530 matches
-
maraenoides") este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci. Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
alungită ca urmare a tendinței de ieșire la „Drumul Țării” DN1 spre Teiuș. Având în vedere vechimea așezării centrului de comună, de aproape 700 de ani, pe parcursul istoriei sale a avut mai multe toponime. denumirea străveche a localității a fost "Nucet"—toponim dat de prezența în zonă a întinselor suprafețe de plantații de nuci, toponim tradus apoi în maghiară în "Diod". Stremț - Stremți - maghiară Diod - germană Nusschloss palatul din satul cu nuci raion Alba regiunea Hunedoara. 1332 - sacerdos de Kyod - Dyod
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
divergente privind hotarele moșiilor și dreptul la zeciuială. În vechile hrisoave medievale apar sporadic și mențiuni privitoare la comuna Stremț: Între anii 1333-1337 Stremțul apare în registrele dijmale papale sub denumirea de Kyod, Kyud sau Hejud corespondentul maghiar al toponimului Nucet. Sunt amintiți aici preoții Domenic și Nicolae care plăteau 53 și respectiv 40 de dinari, sumă aproape egală cu cea plătită de preoții din Teiuș. În anul 1437 în Transivania a avut loc o răscoala antifeudală, unul din lideri fiind
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Bulgaria.<br> Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Militaru Stoian, Opriș Ilie, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia și Alunișului. Ulterior dezvoltarea s-a extins și către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași. <br> În timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în mod
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Arioneștii Noi, Arioneștii Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Schiau, Ulmi, (reședința), Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman și Valea Urloii. La recensământul din 2011 avea o populație de de locuitori. Potrivit "Dicționarului terminologic și de regionalisme" (DTSR) din 1872, numele cel mai vechi atestat a fost al unei cetăți "Stenota". Din cetate au
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
public în [[Țara Românească]] ("Eforia Școalelor" prin adresa nr. 109/[[4 februarie]] [[1838]] mulțumea "Vorniciei din Lăuntru'(0 Ministerului de Interne), pentru măsurile luate în vederea deschiderii școlilor sătești - , era învățător Ilie Negoiță (funcționa și în [[1845]]), pentru Urlați și Valea Nucetului, Șerban Stan, pentru Valea Urloiu și Valea Seman, iar Ioniță Stoican, pentru ambele localități Arionești, iar în [[1861]], Ioan Dumitrescu, pentru Urlați și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
județului Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat temperat - continental, cu ierni blânde și veri răcoroase. Climatul este determinat de altitudinea reliefului major din zonă, fiind specific depresiunilor subcarpatice, cu o nuanță aparte pentru Valea
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
și Vărzarii de Sus. Se află la o distanță de circa 7 km de orașul Ștei. Din punct de vedere al unităților teritoriale de planificare din județul Bihor, localitatea Vașcău, împreună cu localitățile aparținătoare, face parte din Zona de Sud-Est Ștei - Nucet - Vașcău. Așezat în partea de sud-est a județului Bihor, pe DN79, pe cursul superior al râului Crișul Negru, fiind limitat de Munții Bihorului la răsărit și Munții Codru - Moma spre apus, orașul Vașcău și localitățile din jurul său formează una dintre
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de Sus, în Sud de satele Cărpinet și Izbuc, la Vest se învecinează cu satele Câmp și Colești, în Nord cu satul Șuștiu (localitate componentă a comunei Lunca), iar în imediata vecinătatea se găsesc alte două orașe ale județului: orașul Nucet - în Est, iar la 7 kilometri spre Nord, se află orașul Ștei. Vașcăul, luat împreună cu satele componente, prezintă următoarele limite: Nord - satul Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest - comunele Dezna și Moneasa (județul Arad), Sud-Est - satele Poiana, Săliște de Vașcău (comuna Criștiorul de Jos), Est - Fînațe (comuna Cîmpani) și orașul Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile componente este de 66,135 km², ceea ce reprezintă 0,88% din teritoriul județului Bihor. Se disting în cadrul reliefului următoarele unități: Munții Biharia, Munții Codru-Moma, Dealurile Crișene
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
urcă o pantă scurtă, șoseaua asfaltată străbate un platou întins numit Dumbrava coborând lin în Câmpani. La circa 6 km de la Lunca, pe această șosea se intră pe neobservate în Fânațe. În amonte, la circa 2 km, se află orașul Nucet, la nord la 1,5 km se găsește satul Sighiștel iar la sud, peste Deal se învecinează cu satul Vărzari și cu orașul Vașcău. In 1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei explorări speologice din acești
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
