1,291 matches
-
aceea care deține rolul important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
materiale 448 referințe Monica Lovinescu 111 referințe Moralitate 27 referințe Natura juridică a arbitrajului comercial internațional 83 referințe Nicolae Manolescu 1996 2003. Cărți, articole din publicații 248 referințe Noul Testament de la Balgrad (1648); Biblia lui Samuil Micu (Clain) (1795) 110 referințe Numeralul în literatură 40 referințe Orfeu și orfism în literatura română 172 referințe Orientarea profesională a adolescenților 114 referințe Originea și evoluția omului 55 referințe 140 de ani de la înființarea Senatului României 560 de referințe Ovidiu Drimba în fondurile BCU „Mihai
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
o serie de poziții spațiale, ca: ,,între”, ,,unul după altul”. Alte jocuri didactice folosite la grupele mici și mijlocii - de însușire a cunoștințelor despre numărul n, pot fi: jocul ,,Să împodobim bradul”; de formare a deprinderii de a folosi corect numeralele ordinale 1 - 5, jocul ,, A câta jucărie este?” ; de verificare a numărului în limitele 1 - 5 , jocul ,, Cine așează mai bine”; la al II-lea nivel la utilizarea corectă a numeralului ordinal în limitele 1 - 10 poate fi desfășurat jocul
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
bradul”; de formare a deprinderii de a folosi corect numeralele ordinale 1 - 5, jocul ,, A câta jucărie este?” ; de verificare a numărului în limitele 1 - 5 , jocul ,, Cine așează mai bine”; la al II-lea nivel la utilizarea corectă a numeralului ordinal în limitele 1 - 10 poate fi desfășurat jocul ,,Al câtelea fluturaș a zburat”. Prin jocurile didactice desfășurate ca activitate comună sau ca activitate de joc în cadrul primei etape sau ultimei etape de jocuri și activități la alegerea copiilor, folosind
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
dau copiilor o jucărie, 2 jucării, 3 jucării, întrebându-i ,,câte sunt?”, ,,câte au primit?”, punându-i în situația de a număra permanent, deoarece pentru preșcolarul mic numărarea este ea însăși un răspuns la întrebarea ,,câte?”; deasemenea, se utilizează și numeralul ordinal pentru a stabili locul fiecărui număr în șirul numeric (primul, al doilea, al treilea). În jocul didactic ,,A câta jucărie este?”, se ajută copiii să folosească corect numeralul ordinal în limitele 1 - 3 pentru a stabili locul fiecărui număr
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
ea însăși un răspuns la întrebarea ,,câte?”; deasemenea, se utilizează și numeralul ordinal pentru a stabili locul fiecărui număr în șirul numeric (primul, al doilea, al treilea). În jocul didactic ,,A câta jucărie este?”, se ajută copiii să folosească corect numeralul ordinal în limitele 1 - 3 pentru a stabili locul fiecărui număr în șirul numeric. Mai întâi se aplică cunoștințele copiilor în vederea număratului conștient și logic, apoi se cere copiilor să privească și să spună dacă toate păpușile sunt la fel
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
și să spună dacă toate păpușile sunt la fel și să le numere odată cu educatoarea: prima este blondă, a doua este brunetă, a treia roșcată. Se insistă asupra numărătorii și apoi se prezintă o grupă de căței și se urmărește numeralul ordinal, etc. La grupa mijlocie (4-5ani) sporește gradul de dificultate al solicitărilor, vizând formarea conceptului de număr natural, prin apariția unor sarcini structural noi pentru copii, număratul se face în limitele 1-5. În vederea realizării sarcinilor prevăzute la activitățile cu conținut
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
ciorchine din care să reiasă principalele trăsături ale lui Fram. 3. Alcătuiți enunțuri cu următoarele expresii: lumea cea de dincolo de ghețuri; alergase într-un suflet; insula pustie; sleiți de puteri; cerul gol; o blană grea, dar fierbinte; 4. Selectați două numerale din textul dat și introducețile în enunțuri proprii. 5. Care cuvânt dintre cele subliniate este numeral?De ce? a) A fost odată o babă și un moșneag. b) În grădina bunicilor înfloriseră două, zambile, o lalea și unsprezece ghiocei. c) Am
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
lumea cea de dincolo de ghețuri; alergase într-un suflet; insula pustie; sleiți de puteri; cerul gol; o blană grea, dar fierbinte; 4. Selectați două numerale din textul dat și introducețile în enunțuri proprii. 5. Care cuvânt dintre cele subliniate este numeral?De ce? a) A fost odată o babă și un moșneag. b) În grădina bunicilor înfloriseră două, zambile, o lalea și unsprezece ghiocei. c) Am văzut-o pe Florina în parc. 6. Scrieți propoziții în care să aveți: a) trei numerale
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
numeral?De ce? a) A fost odată o babă și un moșneag. b) În grădina bunicilor înfloriseră două, zambile, o lalea și unsprezece ghiocei. c) Am văzut-o pe Florina în parc. 6. Scrieți propoziții în care să aveți: a) trei numerale; b) un numeral care însoțește un substantiv; c) un numeral care intră în componența unui substantiv propriu. 7. Dați exemple de trei titluri de cărți care conțin numerale. 8. Realizați un afiș prin care să anunțați un spectacol în care
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
A fost odată o babă și un moșneag. b) În grădina bunicilor înfloriseră două, zambile, o lalea și unsprezece ghiocei. c) Am văzut-o pe Florina în parc. 6. Scrieți propoziții în care să aveți: a) trei numerale; b) un numeral care însoțește un substantiv; c) un numeral care intră în componența unui substantiv propriu. 7. Dați exemple de trei titluri de cărți care conțin numerale. 8. Realizați un afiș prin care să anunțați un spectacol în care va apărea Fram
