382 matches
-
Henția. Aspirant devotat către marile compoziții, ambele lucrări au fost executate sub influența stilistică a lui Pierre Prud'hon (pictor francez al sfârșitului de secol al XVIII-lea) cu umbre catifelate din care se detașează scăldate într-o lumină argintie, nuduri adolescentine pline de senzualitate. În astfel de lucrări, se poate vedea înclinația spre sentimentalism și lirismul ușor romantic al lui Henția. Astfel de aplecări, au existat pe întreaga perioadă de creație a artistului și ele s-au constituit într-o
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de lucrări pe suprafețe mari. Casa Berceanu, care a fost sediul Institutului de Arhivistică și Muzeografie și care în anii 1990 era sediul Policlinicii de copii nr.2, a fost decorată în întregime cu personaje alegorice, zefiri și amorași și nuduri de femei în prim plan. Picturile murale ale lui Henția au contribuit la sporirea gustului publicului pentru astfel de decorațiuni interioare, gust care a devenit din ce în ce mai frecvent în capitala României. În domeniul picturii murale, Sava Henția a mai realizat decorațiuni
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
melange mitic de folclor românesc și avangardă a anilor ’20, ’30 și ’40, în special Victor Brauner. Daniel Ionescu este un pictor narativ care are ceva de spus; de exemplu, cănd deschide un craniu omenesc, descoperă un creier conceput din nuduri de femei voluptoase. Don Quijote rătăcește într-un peisaj ce este trupul unei gigante nimfe, si un glob ocular este suspendat între două brațe vânjoase. Toate acestea sunt povești figurativ urbane fantastice venite din arhaicul romaneasc combinate cu cultura pop americană
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
un nume de familie care să se potrivească cu prenumele ei, până să se decidă asupra numelui Jameson de la Jameson Whiskey, whiskey-ul băut de ea. Pe lângă dansat, începând cu finalul anului 1991, ea a început să pozeze pentru fotograful de nuduri Suze Randall în Los Angeles, sperând să apară în revista "Penthouse". Jameson era plătită cu 300 $ pe zi, fără a avea vreun drept asupra fotografiilor. După ce fotografiile sale au apărut în mai multe reviste pentru bărbați sub mai multe nume
Jenna Jameson () [Corola-website/Science/306258_a_307587]
-
extaz orgasmic. În concret, extazul mistic se consideră echivalentul spiritual al orgasmului fizic. Pornografia, așa cum este cunoscută în ziua de azi, a apărut o dată cu apariția fotografiei. După puțini ani după ce Daguerre a inventat "dagherotipia" se făceau deja primele fotografii de nuduri și primele fotografii de perechi în momentul actului sexual. În Marea Britanie există o fotografie făcută în jurul anului 1890 care arată o femeie făcând felație unui bărbat, ceea ce ar fi prima fotografie pornografică dintr-o țară anglo-saxonă. Inventarea cinematografului a mărit
Pornografie () [Corola-website/Science/305696_a_307025]
-
ce întregesc viziunea despre om a artiștilor vremii. Pictura germană, austriacă și maghiară își găsește câțiva reprezentanți în patrimoniul muzeului, fără a constitui colecții independente. Izolată de contextul lucrărilor de școală germană, se remarcă „Adam și Eva”, aparținând Renașterii. Tratarea nudurilor, încadrarea lor în peisaj, structura compozițională, calitățile cromaticii, situează pictura în climatul artistic generat de personalitatea covârșitoare a lui Albrecht Dürer. Pentru secolul al XVIII-lea, epocă de înflorire a barocului în țările din Europa Centrală, lucrările pictorilor Asam Kosmas
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
și stilul îl opun altor pictori francezi din secolul al XVIII-lea, specializați în pictura istorică (cu tematică religioasă, antică sau mitologică) și în scene cu caracter frivol. Printre creațiile lui nu găsim așa ceva; de asemenea, el nu pictează niciodată nuduri. Particularitatea artei lui Chardin tinde spre straturi mult mai profunde. În cadrul naturilor moarte artistul iese în afara convenției dominante în ceea ce privește tematica. Naturile moarte ale lui Chardin sunt lipsite de orice simboluri sau anecdotă, ele sunt un exemplu de moderație și simplitate
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
este menționată și în "Memoriile" lui Mircea ELIADE și în "Jurnalul" Monicăi LOVINESCU. În perioada dinainte de a pleca din țară, lucrările sale se situează în sfera stilistica a picturii moderne românești și în coordonatele unui realism - deosebit de senzual în cazul nudurilor - întotdeauna transfigurat de tehnicile modernismului eliberator de convenții, în cazul portretelor și peisajelor. După mutarea în Italia paletă să se deschide mult, câștigând printr-o factura liberă și o cromatică vie, putin mimetica. Un alt subiect predilect al artistei, după
Nina Batalli () [Corola-website/Science/318956_a_320285]
-
