1,660 matches
-
de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
terțiară rămasă ca prin minune în ciclul vieții datorită apei termale, nămolului sapropelic și turbei din lacul de la 1 Mai și adusă aici, la Felix, pentru a fi salvată, într-un lac special creat de mâna omului. Fiindcă lacul cu nuferi termali de la Petea (care găzduieste și melcul supraviețuitor erei glaciare precum și peștele Roșioara lui Racoviță, unic în lume, dar și broasca de lac și tritonul crestat, extrem de rare pe glob) este în pericol de dispariție. Monument al naturii, nufărul termal
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
cu nuferi termali de la Petea (care găzduieste și melcul supraviețuitor erei glaciare precum și peștele Roșioara lui Racoviță, unic în lume, dar și broasca de lac și tritonul crestat, extrem de rare pe glob) este în pericol de dispariție. Monument al naturii, nufărul termal este un dar al tuturor simțurilor oferit vizitatorului, care îmbogățește priveliștea cu piscine și flori minunate mărginite de stejari, goruni, frasini, carpeni, garniță, aluni, păducel, corn, sânger sau lemn câinesc. Invitatul nostru: domnul FLORIAN SERAC, directorul general al Societății
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
sau lemn câinesc. Invitatul nostru: domnul FLORIAN SERAC, directorul general al Societății Comerciale TURISM FELIX S.A. Cum îi așteptați pe turiști când le deschideți porțile, domnule director,? În prezent, SCT Felix își primește oaspeții în 8 hoteluri: Internațional, Lotus, Termal, Nufărul, Poienița, Mureșul, Someșul, Unirea și pavilioanele, care încă sunt trecute statistic în totalul locurilor de cazare. Termalul a fost primul renovat, începând din 2002-2003 și am extins și piscina. Apoi a urmat Nufărul, în 2004. După ce am venit eu la
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
oaspeții în 8 hoteluri: Internațional, Lotus, Termal, Nufărul, Poienița, Mureșul, Someșul, Unirea și pavilioanele, care încă sunt trecute statistic în totalul locurilor de cazare. Termalul a fost primul renovat, începând din 2002-2003 și am extins și piscina. Apoi a urmat Nufărul, în 2004. După ce am venit eu la conducerea societății, ne-am apucat de Internațional, nava-amiral, hotel pe care în 2007 l-am adus la 4 stele, i-am modernizat inclusiv baza de tratament și i-am adăugat piscine. Noi, însă
Felixul, minunea de la capătul ţării, vă aşeaptă… [Corola-blog/BlogPost/92357_a_93649]
-
carte a luat sfârșit. A fost o bucurie rumenă, întreagă, iar acum, la capătul ei simt o picătură dulce-amară de nostalgie...... Durează doar o clipită, apoi dispare, ca o nălucă, ca o părere, căci în căușul palmelor rămân cu un nufăr alb, imaculat al luminii de a fi femeie. Anca Munteanu
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
fii cu noi!” Soliști: Marin Constantin, Justinian Micu (tenori), Cătălin Safciu, Mircea Tudora (baritoni) Mihail Berezovschi (n. 1868 - 1940): „Tatăl nostru” Gheorghe Cucu (n. 1882 - 1932), prelucrare de Valentin Gruescu: „Doamne, Iisuse Hristoase!” Solista: Olga Șain (soprana) Grigore Nica (1936 - 2009): „Nufărul” Valentin Gruescu: „Ecuator de mese” Solista: Olga Șain (soprana) Mihai Măniceanu (n. 1976): „Ce-ai de gand?” La pian: Corina Stănescu Sabin Pautza (n. 1943): „Sării mândră” Radu Paladi (n. 1927): „Flăcăruia” La pian: Corina Stănescu -Maestru de cor: MANUELA
“Zilele Muzicale Aniversare – 66” [Corola-blog/BlogPost/93517_a_94809]
-
Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Păcuiul lui Soare, podoabe din așezarea insulara sud-dobrogeană (Păcuiul lui Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se face și cu centre mai îndepărtate: astfel s-au găsit fusaiole de Ovruci, ouă de lut smăltuite, engolpioane la Kiev sau
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
apusene sau obiecte de metal ori ceramică din Orientul Îndepărtat sau apropiat în zona Dobrogei. Descoperirea la Pacuiul lui Soare a peste 1500 piese monetare, la Noriodunum a peste 4000 monede, la Dinogetia peste 1000 la fel la Troesmis sau Nufărul nu pot fi decât dovadă acestor schimburi intense de marfuri ce se practicau la Dunărea de Jos. Pentru secolele X-XII moneda imperiala este unică din secolulu al XIII-lea apărând și celelalte tipuri sus-menționate,pentru secolele XIII-XIV moneda bizantiva cunoscând
