348 matches
-
și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la Săpânța ș.a.. Bucovina constituie o zonă turistică de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Înviere” Suceava a unor spații destinate punerii în valoare a obiectele de patrimoniu cultural-național precum și utilizarea lor pentru întruniri, conferințe, lectură și expoziții. În cadrul acestor spații va funcționa și un birou de informații cultural-religioase. - achiziționarea spațiului în care funcționează filiala Obcini a Bibliotecii Bucovinei sau a unor alte spații similare precum și executarea unor lucrări de reparații ce sunt absolut necesare. Prima Bibliotecă Centrală Publică a orașului Suceava a fost inaugurată la 12 decembrie 1923, când fondul inițial de publicații se ridica
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
audiovizuale etc.). Astfel, în prezent, spațiul în care funcționează Biblioteca este format din: - sediul central (situat în str. Mitropoliei nr. 4): 55 de încăperi (secții cu acces liber la raft, depozite, săli de lectură, ateliere, birouri, ș.a.m.d.), - filiala Obcini: 2 încăperi (un apartament cu 2 camere, 53,21 mp, cu sediul în str. Corneliu Coposu (fostă Dornelor) nr. 1, închiriat gratuit de către Primăria Municipiului Suceava - existând inconvenientul că locația în care funcționează filiala a devenit insuficient de spațioasă pentru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Luni, 19 decembrie, am poposit alături de Moș Crăciun, împreună cu primarul Ion Lungu, cu viceprimarii Viorel Seredenciuc și Lucian Harșovschi, cu consilieri locali, cu Nelu Todirean de la Fundația „Ana”, la Școala cu clasele I-VIII nr. 9 „Ion Creangă” din Cartierul Obcini. Pe fundalul muzical asigurat de un grup de elevi ai școlii-gazdă, care ne-au oferit un recital de colinzi, înconjurați de sute de copii, am petrecut momente frumoase, bucurându-i cu dulciuri, fructe și jucării. Astăzi, îi așteptăm pe copiii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde, întorcându-ne pe scara timpului, sa depănăm, in tihna peisajului montan, șirul atâtor trăiri din trecutele vremi și să ne bucurăm copilărește ca mai suntem împreună in aceste deosebite clipe...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
o Înfrângere. Că nu este ceea ce a fost secole de-a rândul. Că armata Moldovei se adună În locurile știute și că oricare ar fi puterea Imperiului, nici un oștean nu va face un singur pas Înapoi. Că acolo, sus, În obcinele molcome ale Bucovinei, refugiații Țării de Jos sunt așteptați cu ușile deschise. Că se va găsi o bucată de pâine pentru fiecare copil sărman fugit din calea urgiei și că Domnul nostru Iisus Christos se va naște de Crăciun, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trei În trei ceasuri... se auzi, slab, vocea curierului. - Ce-o fi zicând? se Întrebă moș Vasilie. Că doară bătălia se termină... - Se termină... murmură Oaie, parcă abia atunci aducându-și aminte că nevasta și copiii lui sunt departe, prin obcinele Bucovinei. De când se Înscăună măria sa Ștefan ne fu și bine și rău... - Cum așa, măi Oaie? Păi, ori bine, ori rău! - Bine, că nu mai plătim nici bir turcilor, că se Înlesniră și drumurile, piețele și vămile, că s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu era un orator și nu avea menirea de a face previziuni. Sau poate că doar socotea dialogul cu stăpânul Imperiului Otoman Încheiat. Nici un cuvânt În plus nu mai avea rost. Se ridicaseră, oricum, prea multe Întrebări. 