o creație plină de eleganță și rafinament, care depășește granițele manierismului. Toată viața sa Modigliani este în căutarea frumuseții perfecte, ușor abstracte, care să reprezinte sinteza idealului visat cu concretul, reprezentat de model. Tema preferată a tablourilor sale este omul: nudurile de femei, portretele prietenilor și ale unor necunoscuți. se naște la 12 iulie 1884 în Livorno, într-o familie italiană de origine evreiască sefardă. Tatăl, Flaminio Modigliani, era un negustor originar din Roma. Primii săi ani, Amedeo i-a trăit
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
Modigliani frecventează atelierul pictorului Guglielmo Micheli din Livorno, unde execută naturi moarte și portrete. După o nouă agravare a sănătății, își petrece iarna în clima blândă a orașelor Napoli și Amalfi. Însănătoșit, Amedeo se înscrie în 1902 la "Școala de Nuduri" din Florența (""Scuola libera di Nudo""), condusă de maestrul Giovanni Fattori iar, un an mai târziu, frecventează cursurile "Institutului de Arte Frumoase" din Veneția. La începutul anului 1906, Modigliani se hotărăște să se stabilească la Paris, unde se înscrie la
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
ani, și se îndrăgostește nebunește de ea. Zborowski îi ajută să se mute împreună și îi organizează lui Modigliani prima expoziție individuală: 32 de pânze expuse la galeria "Berthe Weill". În ziua vernisajului, pe 3 decembrie 1917, poliția reține câteva nuduri ca fiind "imorale". Nu reușește însă să vândă nici măcar un singur tablou. Starea de sănătate a lui Amadeo se înrăutățește, grație ajutorului lui Zborowski, pleacă în toamna lui 1918 la Nisa, în sudul Franței, unde Jeanne dă naștere unei fetițe
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
alungește chipurile, desenează gâturile, manifestând înclinație spre geometrizare și, asemenea creatorilor de măști, "sculptează" cu îndrăzneală nasuri abia schițate după modelul stilizărilor africane. Aceeași atmosferă de melancolie visătoare și liniște a sufletului pe care o întâlnim în portrete caracterizează și nudurile sale de femei. Nudul devine în anul 1917 tema preferată a lui Modigliani. Pictorul respectă în el realitatea mai mult decât în portrete. Modigliani este în esență marcat de arta italiană clasică și acest aspect al temperamentului său artistic transpare
Amedeo Modigliani () [Corola-website/Science/298252_a_299581]
-
și ambițiosul său premier. Pentru acest om infatuat, urât de poporul spaniol care îl numește măcelar (""chorizero""), Goya pictează celebrele tablouri "La Maja Desnuda" ("Maja dezbrăcată", 1799-1800) și "La Maja Vestida" ("Maja îmbrăcată", 1800-1803). "Maja Desnuda" este unul din rarele nuduri din pictura spaniolă și totodată unul din cele mai renumite. Spre deosebire de "Venus la oglindă" a lui Velázquez, Goya prezintă goliciunea în mod fățiș, aproape provocator. Senzualitatea clară și direct simțită nu poate lăsa privitorul indiferent. Tocmai din acest motiv Godoy
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
Preti, Carlo Saraceni și Bartolomeo Manfredi. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, a fost inspirat în principal de rococoul francez, Franța fiind țara fondatoare a acestui stil particular, cu artiști ca Giovanni Battista Tiepolo și Canaletto. Sculptura neoclasică italiană, prin nudurile lui Antonio Canova, s-a concentrat pe aspectul idealist al mișcării. În secolul al XIX-lea, marii italieni erau Francesco Hayez, Giuseppe Bezzuoli și Francesco Podesti. Impresionismul a fost adus în Italia din Franța de către "", în frunte cu Giovanni Fattori
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
puternic expresive a „mareei negre”. Colajele sale făcute din fragmente de pictură, din gestualisme grafice și clișee fotografice în alb și negru, transpuse digital, evocă o senzualitate regăsită și o plăcere deosebită pentru compoziția dramatică în contrapunct. Posturile provocatoare ale nudurilor feminine fragmentate, pictate cu tușe de negru, în maniera lui Yves Klein, pun în valoare un melanj straniu de atracție și repulsie, de expresionism sumbru și de hedonism autosuficient. O dulce incitare senzuală își dă mâna cu un rest de
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
același timp de a reprezenta misterul lucrurilor. În anul 1965 deodată artistul a încetat să mai picteze pentru a se dedica desenatului după natură. Revenind la pictura în ulei în anul 1973, a început să creeze o serie de portrete, nuduri și naturi moarte e mici dimensiuni care i-au adus notorietatea pe plan internațional. Între personalitățile pictate au figurat regina mamă Elisabeth a Angliei, actrița franceză Catherine Deneuve, prietenul său scriitorul Samuel Beckett, fotograful Henri Cartier-Bresson, primii miniștri Alec Douglas
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
