2,642 matches
-
Ciclul ființei’’, ,,Ciclul rânduielii’’, ,,Viață și societate în rostirea românească’’ - din celebrul său volum: ,,Rostirea filozofică românească’’, Editura Științifică, București, 1970) -, Mariana Didu realizează un salt evident în ascensiunea sa lirică, de la efuziuni postsimboliste, romantic, neoromantice ori de la poezia de notație, specifice primelor sale trei volume de versuri, la poeme de o substanțialitate evidentă, în care personalismul energetic (atât de bine definit de Constantin Rădulescu-Motru) se manifestă în deplină libertate. Poemele cu substrat filosofic ale Marianei Didu - multe dintre ele ,,croșetate
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
expresivitatea involuntară, deoarece nu știm cât de bine-i să cugetăm despre păsărică, în miez de vară toridă și cu o medie zilnică, în România, de șase violuri... În aceeași notă, cu conotații involuntare, pare a fi și poema de notație, în două strofe, dintre care o cităm pe prima: Sta cuminte și căta/ Cum să prindă pasărea,/ În cuib, la ea, mâna băga,/ Cu ea puțin se juca...” - cele trei puncte din finalul deschis al acestui prim catren ne îndeamnă
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
aur. Creația de la pag. 42 ne aduce, într-o anumită măsură, cu picioarele pe pământ, coborându-ne din zările visării în chingile terestrului fără ecouri astrale. Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă, ca datini, obiceiuri și tradiții), ci chiar la o ...unitate administrativ-teritorială din județul Dolj, cu acest
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Nimeni nu-i perfect! „Deși tânărul profesor Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor » (publicat în revista Agero-Stuttgart - n.n.), - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
absolut și ceea ce aruncă pe piață este „ultimul cuvânt... „ Ion Măldărescu: Redacția ART-EMIS, vi-l acordă sub forma acestui „interviu” sui-generis, oferindu-vă concomitent și răspunsuri la întrebări. Prof. octogenar T.B.Ș.: „...Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă, venim și noi să diminuăm nebunia asta de a căina pe cineva care ne-a făcut atâta rău
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
substantivul determinat, redactor-șef, care nu e în niciun caz de genul feminin, stimate domnule profesor! De unde se vede că nu numai geografia, ci și limba română este foarte grea...). - afirmația dumneavoastră: „Tudor Petcu și-a și spus cuvântul în notația « Represiunea ceaușistă ca spirit al moralei stăpânilor », - dându-i astfel colegei sale de redacție datele de care, se pare, ducea mare lipsă...”, se vrea ca recomandare pentru doamna M.D.P., așa că unele corecturi sunt obligatorii. Apoi vom frunzări împreună câteva dintre
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Rodica Bin Dispariția în plină vară a unor personalități ale vieții publice riscă să treacă aproape neobservată - nu însă de cei obișnuiți să se informeze la zi și în vacanță, cum este corespondenta României literare, doamna Rodica Binder. Citindu-i notațiile mi-am amintit de o seară berlineză petrecută în singurul salon (cu jour fixe) pe care l-am vizitat în viața mea și de fermecătorul amfitrion care a fost atunci Nicolaus Sombart pentru noi. Pentru că veneam din țara mamei lui
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
Beethoven, Brahms, Bartók) în orizontul vieții noastre muzicale. Din scrierile lui Viorel Cosma am luat act de semnificative puneri în valoare a unor embleme spirituale românești de către muzicieni de peste hotare. Viorel Cosma a publicat un bogat corpus de documente de notație muzicală, de scrieri epistolare, de date biografice și bibliografice privind viața și opera muzicienilor români în frunte cu George Enescu; valoroase monografii dedicate compozitorilor și interpreților, precum I. Vidu, C. Porumbescu, I. Ivanovici, E. Teodorini, E. Massini, S. Celibidache; profiluri
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
instrumentistul fiind invitat să se instituie ca prim-interpret, dacă totuși acesta nu provine el însuși din vecinătatea compozitorului, adică din același mod-model cultural (ca ființialitate sau raportare cu sens în deschisul lumii), este greu să ne imaginăm posibilitatea unei notații cât de cât raționale, din a cărei lectură execuția redativă să simetrizeze proiectului compozițional. Cel mult, compozitorul va concepe o strategie de seducție intelectuală, recurgând la simboluri sugestive figurativ ori la exprimări verbale cât mai expresive (inedit-metaforice), apelând astfel la
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