3 august 1476, obcinele Suceviței Foșnetele Însoțeau tropotul ușor al calului de câteva minute. Deși nu se vedea nimeni, pădurea se schimbase. Respira altfel. Era mai vie. Voievodul se opri. Ieșeau Într-un tăpșan luminat de soarele, Încă puternic, al după-amiezii. I se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Mai bine proști cu măria ta, decât deștepți cu Mahomed, răspunse Alexandru. Eu unul mă declar primul prost al Moldovei și ies din pădurile astea. Parcă mi-era dor de soare. Tânărul dădu pinteni și ieși În poiana largă a obcinei Suceviței. Gestul lui era unul de apărare. Dacă cineva Îl urmărea pe voievod, avea să sară asupra lui Alexandru. Iar voievodul avea o șansă să scape. Dar nimeni nu se arătă dinspre marginile poienii. - Cred că am Înnebunit amândoi, măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se află sub asediu. Ne rămân munții. 14. Întâlnirea 15 august 1476, Păltinoasa, Valea Moldovei Oastea voievodului trecuse dinspre Humor spre Ilișești, fără să iasă din umbra codrilor. Detașamente ale vânătorilor domnești atacaseră și zdrobiseră patrulele de spahii care cutreierau obcinele Bucovinei. Mai sus de Suceava, forțele otomane se aventurau cu greu, iar cele care se aventurau nu se mai Întorceau. Mai sus de Suceava Începea o țară sălbatică și necunoscută. Acum, oastea cobora spre drumul mare al Cetății de Scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pornit în grup spre Deia. Să nu vă închipuiți că e vorba de acel orășel de coastă din partea de nord a binecunoscutei insule spaniole Mallorca! Ce să caut eu tocmai acolo, când pe vremea aceea, la Câmpulung Moldovenesc, la poalele Obcinei Feredeului mai aveam încă Deia noastră, o cabană frumoasă în mijlocul unei poieni minunate, unul dintre cele mai căutate locuri de relaxare de către câmpulungeni, dărâmată prin 2000, în procesul de construire a noii societăți capitaliste, societate în care s-a dovedit
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Ce puțin lucru Îi trebuie omului ca să fie fericit!“ - mai zicea moș Anton Grințu după ce cu ajutorul băiatului pusese și al doilea cazan de tescovină la fiert, iar voi deja simțeați În nări mirosul imposibil de descris al fânului cosit pe obcină o dată cu mirosul primelor picături de alcool tare de fructe scurs În cofa din lemn de dud. Nu de coșmaruri ar trebui să vă temeți, ci de eventualitatea că odată treziți dintr-un somn În fânul acela v-ați duce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
trecuți dumneavoastră, Mihai Mihai, tata, Garoafa, mama. Și hârtia asta e destul ca să nu ne mai ia fata? întreabă și Garofița. Stau toți trei la masa din sufrageria familiei Mihai. E pe la amiază, toată dimineața domnișoara Carbon a stat pe Obcina Mare, la evidența populației. Cunoaște acolo pe cineva, un locotenent drăguț care a mai ajutat-o și altă dată. Mai un zâmbet, mai o ochiadă, a mers. De fapt, a fost ușor, nici ea nu se aștepta să fie atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
înțeleg de ce. Mă aflu prea pretutindeni în pictura lui. Răscolesc în scrin, după eboșele pentru vitraliu. Cel din partea stingă. Partea inimii. Nu găsesc răspuns în crochiurile năvalnic-apăsate, ca și scrisul. Mai sînt fotografii după o expoziție la Roma. Exclusiv peisaje, obcine românești. Totdeauna m-a ținut Russ la curent cu ce face. Obcine, la un anume ceas al dimineții. Și mă cuprinde un soi de fericire nebună, prostească, inexplicabilă, cînd ating culoarea aceea cu vîrful degetelor. Imaginile tale se nasc firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
după eboșele pentru vitraliu. Cel din partea stingă. Partea inimii. Nu găsesc răspuns în crochiurile năvalnic-apăsate, ca și scrisul. Mai sînt fotografii după o expoziție la Roma. Exclusiv peisaje, obcine românești. Totdeauna m-a ținut Russ la curent cu ce face. Obcine, la un anume ceas al dimineții. Și mă cuprinde un soi de fericire nebună, prostească, inexplicabilă, cînd ating culoarea aceea cu vîrful degetelor. Imaginile tale se nasc firesc, Russ. Tactile, olfactive, mustind de prospețime, mă trezesc eu vorbind celebrissmului prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