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
din cauza țepilor tari din înotătoarea dorsală se învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele se vânzoleau pe lângă maluri, formând vulgul bălții. Frumoși și flegmatici, lini multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca să-și bucure trupul lui pieritor, pentru că trupul nu problematizează. Necunoscînd decît plăcerea și durerea, este cel mai aproape de lege și cel mai supus. El se grăbea să ajungă la timp, să ducă pantofii la pingelit, să scoată hainele de la Nufărul. Era cuminte. CÎnd ieșea În stradă se simțea liber. Își regăsea gîndurile. Acasă era tot timpul suspectat. CÎte țigări ai fumat? Ți-ai făcut gimnastica? Te-ai spălat pe dinți? Ce citești? Trebuia să-mi Închipui, tot Ziua cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
n-a reușit să le Înlăture de pe pereți, și-a zis că e mai bine să le acopere cu un strat gros de vopsea, urmărind conturul lăsat de igrasie. Așa apăru În baie prima floare, un clopoțel uriaș sau un nufăr, cine mai știe. Toți i-am adus laude. Au venit și de prin vecini să-i vadă opera. PÎnă și nepoțelul lui drag și-a manifestat sincer admirația. Și uite așa a Început totul. A urmat fereastra de la baie, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
înalte, laboratorul Uzinei, unde inginerii se străduiesc să descopere cum să aducă mai mulți bani patronului lor. În dreapta parcului lenevește un râu îngust și sinuos, Guerlante, al cărui nume spune multe despre cursul său încetinit, cu vârtejuri și flori de nufăr. Apa inundă totul. Parcul Castelului e ca o mare țesătură îmbibată. Ierburile cresc fără încetare. Un loc făcut să atragă răul. E ceea ce i s-a întâmplat lui Clălis Destinat: totul s-a terminat în trei săptămâni, între prima vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de absență care-l cuprindea când se gândea la acele ținuturi, la tot ceea ce îmi spusese despre ele, la nopțile în care se auzeau doar cântările broaștelor, căldura năclăindu-ți trupul, marele fluviu noroios aducând copaci și hoituri de capre, nuferi albi și volbură de apă smulse de pe țărmuri. Câteodată, Gachentard imita dansurile femeilor, grațioasele mișcări ale mâinilor, cu degetele arcuite, rotirea ochilor și muzica fluierelor, pe care o recompunea șuierând, în timp ce se prefăcea că ar cânta la coada unei măturici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Ceva mai puțin de douăzeci de ani? Purtai o rochie de culoarea coacăzei. Stăteam pe pod și priveam râul. Curentul acesta, îmi spuneai, este viața noastră care trece, privește cât de departe se duce, cât este de frumoasă aici, între nuferi, alge pletoase și malurile de pământ argilos. Nu aveam curaj să-ți cuprind mijlocul. Aveam în măruntaie un nod atât de strâns încât de abia mai puteam respira. Tu priveai în depărtare. Iar te priveam pe tine. Îți simțeam parfumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
neașteptate spre mine, mi-ai zâmbit și m-ai sărutat. Era pentru prima oară. Apa curgea pe sub pod. Lumea avea strălucirea duminicilor superbe. Timpul s-a oprit în loc. Ieri, am rămas mult timp pe Podul Hoților. Râul este același. Aceiași nuferi mari, aceleași alge pletoase, aceleași maluri de pământ argilos. Aceeași răcoare și aceeași mireasmă de ierburi amestecate, dar nicăieri parfumul tău. Un copil a venit lângă mine. Un băiat cu ochi luminoși. Mi-a spus: „Te uiți la pești?“ Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în peisaj.Delta Dunării e simbioza unde oamenii care trăiesc împreună cu fauna șiflora. Viața economică se bazează pe pescuit și pe turism. În timp ce barca plutea în liniștea desăvârșită, pe cursul lin al apelor de unde un albastru intens, aproape de negru, iar nuferii îmi făceau cu ochiul.Berzele -se părea că nu nedau nici o importanță, ele desigur aveau grijăde gospodăria lor. Unele își aranjau cuibul, în timp ce altele pregăteaupoate, cele necesare unei odihne liniștite. Doar aici în Deltă am avut prilejul să observ o
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