o concepție componistică de avangardă (nefundamentată printr-o tradiție). La nivelul execuției lucrării de către interpretul-secund, variabila de libertate-rigoare determinată prin gradul de originalitate lingvistic-muzicală a concepției componistice, capătă un efect paradoxal: cu cât compozitorul se propune mai discret (retras) prin notație, cu atât instrumentistul va interpreta mai neliber (disciplinat), alunecând (aparent salvator pentru el) în tradiția din care provine, in extremis putând chiar eșua în raport cu intenția compozitorului de a se extinde în/prin competența de libertate creatoare a celuilalt (presupus ca
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
interpreta mai neliber (disciplinat), alunecând (aparent salvator pentru el) în tradiția din care provine, in extremis putând chiar eșua în raport cu intenția compozitorului de a se extinde în/prin competența de libertate creatoare a celuilalt (presupus ca) interpret. Invers, cu cât notația componistică este mai inflaționar-amănunțită (evident-imperativă), cu atât instrumentistul-interpret va tinde în indisciplinaritate, obosind și chiar renunțând să se mai conformeze, rezultatul fiind o schimonosire a proiectului componistic printr-un fapt sonor aleatoriu. Sub aspectele menționate mai sus, cel mai bine
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
chiar renunțând să se mai conformeze, rezultatul fiind o schimonosire a proiectului componistic printr-un fapt sonor aleatoriu. Sub aspectele menționate mai sus, cel mai bine se descurcă compozitorii-instrumentiști. Din păcate însă, ei renunță la rigoarea de sistematizare a propriei notații, fiindu-le suficiente doar câteva simboluri, menite să le recupereze lucrarea din memoria propriului vis, într-un fapt de realitate (căci deja au zărit-o cândva, inspirându-se din trecerea ei fantasmatică). Pentru un alt instrumentist-interpret (decât autorul-compozitor), recuperarea aceleiași
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
să le recupereze lucrarea din memoria propriului vis, într-un fapt de realitate (căci deja au zărit-o cândva, inspirându-se din trecerea ei fantasmatică). Pentru un alt instrumentist-interpret (decât autorul-compozitor), recuperarea aceleiași muzici bazându-se exclusiv pe “extravaganța” unei notații componistice (făcută parcă doar pentru sine), va fi totdeauna insuficientă, generându-i un sentiment de frustrare. Această dificultate a posibilității de continuitate prin consecvență, sub aspectul coerenței interpretative pe relația compozitor-instrumentist, este surmontată astăzi de tehnologie, care permite deplina încasetare
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
s-a întâmplat nimic. E un text pe două nivele, expunând și comentând istoria unei vieți ea însăși expusă și comentată de cea care a trăit-o. Mult mai interesantă decât biografia propriu-zisă a Eugeniei Ionescu este modalitatea ei de notație diaristică: fără nici o ierarhizare a faptelor și fără o grilă personală care să le valorizeze pe cele din universul individual și familial. În paginile megajurnalului ținut, cu o răbdare incredibilă, de această femeie devenită călugăriță la Mănăstirea Dealu, secvențele casnice
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
Oratoriului bizantin de Crăciun declara: „Am căutat muzica psaltică, la început muzica bisericească a secolelor XVIII și XIX. După aceea am trecut înapoi la muzica bizantină lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă. Am studiat-o îndelung. Ea deschide noi perspective gândirii și aduce o nouă sistematizare muzicală, în ceea ce privește combinațiile modale”. Documentele restituite de lucrările în discuție aduc argumente suplimentare în sprijinul acestei ipoteze privind
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
unui văl transparent între poet și lume, a unei percepții distorsionate a realului. Dar, la urma urmei, această obiecție poate să nu fie altceva decît un reflex optzecist... Altfel, un poem cum e Cu simțurile jumătate în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca o monedă veche într-o dimineață / în care ai ieșit să te privești în rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
oportunistă sau care putea fi asimilată literaturii oportuniste. Literatura evazionistă devine posibilă abia după 1960, când regimul comunist are certitudinea că e definitiv instalat la putere și nimic nu-l poate disloca. Atunci e permis solilocviul pastelist în poezia de notație în gruparea de la revista "Steaua". Diversificarea posibilităților estetice ale literaturii evazioniste vine după aceea și se intensifică după 1965. Tabloul modalităților estetice se amplifică până la a crea o întreagă literatură alternativă la literatura oportunistă, propagandistică, promovată oficial. De aici se
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
