340 matches
-
102 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldova-Sulița. Aria naturală cu o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei și zona Fălticeniului situate la est și, valea Bistriței moldovene situată la vest - în amonte de Lacul Izvorul Muntelui. Spre sud-vest "" se intersectează la Borca cu DN17B (Vatra Dornei - viaduct Poiana Teiului), iar
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
urmau a fi sprijinite în acțiunea de luptă de către trupe austro-ungare. Trupele austro-ungare au realizat acoperirea, la sud-vest dinspre Pasul Rotunda și la nordul văii Bistriței dinspre Muntele Zambroslăviile. Trupele implicate în bătălie au fost: Trupele ruse erau venite peste Obcina Mestecăniș prin Pasul Lucina, ca parte a efortului de a ajunge în valea Bistriței Aurii. Odată ocupată Cârlibaba, rușii își trimeseseră patrulele până la Ciocănești. Coborând din Prislop, trupele poloneze s-au dispus pentru a forma o linie de bătălie, în
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 848 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Obcinele Bucovinei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul Moldovei (Bucovina), pe teritoriul județului Suceava. Aria naturală se află în nord-vestul județului Suceava an Carpații Orientali, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc și pe cele
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Orientalilor și dispune de 8 tipuri de habitate naturale (Păduri dacice de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul (Mare). Sunt localizați între Munții Maramureșului (situați la vest) și Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș situată la est), fiind delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
delimitați de formațiunile respective de către Râul Țibău, respectiv Cârlibaba. La sud sunt delimitați de către valea Bistriței Aurii de Munții Suhard Spre nord se află granița cu Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a Sucevei (Comuna Izvoarele
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
Ucraina. Fac parte din unitatea (controversată) a "Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a Sucevei (Comuna Izvoarele Sucevei) prin Pasul Prislop. În rest accesul se poate realiza pe drumuri forestiere. De la nord la sud, vârfurile care se înșiruie sunt: Piciorul Bârnovei (1430 m
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]