383 matches
-
vată, îmbibată de vin. Mă miram că totuși mai puteam s-o mișc, articulând cuvintele. M-am resemnat să urmăresc cum, în hărmălaia din local, talentul lui Matvei se risipea în gol. Nimănui nu-i păsa, spre marea mea nedumerire. Nuni sforăia ușor, cu ceafa rezemată de stinghiile barului. Dinică plecase de mult. Apostu ridicase un turn din câteva sticle, farfurii, pahare, deasupra căruia așezase o pâine mare, neagră, peste care trecuse eșarfa albă a actorului. Din când în când, Mihăilescu-Brăila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să fie oare? Unul zise că-i de zână Aibe-o-mpăratul de mână, Alții că e de crăiasă Aibe-o-mpăratul mireasă, Alții dintre vânători, Cari-s mai cunoscători, Au ghicit că-i căprioară, Să și-o aibe soțioară. Nunul mare, că-i mai mare Și-i cu grija în spinare, Pe un cal frumos călare, Se ridică-n scări 75Și se umflă-n nări, 303 {EminescuOpVI 304} Face ochii roată Pe oștirea toată. Când încoace el privi Mândră floare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se fudulea cu o Răpire din serai iar lîngă ușă era bătută o ramă băițuită, plină cu puchiței albi de vopsea. În ea ședeau, băgate strîmb, fotografii de-ale lui nea Manalache: militar, de mînă cu nevasta, în postură de nun mare. În fiecare stă țeapăn și holbat, numai urechile erau blegi. Sub ramă se decolora o ghirlandă de flori din hîrtie creponată. Înainte de măritiș, lelea Ghența avusese o activitate prodigioasă căci peste tot, pe pereți, se vedeau, bătute în cuie
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
stăpînire. 7. Poporul a slujit Domnului în tot timpul vieții lui Iosua, și în tot timpul vieții bătrînilor care au trăit după Iosua și care văzuseră toate lucrurile mari pe care le făcuse Domnul pentru Israel. 8. Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, în vîrstă de o sută zece ani. 9. L-au îngropat în ținutul pe care-l avea de moștenire, la Timnat-Heres, în muntele lui Efraim, la miază-noapte de muntele Gaaș. 10. Tot neamul acela de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
în orice limbă, că dumneavoatră sunteți filozof... Darie oftă fără voia lui și-și trase chipiul pe frunte. - Cu adevărat filozof! exclamă, încercînd să zâmbească. Ivan! izbucni, întorcîndu-se spre rănit și căutîndu-i ochii. Îți mai aduci aminte de Faust? Habe nun, ach! Philosophie, Juristerei und Median, Und leider! auch Theologie Durchaus studiert... Acesta sunt eu, Ivan, cel care-ți vorbesc acum. Filozofu'. Mă auzi? - Ziceți-i înainte, îl încurajă Iliescu pornind la drum. Vorbiți-i, că vă ascultă, și asta-i
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sau filozofia. - Așa cum vrei dumneata să le faci pe toate, nici zece vieți nu-ți vor fi de-ajuns... O dată răspunsese, aproape cu convingere: - Suntem siguri măcar de un lucru, că pentru filozofie nu ai nevoie de zece vieți... - Habe nun ach! Philosophie... durchaus studiert! citase solemn profesorul de germană. Cunoști restul, adăugase. Din indiscrețiile asistenților, înțelese de ce e nervos Profesorul: Bernard îi cerea mereu informații mai ample și mai precise. En somme, qui est ce Monsieur? întrebase într-o scrisoare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ca fiică pe Șeera care a zidit Bet-Horonul de jos și Bet-Horonul de sus și pe Uzen-Șeera. 25. Refah, fiul său, și Reșef; Telah, fiul său, Tahan, fiul său; 26. Laedan, fiul său; Amihud, fiul său, Elișama, fiul său; 27. Nun, fiul său; Iosua, fiul său. 28. Ei aveau în stăpînire și ca locuință Betelul cu satele lui; la răsărit: Naaran; la apus: Ghezer cu satele lui, Sihemul cu satele lui, pînă la Gaza cu satele ei. 29. Fiii lui Manase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
CAPELA EXCOMUNICAȚILOR de Adrian Buzdugan Gott ist ein lautes Nichts ihn rührt kein Nun noch Hier În fiecare dimineață trebuie să reconstruiesc lumea. Știu că e mult mai comod să lași divinitatea săți ofere una gata făcută, tu doar so ajustezi, dar asta-i alegerea mea, să fiu zidar, nu chiriaș! Ei, tocmai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