său nud, artistul pare să-și chinuiască trupul, îl prezintă descărnat, schilodit; chipul și părul care i se ridică în cap, ca și cum ar fi fost electrizat, exprimă groaza. Specialiștii recunosc în autoportretele lui o îmbinare de narcisism cu anxietate masochistică. Nuduri și scene erotice Egon Schiele și-a concentrat întreaga forță de creație în studiul pătrunzător al trupului, aspirând în felul acesta spre descifrarea interiorului uman, până la "scoaterea la suprafață" a secretelor sufletului omenesc. Abordând fără încetare problematica erotismului nedisimulat în
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
pătrunzător al trupului, aspirând în felul acesta spre descifrarea interiorului uman, până la "scoaterea la suprafață" a secretelor sufletului omenesc. Abordând fără încetare problematica erotismului nedisimulat în spirit freudian, a transpus pe pânză sau pe foaia de hârtie - mai ales în nuduri - cele mai profunde instincte ale ființei umane. Schiele a pictat multe nuduri, atât de femeie, cât și de bărbat, care prezintă personajele în poziții erotice foarte îndrăznețe, adeseori provocatoare, cu organele genitale ostentativ expuse ("Fată cu păr negru și fustă
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
scoaterea la suprafață" a secretelor sufletului omenesc. Abordând fără încetare problematica erotismului nedisimulat în spirit freudian, a transpus pe pânză sau pe foaia de hârtie - mai ales în nuduri - cele mai profunde instincte ale ființei umane. Schiele a pictat multe nuduri, atât de femeie, cât și de bărbat, care prezintă personajele în poziții erotice foarte îndrăznețe, adeseori provocatoare, cu organele genitale ostentativ expuse ("Fată cu păr negru și fustă ridicată", 1911). Dar cum spunea el însuși, "într-o operă erotică există
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
regizorul Petrika Ionesco, poetul Dinu Flămând și alții. Cei doi scenariști au fost prezentați la finalul reprezentației în aplauzele publicului. Cu ocazia premierei, lui Horațiu Mălăele i-a fost organizată o expoziție de vreo 35 de lucrări grafice - portrete și nuduri.
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
München de la profesorii săi, s-au impus în pictura sa și vor rămâne recognoscibile în întreaga sa operă. Profesorul Hackl îl învață să stăpânească și să controleze linia și Löfftz îi cizelează desenul, îl învață să-și perfecționeze pictura de nuduri precum și să obțină o tehnică rafinată orientată pentru detaliu în portretistică. Anul 1892 este hotărâtor pentru Arthur Coulin, deoarece se mută la Budapesta, unde-și găsește o slujbă într-un atelier fotografic și o întâlnește pe violonista Olga Fogarascher de
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
26 septembrie 1945 are loc o expoziție, la Sala Dalles, a serviciului cultural al Marelui Stat Major: pictură, desen și fotoreportaj de război. Anatol Vulpe s-a remarcat îndeosebi ca un pictor de vedute urbane, peisaje, naturi statice, portrete și nuduri de femei. Opera i se cunoaște încă fragmentar, dar ținînd cont de prezența lucrărilor sale pe piața de artă a ultimilor ani, ne putem da seama că a lăsat piese interesante, cu un colorit bogat și expresiv. Ocultarea biografiei și
Anatol Vulpe () [Corola-website/Science/322071_a_323400]
-
Bate Tichenor, Jean Cocteau, Antonin Artaud etc A contribuit și la cunoașterea creațiilor lui Eugène Atget, pe care le-a revelat suprarealiștilor și asistenței sale, Berenice Abbott. În 1934 i-a pozat Meret Oppenheim într-o serie de fotografii de nuduri devenită celebra. În 1940, cu câteva zile înainte de ocuparea Parisului de către armata lui Hitler,Mân Ray a reușit să plece la Lisabona, în compania lui Salvador și Gală Dali și a cineastului René Clair. De acolo a ajuns la New York
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
curatorii au rearanjat majoritatea galeriilor de artă din incintă și au completat galeriile cu exponate noi luate din depozitele muzeului. Tablourile au fost așezate în simeze pe criterii tematice cum ar fi: peisaje, naturi statice, peisaje urbane, mitologice, biblice și nuduri. Lucrările nu au fost aranjate în ordine cronologică și operele artiștilor italieni, olandezi, flamanzi, polonezi și germani au fost puse împreună, putând fi observate și comparate deosebirile și asemănările dintre ele. Galeria de artă antică, Galeria de artă medievală, Galeria
Muzeul Național din Varșovia () [Corola-website/Science/329135_a_330464]
-
proaspăt înființata Facultate de Arte Plastice a Institutului Pedagogic, Universitatea București, unde a reușit de data aceasta cu nota 10 și a fost pregătit de către Octavian Angheluță. Între timp se pregătise, făcând mult desen în cărbune, crochiuri, naturi statice și nuduri în ulei. Era fericit pentru că noul Institut era supranumit „Mica Sorbonă” iar acolo a întâlnit colegi care aveau să intre în istorie. I-a avut colegi de an pe Eugen Stănculescu, Barbu Nițescu (Paris), Augustin Costinescu, Radu Darânga, pe Valentina
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]