spre sud-est). În anii 80' și 90', M1 a avut reconstrucții majore. Din cele 11 stații, 8 sunt originale și 3 au fost reconstruite. Stațiile amintesc de timpul mileniului, inclusiv podeaua, băncile, ferestrele de lemn și
Metroul din Budapesta () [Corola-website/Science/301414_a_302743]
-
est” se înțelege locul de unde răsare soarele, iar prin „vest” locul unde apune. Totuși, în afara cazului unui observator aflat la ecuator, apar unele incertitudini: Din această cauză, pentru a defini estul și vestul este nevoie mai întâi de determinarea axei nord-sud ca fiind mediana unghiului format de direcțiile răsărit și apus, apoi stabilirea estului drept direcția perpendiculară pe mediană și care este mai apropiată de răsărit (și similar în cazul vestului).
Nord () [Corola-website/Science/300149_a_301478]
-
România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]