lui Dumnezeu, pe locul deschis dinaintea porții apelor și pe locul deschis de la poarta lui Efraim. 17. Toată adunarea celor ce se întorseseră din robie a făcut corturi și au locuit în aceste corturi. Din vremea lui Iosua, fiul lui Nun, pînă în ziua aceasta, nu mai făcuseră copiii lui Israel așa ceva. Și a fost foarte mare veselie. 18. Au citit în cartea Legii lui Dumnezeu în fiecare zi, din cea dintîi zi pînă la cea din urmă. Au prăznuit sărbătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Carol Davila 3 5193. Nicolescu Bolintin, 3 apartamente, București str. Uranus 41 5194. Nicolescu I. Bolintin, 3 apartamente, București str. Uranus 43 5195. Nicolescu Argesanu ,12 apartamente, București str. Ana Ipătescu 15, Calea Călărași 131, str. Cavafii Vechi 19 5196. Nuni Ioana, 5 apartamente, București str. Antim 68, str. Eroului 85, b-dul Mărășești 19 5197. Nevschirlian S., 7 apartamente, București, str. I. Negruzzi 30 5198. Negulescu Ion, 15 apartamente, București cal. 13 septembrie 90 5199. Nitescu I. și Ecaterina, 3 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
meu natal. Aha! L-ai prins în teatru pe Carol Isac? (cunoscutul secretar literar al instituției). Da! Și v-ați înțeles bine? Da, e un om cumsecade... Aha! De-aici bîrfele despre Carol și Lupeasca!... Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin Deceniul opt. L-am cunoscut pe Nuni Anestin, destul de bine. Încă din Institut. Era un actor bun și un caricaturist de excepție. Ne întîlneam des și prin cîrciumi. Avea o figură greu de uitat: o față dezabuzată, plină de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe Carol Isac? (cunoscutul secretar literar al instituției). Da! Și v-ați înțeles bine? Da, e un om cumsecade... Aha! De-aici bîrfele despre Carol și Lupeasca!... Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin Deceniul opt. L-am cunoscut pe Nuni Anestin, destul de bine. Încă din Institut. Era un actor bun și un caricaturist de excepție. Ne întîlneam des și prin cîrciumi. Avea o figură greu de uitat: o față dezabuzată, plină de cicatrice, care-l recomanda pentru roluri negative. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o duminică liniștită, fără beții și scandaluri, ca-n familiile normale. Îl forțează pe histrion să promită că, măcar duminica, nu va bea. Și-l trimite la piață, să cumpere o rață, că vroia să gătească rață pe varză. Spăsit, Nuni promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea începe burlescul... Căci bietul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
promite. Și mai promite că-ntr-o oră e acasă, cu rața sub braț. Se prevestea o duminică atipică, pentru conflictu alizantul comedian. N-a fost să fie... Chestia cu rața a mers ușor. După aceea începe burlescul... Căci bietul Nuni trece pe lîngă barul poreclit Acvariu, unde se aduna actorimea între repetiții. Obișnuința-l face să privească cu jind, spre așezămînt. Și, evident, cedează: intră-n bar. Dar cu o motivație nobilă, de data aceasta. El NU va bea! Să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Să vadă întreg orașul că e un mare artist, nu un vicios. Îi va da de băut... raței. Ca s-o frăgezească. Sobru, se așează la masa-i preferată. Chelnerul se apropie cu un surîs familiar: Ca de obicei, domnul Nuni? Ca de obicei, dar eu voi consuma doar apa. Votca o va bea rața. Ospătarul nu-nțelege nimic, totuși îi aduce clientului său o votcă și o apă. Nuni pune pasărea pe masă și-i toarnă paharul de votcă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Chelnerul se apropie cu un surîs familiar: Ca de obicei, domnul Nuni? Ca de obicei, dar eu voi consuma doar apa. Votca o va bea rața. Ospătarul nu-nțelege nimic, totuși îi aduce clientului său o votcă și o apă. Nuni pune pasărea pe masă și-i toarnă paharul de votcă, pe gît. Rața are un frison greu ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha, îți place, nu? Dăduși de gust? Chelner, încă o votcă! Uimit, angajatul barului mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