ajuns la Postbărbați. Rizibilă, literalmente, în tentativele ei de fantasmare, cu o "lenjerie spirituală" ce fâlfâie la comandă, dar nu prea ademenitor, autoarea se dovedește ceva mai credibilă artistic în secțiunea aceasta de portrete urmuziene. Ele au o cruzime a notației îngroșate, fiind mai degrabă caricaturi negre decât fiziologii. Majoritatea sunt de un scabros bine construit, elaborat (și deloc politically correct); două-trei din o sută sunt chiar reușite, precum acest profil nr. 41, care începe astfel: El era un bărbat cu
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
primul jurnal intim românesc compus după toate regulile romantismului, intitulat Soveja. Deși nu are decît vreo 30 de pagini, găsim în el deja din belșug substanță amieliană. Pe parcursul unui scurt interval de timp - între 25 februarie și 4 aprilie 1846 - notațiile lui Russo consemnează stările sale de spirit aproape zi cu zi, modul în care trece cineva de la disperare la bucurie și exultanță perfect nemotivat, rămînînd între cei patru pereți ai camerei, împins doar de resorturi strict intime. Că viața unui
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
partiturile indicative pot fi mai cuprinzătoare. Ambele implică totuși o improprietate funciară de natură să excludă uneori comentariul unilateral și să încurajeze instalarea subtextelor și a conotațiilor. Ceea ce face ca într-o partitură argumentativă, pe măsură ce te apropii de adevăr, notația să devină tot mai aproximativă, și invers, într-o partitură indicativă, luarea în posesie a adevărului să impună sporirea preciziei semiografice. Bineînțeles, admițând că adevărul în muzică nu se exprimă (doar?) prin reguli mecanice și legi inflexibile, prin rigoarea scriiturii
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2; V.T. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: picc, 2 fl., 2 ob., 2 cl., 2 fg., 4 corni, 3 trp., 3 trb., tuba, timp., bat., coarde. Conține notații autografe programatice scrise cu creion roșu: Poezia mării (pagina 1); Jocul vântului cu marea (pagina 6); Semnalul de pornire a navelor (pagina 12); Furtuna crește (pagina 13); Navele înaintează în uraganul dezlănțuit (pagina 20); Lupta (pagina 27); Comenzile de foc
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
spectacol de operă și balet, patru concerte camerale, un simfonic, două cursuri de măiestrie componistică - susținute de Violeta Dinescu (Germania) și Fabio de Sanctis de Benedictis (Italia) -, un simpozion de muzicologie, pe tema „Capcane și riscuri ale comunicării intramuzicale: terminologie, notație, interpretare”, cursuri speciale în cadrul școlii doctorale a instituției organizatoare: Academia de Muzică „G. Dima”. Programul fiecărei seri a fost amplu și consistent - peste două ore fiecare, fiindcă, desigur, echipa formată din compozitorii Cornel Țăranu (director fondator) și Adrian Pop (director
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
formă de limbaj generat<footnote Op. cit. pp. 10-13. footnote>. Chestiunea nu este simplă, nici măcar în „simplicitatea” unei scriituri de tip tradițional, care notează sintetic cam tot ce se poate nota în vederea predeterminării unui gest muzical (sonor, de obicei). Este o notație simbolică ce urmărește (a urmărit în multe secole de practică muzicală) o relație (cât mai) biunivocă în clase-gest între semn și corespondentul performativ al acestuia, cu toate implicațiile de necesitate și libertate (discutate și cu alte prilejuri, referitor la Muzica
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
care își vor constitui astfel mesajul, concentrându-se asupra sensului estetic al gestului artistic. În esență se pune problema activării controlate, coerente, a unor resorturi generative de ordin mental, care să valideze structural acțiunea performativă; altfel zis, prin transgresarea unei notații simbolice (semiografie) a textului muzical, din concret (vizual) în virtual (minte). Evident, este vorba despre un alt tip de însușire și stăpânire a acestei gramatici și o altă solicitare a interpretului în performanța sa muzicală (invenție). În vederea definirii unor modele
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
și le-au dat, multora, o nu mai puțin savuroasă interpretare grafică. Și textele, și desenele pe marginea lor știu să provoace plăcerea și amuzamentul cititorului. Alex. Ștefănescu e un adevărat expert în captarea lectorului: masculin sau feminin, niciodată neutru. Notațiile lui sunt aproape totdeauna expresive, umorul de situație și de limbaj e mai mereu prezent; dar, dincolo de aceste proiecții pozitive ale scrisului său, autorul-personaj câștigă partida prin autoironie, deriziune de sine, implozie controlată a propriei imagini. Lectorul, fie el naiv
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]