tonalitate umoristic-satirică, vizând demagogia, traseismul politicienilor, nepotismul sau alte defecte omenești: „Fabula cu pile” are ca personaje două broaște care-și dispută un iaz din Sectorul Doi, una din ele cu pile la Domnul Broscoi, cealaltă susținută numai de un nufăr, sfârșind înhățată de o barză. Morala: „Uite-te în spate // Dacă n-ai nimic // Fă-te mai mic // Titlul fabulei „Nasul și prăjina”sugerează conținutul și morala, înscriindu-se în linia educativ-moralizatoare a speciei fabulei. „Fabulă de campanie”ilustrează cu
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
la mine-n dormitor? M-am îmbrăcat cu furou de mătase, m-am pieptănat, m-am parfumat și m-am făcut frumoasă, M-am dat la perete, ca în pat loc să-ți fac, m-am desfăcut ca floarea, ca nufărul pe lac și stau în nemișcare cu ochii în tavan doar, doar, o s-apari. Dar sună telefonul și-mi spui cu glas rece că n-ai chef să mă vezi și dorul îmi va trece și, ca și cum luna degeaba a
CAI VERZI PE PEREŢI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364534_a_365863]
-
pe care și-l intitulează arghezian „Creion”, în care autoarea în cea mai mare parte își ia răgazul de a zăbovi grațios lângă imagini, spre a le surprinde poeticitatea.” Un exemplu elocvent de poetică în imagini este și „Trecere”. „Numai nuferi albi/ mișcându-se/ ireversibil/ în oglinda timpului.” Cadrul este feeric, senin, paradisiac, de basm, iar detaliile sunt precise. În „Primăvară” - „vânt/ zburând/ printre păpădii” - sau în „Melc” - „rouă/ sclipind/ în dimineți/ și dâre” - ori în „Mai” - „ninge cu păpădii/ lumina
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
adevărat Cînd plecăm la vie tu rîdeai Și erai atît de frumoasă De emoție sînii tăi plezneau Că boabele strugurilor între buzele mele Și aveai un fel anume de a ma mîngîia Sub rochiță ta pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi se oferii Acolo, între boabele dulci crăpînd voluptate @CÎND SIMT CUM TIMPUL VIETII Cînd simt cum timpul vietii m-acoperă cu noapte La fel ca prima oară, cînd m-ai momit cu șoapte, Eu mai tînjesc
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
în Suedia, în timp ce o serie de lucrări semnate de pictorii contemporani vor fi expuse în capitala Ungariei, începând de miercuri. De asemenea, ICR Budapesta va găzdui vineri vernisajul expoziției de fotografie artistică "Orașe ale Uniunii Europene", organizată de Clubul Fotografic "Nufărul" și Asociația "Euro Foto Art" din Oradea, sub patronajul Ministerului Culturii din România și dedicată Zilei Culturii Române (15 ianuarie) și Zilei Culturii Ungare (22 ianuarie). Un eveniment literar special, cu titlul " Relațiile de colaborare și prietenie dintre scriitorii români
ZIUA CULTURII NAŢIONALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363774_a_365103]
-
și este extaziat de refexele oglinzii care o privește și-i admiră măreția acestei ființe seducătoare, amintirea. Dacă are ceva mai nobil să-i arate "șăgalnicei inimi" , se așează în genunchi, privește în el ca într-un lac plin cu nuferi unde vede "buzele inimii" ce s-anvrednicit să sărute povara dimineții din plânsul tăcerii, înainte de-a se trezi la viață satul. Înrobit de armonia sunetelor diafane ce se aud prin luminiș de codru, șopot de izvor fermecat, gungurit de turturele
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
să te atingă Să-ți răcorească patima ce a ars mocnit în tine Cuvântul meu să te elibereze din a vinii chingă Iar timpul irosit în lacrimi să nu ne mai aparțină. Nu ai să știi nicicând că am cules nuferi din noroi Am transformat regretele într-un nerostit poem De dragul clipei fericite ce se închina la doi... Loviți am fost pe veșnicie de al dragostei blestem. Referință Bibliografică: Vis și rugăciune / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VIS ŞI RUGĂCIUNE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363931_a_365260]
-
o mândră diadema, / C-are-n frunte doar... podoabe...!»; Janet Nica, 65 - Reduceri de versuri nesimțite: Că guvernu-i gol în pungă, / Ponta face, azi, demersuri / Epigrama să ajungă / Un catren cu... două versuri»; George Zarafu, 80 - Definiție: «Frumoasă-i epigrama ! Că un nufăr ! / Când fluturi și albine-i dau ocol ! / Dar nu uitați ! O scriu fiindcă sufăr / Că poanta-și trage seva din nămol.» s. a.). Caricaturi, portrete „în penița“ / „tus roș-negru“ poartă nume celebre: Al. Clenciu, Gh. Constantinescu, Nicolae Petrescu-Găină s. a.; iar caricaturistul
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]