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
moșneag. b) În grădina bunicilor înfloriseră două, zambile, o lalea și unsprezece ghiocei. c) Am văzut-o pe Florina în parc. 6. Scrieți propoziții în care să aveți: a) trei numerale; b) un numeral care însoțește un substantiv; c) un numeral care intră în componența unui substantiv propriu. 7. Dați exemple de trei titluri de cărți care conțin numerale. 8. Realizați un afiș prin care să anunțați un spectacol în care va apărea Fram. 9. Imagineaza-ți cum arată lumea ghețurilor
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Florina în parc. 6. Scrieți propoziții în care să aveți: a) trei numerale; b) un numeral care însoțește un substantiv; c) un numeral care intră în componența unui substantiv propriu. 7. Dați exemple de trei titluri de cărți care conțin numerale. 8. Realizați un afiș prin care să anunțați un spectacol în care va apărea Fram. 9. Imagineaza-ți cum arată lumea ghețurilor polare și *Sugestii de lectură: Citiți în întregime cartea Fram, ursul polar, de Cezar Petrescu. scrie o compunere
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se înregistrează confuzia între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc în nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele în genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e identificată ușor asociindu-i-se și
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
de exemplu, franceza dispune de două forme, marcînd opoziția tu - vous, engleza - de o formă: you etc.); 2) ,,numele de adresare", încadrate într-un sistem nominal de adresare, cuprinzînd substantive proprii și comune, propriu-zise sau provenite din adjective (prin conversiune), numerale cu valoare substantivală etc., caracterizate prin anumite valențe semantice, relaționale, morfo-sintactice (vocative care trimit către anumite ,,roluri" identificabile/reperabile într-o situație de comunicare dată sau creată): a) antroponime - nume, prenume, supranume/porecle: Popescu(le), Ștefan(e), Ursu(le); b
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scump, iubit, stimat; anumite trăsături (fizice, morale etc.) ale interlocutorului: frumos, chior, deștept, prost; în funcție de intenția comunicativă a locutorului, acestea pot căpăta valențe opuse celor curente: urîtule, prostule - ca exprimare a afecțiunii; frumosule, deșteptule - ca formă de ironie etc.; 8) numerale cardinale, ordinale, colective - folosite cu valoare substantivală: (cei) doi, al treilea, amîndoi; 9) interjecțiile de adresare: mă(i), bă, bre, fa, fă, bia etc., ultimele trei asociate categoriei femininului, cu specificarea că interjecțiile bă și fă sînt nerecomandate (ca expresii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și cel referențial 3.2. Nominalele cu neconcordanță între numărul formal și cel referențial 3.3. Nominalele cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei 3.4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referențial 3.3. Nominalele cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei 3.4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu neconcordanță în ceea ce privește categoria persoanei 3.4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
3.4. Centrul este un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în caz al adjectivului feminin, singular 1.1.1. Adjectivul propriu-zis 1.1.2. Adjectivul participial 1.1.3. Formele pronominale 1.2. Dezacordul în gen și număr al adjectivului 1.3. Dezacordul formelor pronominale de întărire 1.4. Dezacordul numeralului 1.5. Exprimarea orei sau a datei 1.6. Dezacordul lui al 1.7. Utilizarea formei invariabile a în locul formei al 1.8. Dezacordul lui cel 1.9. Dezacordul pronumelui relativ care 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi neconcordanța între trăsăturile formale și cele referențiale, care se poate manifesta în acord sau nu); perspectiva categoriilor gramaticale implicate în acord (trăsăturile de gen și număr, cazul și, discutabil, persoana); perspectiva particularităților de acord ale unor clase de cuvinte (numeralul, formantul cel din componența superlativului, marca al, pronumele posesiv și pronumele de întărire). Cel de-al treilea capitol, intitulat Acordul predicatului cu subiectul, reunește probleme diverse, grupate în funcție de tipul de subiect (nominal, non-nominal) sau în funcție de tipul de predicat (am discutat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative și formate prin juxtapunere). În partea finală a capitolului este discutat acordul de tip adjectival, fiind avute în vedere particularitățile de acord ale diverselor clase lexico-gramaticale (articolul, numeralul, demonstrativul, adjectivul, posesivul, pronumele de întărire). În capitolul al șaptelea, Genul neutru din perspectiva acordului, am reluat o veche temă de discuție din lingvistica românească: problema existenței genului neutru, în legătură cu care am prezentat argumente oferite de acord. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
baza cărora se face acordul. Capitolul 2. ACORDUL ÎN GRUPUL NOMINAL 1. Introducere Prin grup nominal (GN) înțelegem un constituent organizat sintactic în jurul unui nominal, format din nominalul centru și termenii dependenți sintactic de acesta. Nominalul centru poate fi substantiv, numeral sau pronume. Într-un sens mai restrâns, termenul de grup nominal se referă doar la grupul organizat în jurul unui substantiv centru. Termenii dependenți se acordă cu nominalul centru, dacă au cel puțin una dintre trăsăturile de acord: genul, numărul, persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]