masă și-i toarnă paharul de votcă, pe gît. Rața are un frison greu ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha, îți place, nu? Dăduși de gust? Chelner, încă o votcă! Uimit, angajatul barului mai aduce o votcă. Nuni i-o toarnă și pe asta pe gît păsării. Rața se clătina vibil, măcăind în surdină și ratînd piruete. Deodată, actorul îi aruncă o privire sălbatecă: Nu ți-e rușine, bestie? Tu bei, și eu nu? Încă 200 de votcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Te duc la oala cu varză! Criminal ce sînt... mai bine-ți redau libertatea... Zboară, vulture! Și aruncă "vulturul" spre zări albastre. Numai că acesta, etilizat, n-a putut zbura; în schimb, a dărîmat, de pe masa vecină, sticla și paharele. Nuni a ajuns, încă o dată, la miliție. Prînzul liniștit al doamnei Lelia a fost amînat pentru o dată incertă... Un histrion care iubea libertatea L-am cunoscut bine pe actorul Alexander Ternovits (Buju). Era o legendă a Timișoarei. Ca orice localnic mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de azi... 21 Un (alt) actor-dramaturg 24 Cavadia și ursulețul 27 Cazul Costinaș 30 Eusebiu Ștefănescu, omul fără dușmani 36 Servieta din Viena... 36 O melodramă treimiistă 36 Bădia Costache împarte bani la cîrciumă! 36 Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin 36 Un histrion care iubea libertatea 36 Să ne-amintim de Lupu Buznea 36 Marele Calboreanu și tristul lui final... 36 Un actor care dorea să-și salveze căsnicia 36 O noapte, închiși în cîrciumă! 36 Premiere, festivaluri, glume
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
maritime apusene ale Imperiului Otoman și nu cele ale Austriei 117. Ca urmare, ca și pentru celelalte state, antrenate în uriașă confruntare cu revoluția franceză, și politica orientala a Austriei a fost dominată, în mod hotărâtor, de rațiuni ideologice, deoarece "nun ein gemeinsamer Feind aufgetaucht șei, mit dem keiner allein fertig werden könne und dessen Name "Revolution" lăute" (s. Ven.C.)118. Tratatul de la Campoformio nu a restabilit, însă, o pace durabilă între cei doi semnatari, desi diplomația imperiala părea să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a se preîntâmpină planurile împăratului francez, era necesar că Rusia să fi realizat o înțelegere cu 122 Ibidem. 123 Ibidem; știrea a avut, totodată, influența și asupra stării de spirit a armatei ruse, staționată în Țară Românească, de vreme ce "alles wünscht nun noch sehnlicher den Frieden mit der Pforte hergestellt zu sehen und dies Land, șo vieler tausend Russen Grab, bald verlassen zu können" (s. Ven.C.) (cf., ibidem). 124 Cf., Șved Johnson, op. cît., p. 287; agresiunea franceză a exacerbat resentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
vor strânge și "îl vor plânge" pe păstor "cu lacrimi de sânge". Mai presus de toate acestea se află însă alegoria morții prezentată ca o nuntă de proporții cosmice, fantastice. Ca și în basme, mireasa este "o mândră crăiasă", iar nunii sunt soarele și luna. Natura întreagă apare personificată, iar elementele ei devin întrupări omenești ("preoți", "nuntași", "lăutari") sau obiecte de ceremonial religios ("făclii"). Toate aceste elemente scot acțiunea din real și o plasează, în plin fantastic, atenuându-se astfel gravitatea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
oamenilor, fixează cu putere suverană rolurile de donator și de destinatar și, metamorfozându-i în persoane care fac schimburi, creează o legătură socială." În cursul desfășurării ceremonialului nunții, pomul sau mărul ocupă o poziție însemnată: "Pomul acesta...se pune pe dinaintea nunilor și... însemnează că atât însurățeii cât si familia lor să aibă pe cealaltă lume un pom sub care să se poată odihni." După ce s-a închinat pomul și după ce nuntașii au jucat în jurul lui, nănașul "începe a-l scutura, adică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a tradițiilor legate de nuntă. Primul text reprezintă o mărturie de la-nceputul secolului al XX-lea despre succesiunea momentelor unui ritual de nuntă în sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și Azimele) să fuzioneze într-un unic context istorico-tradițional și teologic o celebrare cu origine agricolă. Textul Neh 8,15-17 ne îndreaptă spre un răspuns afirmativ : „Fiii lui Israel nu mai făcuseră astfel [sărbătoarea] din zilele lui Iosue, fiul lui Nun, până în ziua ceea. Și a fost foarte mare bucurie”. Această mărturisire ne amintește de ceea ce ne spune textul Dtr 2Reg 23,22 cu privire la Paștele celebrat în timpul lui Iosia; prin aceasta se încearcă nu doar sublinierea importanței evenimentului, ci mai ales
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]