Daco-geții erau caracterizați de către istoricul Herodot drept „cei mai viteji și mai drepți dintre traci". În secolul I î.Hr., sub stăpânirea Regelui Burebista (82-44 î.Hr.), s-a format primul stat dac unitar centralizat, cu capitala la Argedava (actuala comună Popești - Nucet, județul Giurgiu), cetate situată pe malul drept al râului Argessis (Argeș) și amplasată la cca 18-20 km sud-vest de centrul actualei capitale a României, București. Capitala statului dac este menționată de antici drept „Cetatea Soarelui" (Hellis). Limitele statului dac erau
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Comuna Mihăilești a primit statut de oraș în 1989. În orașul Mihăilești se află patru monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic al cetății dacice Argedava (perioada Latène), aflată „la Nucet” (la nord de satul Popești). Alte trei biserici de pe teritoriul orașului sunt clasificate la nivel național ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1714) din Mihăilești; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (secolul al XVIII-lea) din Novaci; și biserica „Sfânta
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
Nucet (în trecut, Cazaci) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Cazaci, Ilfoveni și Nucet (reședința). Comuna Nucet este situată în partea de S-V a județului Dâmbovița, se află la o altitudine de 202 m și
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Nucet (în trecut, Cazaci) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Cazaci, Ilfoveni și Nucet (reședința). Comuna Nucet este situată în partea de S-V a județului Dâmbovița, se află la o altitudine de 202 m și se întinde pe o suprafață de 39 km². Comuna se află la sud de Târgoviște și este traversată
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Nucet (în trecut, Cazaci) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Cazaci, Ilfoveni și Nucet (reședința). Comuna Nucet este situată în partea de S-V a județului Dâmbovița, se află la o altitudine de 202 m și se întinde pe o suprafață de 39 km². Comuna se află la sud de Târgoviște și este traversată de șoseaua națională
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
o altitudine de 202 m și se întinde pe o suprafață de 39 km². Comuna se află la sud de Târgoviște și este traversată de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de București. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nucet se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,72%), cu o minoritate de romi (4,78%). Pentru 3,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,28%). Pentru 3,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La începutul lui 1887, comuna purta numele de "Cazaci", făcea parte din plasa Dealul-Dâmbovița și era compusă din satele Movila, Nucet, Olari, Cazaci, Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Mircea Vodă și Heleșteul Domnesc, cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Sus, Mircea Vodă și Heleșteul Domnesc, cu o populație totală de 2572 de locuitori. În acel an, satul Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Mircea Vodă s-a separat și a format o comună de sine stătătoare. În comuna Cazaci funcționau două școli mixte (una la Nucet și una la Cazaci), trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
trei mori de apă, o piuă, patru biserici întreținute de enoriași și mănăstirea Nucet, întreținută de stat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Titu a aceluiași județ, cu satele Brăteștii de Jos, Brăteștii de Sus, Cazaci, Movila și Nucet, cu o populație de 3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, în actuala componență și cu actualul nume
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
o populație de 3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, în actuala componență și cu actualul nume. Mănăstirea Nucet a fost ctitorită de Gherghina Pârcălab și soția sa Neaga la sfârșitul secolului al XV-lea. I-au fost aduse transformări în 1746 și în secolul al XIX-lea. Se păstrează ruinele incintei, chiliilor, paraclisului, caselor egumenești și turnului clopotniță
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
XV-lea. I-au fost aduse transformări în 1746 și în secolul al XIX-lea. Se păstrează ruinele incintei, chiliilor, paraclisului, caselor egumenești și turnului clopotniță. Biserica a fost refăcută în anul 1840; grav avariată de seisme. Grupul Școlar Agricol Nucet, una dintre cele mai vechi școli de agricultură din România, a fost înființat în 1901. Fondatorul școlii a fost Spiru Haret. Primul nume sub care a funcționat școala, din anul școlar 1901-1902, era Școala Inferioară de Meserii și Agricultură din
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
una dintre cele mai vechi școli de agricultură din România, a fost înființat în 1901. Fondatorul școlii a fost Spiru Haret. Primul nume sub care a funcționat școala, din anul școlar 1901-1902, era Școala Inferioară de Meserii și Agricultură din Nucet. Durata școlii era de trei ani și prima promoție a absolvit în 1903-1904. În prezent pregătirea liceala se face în profilele: agricultură, industrie alimentară, contabilitate și sportiv (fotbal).
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]