anti-rusismul climatului romantic francez și să iei parte la potențiala mobilizare ideologică și strategică anti-rusă. Una din temele esențiale ale dezbaterii de atunci asupra identității ruse este aceea a caracterului tradițional "comunist" [sic] al poporului rus, legat de comunitatea proprietăți obcina. Prin contrast, românii accentuează rolul micii proprietăți în propria tradiție, apropiindu-se astfel de modelul francez. În același spirit și cu aceleași intenții, ei subliniază fraternitatea latină franco-română, avînd în vedere originile comparabile ale cuceririi romane a Daciei și a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poetic în curs de configurare se asociază unor proiecții lirice ezitând între o varietate ludică aparte, de un livresc voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin întoarceri-reflex la impersonale, protectoare tipare: ,,obcina” și ninsorile din munți, apa Moldovei, ,,țara înaltă”, „vama sfioasă a toamnei”, iazul „cu năluci”, ,,o veșnică pădure ursitoare” nu închipuie atât trăsături ale unui ,,decor”, cât însemne ale unei timpurii înclinări spre o mitologizare a viețuirii, a trecerii eului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
între tradiție și modernitate. În vechiul cadru natural apar simboluri ale modernității: „Decor străvechi încins de-un arc de fier”. Poezia concentrează inspirația naturală și spiritul aflat într-o continuă transformare. Labiș nu tolerează mult timp linearitatea idilică. În Pe obcinele Stănișoarei schema e previzibilă: poetul contemplează natura și e copleșit de amintiri din timpul războiului. În alte poezii cadrul natural e deja contaminat de o tristețe apăsătoare: „Copil fiind, veneam ades aici, Mărturisesc, cu spaimă și oroare, Mă atrăgea bolnavul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a potcovarului; / Ci-i vina mândruței mele, / C-a pus casa-n locuri grele / Și nu pot merge la ele! Și e vina tot a mea, / Că mă duc prea des la ea!"162; " Foaie verde racoină / Peste vârf, peste obcină, / Este-o creangă cu cetină, / Bate vântul și-o clatină, / Din vârf până-n rădăcină. Nu-i de vină crenguța, / Ci-i de vină măicuța, / Că nu mă lasă să iubesc, / Cu cine mă potrivesc. / Zice mama că m-a scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
linia pornește de la brațul Chilia și de la Delta Dunării trece pe la Ismail, atinge limanul Nistrului la Cetatea Albă și de acolo o ia pe Nistru în sus până la Dubăsar de unde atinge în curbe nedefinite Orheiul și Bălțile și continuând pe obcina dinspre Nistru și Prut atinge acest fluviu la Sulița Nouă” (p. 132). Deși Rudnicki cuprindea în linia sa de demarcație etnică zeci de mii de suflete românești, el totuși este silit să recunoască că cea mai mare parte din teritoriul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Botoșenița Mare Dornișoara Frasin-Broșteni Gulia Botuș-Fundu Moldovei Drăgoiasa Gară Leu Gură Putnei Botuș-Iacobeni �� Dubiușca Grămești Hănțești Brașca Ehriște Hăleasa Hârtop Brăiești Găinești Mărițeia Mică Horodniceni Bucșoaia Gemenea Mușenița Humoreni Buh Gheorghițeni Neagră Șarului Huși Bunești Giurgești Nicani Iaz Calafindești Glodu Obcina Jahalea Capu Codrului Gură Hâiții Ostra Lunca-Zamostea Cârpaci Gură Solcii Panaci Mihăiești Călinești- Dărmănești Herla Pârteștii de Jos Mironu Călugăreni Hreațca Pârteștii de Sus Părhăuți Cămărzani Iadu Plai Plaiul Șarului Chilișeni Iesle Plăvălari Pocoleni Ciocănești Ioneasa Plugari Poiana Negrii Ciprian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]