714 matches
-
Incredibil! Vladimir Tismăneanu: Sunt la mijloc și loialitățile lui Ion Iliescu: Își răsplătește fidelii sau pe cei care au acceptat să aibă o atitudine relativ obedientă față de el. La un moment dat, Adrian Năstase nu a fost chiar atât de obedient, cum bine observați și tu, și alți prieteni ai mei veniți din țară. Am observat chiar și eu mergând la Hudson Institute, la Indianapolis, și văzând În biroul unui prieten care lucrează acolo două sau trei volume publicate În română
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de a conduce copiii mai mici, ca și când mediul ei de acasă ar fi investit-o cu această putere. Încrederea pe care i-o acordau părinții și care, de altfel, a contribuit la înflorirea autonomiei Sarei este contrabalansată de comportamentul ei obedient și responsabil: „Am o natură foarte docilă. Nici nu eram genul care iese și dispare. Când mergeam undeva cu mișcarea de tineret, aveau încredere în mine, nu exageram niciodată - când se termina ședința, fie mai mergeam un pic într-o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de viață al Sarei, ci ca aflându-se chiar în centrul acesteia, implementând o schimbare care-i afectează pe toți. Acest lucru este, în orice caz, acceptat cu bunăvoință de Sara - ea s-a descris mereu ca fiind o persoană „obedientă”. Pentru Sara - iar acest lucru este evident, armonia familiei este mai importantă decât obiceiurile și comportamentele zilnice care ar putea-o scinda. În mod tipic, ea privește șansa copiilor ei de a avea parte de o educație mai bună ca
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
noastră Încearcă să redea ceva din pulsul inefabil și unic al Septuagintei grecești. Pe alocuri am preluat chiar topica grecească, acolo unde am simțit că textul o cere și limba românească o permite, dar dacă am fi ales soluția calchierii obediente, te asigur că Editura Polirom ar da iute faliment cu acest proiect. La polul opus stă diortosirea mitropolitului Anania, foarte frumoasă stilistic, dar tot atât de discutabilă științific (nu e singurul - admirabilul Petru Creția a făcut-o și mai lată cu acele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unui traseu critic marcat proletcutist, volumul Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani (1955), care „își propune să discute, în lumina experienței adânci, dezvăluite în dezbaterile Congresului Scriitorilor Sovietici, unele probleme ale creării eroilor pozitivi”, promovează, într-o manieră obedientă, mai toate comandamentele partinice ale artei ca propagandă: „Pentru scriitor, reflectarea forțelor organizatorice transformatoare ale partidului nu e numai firească, ci și obligatorie. În acest sens, în crearea personajelor care poartă în caracterul lor propriu, individual, semnificația forței partidului, se
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
pledează pentru poezia modernă, amenințată, afirmă el, de atrofierea sensibilității. B., unul dintre poeții minori afirmați de colecția „Adonis”, și-a publicat majoritatea poeziilor în caietele colective ale acestei colecții și în două plachete: Cenușiu (1936) și Vraja anotimpurilor (1943). Obedientă față de modelele sale - G. Bacovia și Paul Verlaine, din care tradusese -, poezia lui B. are o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic previzibil. În noaptea
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
cuprinzând texte semnate de numeroși scriitori și critici literari, acest număr al revistei a marcat consacrarea lui Sorin Titel ca mare scriitor, la scurtă vreme după dispariția sa. Arătându-se constant refractară față de presiunile exercitate de regimul Ceaușescu în vederea politizării obediente și, prin tematica numerelor, dovedindu-se chiar subtil subversivă față de politica culturală a oficialității, revista cunoaște, la sfârșitul anilor ’80, dificultăți în ce privește apariția, fiind la un moment dat practic suspendată: numărul 1-2 din 1988, dedicat lui Mircea Eliade și tipărit
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
le întipăresc în minte: halatul de mătase bleu șters pe care Sheba îl lasă mereu drapat pe canapea sau grămadă în hol; faianța marocană antică din bucătărie; cuierele îmbrăcate în catifea din dulapuri. Sigur, memoria nu e o facultate prea obedientă. Nu poți să hotărăști exact ce să ții minte. Anumite lucruri te pot lovi la un moment dat ca memorabile, dar memoria doar își râde de presupunerile tale. Oh, n-am să uit asta niciodată, îți spui când vizitezi Sacre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de mare casă, și le strângea imediat. Fumam afară. Era așa de curat, că îngropam mucul țigării în pământ. Aveam seminarii zece ore pe zi. Franțuji de la Sorbona îi priveau pe cei de la Geneva ca pe niște provinciali. Swițerienii păreau obedienți în fața lui guru sorbonez. În realitate erau iritații, cât se poate. Mie puțin îmi păsa de rivalitățile lor, dar am constatat repede că băieții ăia deștepți de la Paris jamais couche cu filosofia analitică. Pe când noi fuseserăm obligați să ne cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
puncte la care au avut acces pe baza discriminărilor pozitive (originea de clasă), un alt motiv să înțelegem de ce această idee e atât de detestată actual. Neavând exercițiul muncii cu texte filosofice veritabile, ei au alcătuit, în majoritate, o armată obedientă, nu neapărat din convingere, ci fiindcă înlocuirea filosofiei cu documentele de partid era mai coerentă cu accesul lor intelectual la un tip de bibliografie. Cea filosofică era grea. Cu zisa lui Noica, oamenii nu prea erau „vizitați de concept”. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Cum să înțelegem că din noi s-au ales instituții și CV-uri? De unde ne-a venit puterea asta? Nu cumva ne-a ajutat mult faptul că știam să iubim? Că știam să fim derbedei în orice sistem de referință obedient? Acum nu pot să răspund la toate acestea. M-am întors în România. Presa jubilează că ne-au acceptat candidatura la Uniunea Europeană. Noi știm că asta n-o să ne ia nimica de pe cap pe fond. Ce e curios e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
păsa de rebela ei soră. —Părea tensionată? m-a întrebat Geneviève. —Cam da, i-am răspuns. Geneviève a dat din cap în semn de dezacord. Întorcându-și capul, i-a făcut semn lui Sir Richard, care a venit la noi obedient. —Richard, sunt îngrijorată pentru Suki, i-a spus deodată. Are nevoie de o pauză. Nu face nimic altceva decât să aibă grijă de Belinda. Richard Fine se uita buimac. — Înțeleg asta, Genny, dar ce pot face eu în legătură cu asta? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Pardon, să iertați, caone Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia bampir?”. Râsul este generat și prin revenirile de la mecanic ale acestui personaj: „curat condei! (Luându-și numaidecât seama, naiv:) Adicăte, cum condei, coane Fănică?...”. În modul de a gândi, obedientul Pristanda se aseamănă cu Ipingescu polițaiul din comedia O noapte furtunoasă. Automatismele lor „curat” și „rezon” indică o egală sărăcie intelectuală a două generații diferite de polițai. Polițaiul apare la Caragiale sub înfățișări diverse în toate comediile. Una este cea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și precis cu bocul, adică o unitate de măsură mică, mică, dar care stă tot timpul țonțoroi. Această unitate de măsură, a fost descoperită de contemporani, în urma cercetărilor aprofundate făcute de Băsescu, pentru a găsi cel mai pupincurist, cel mai obedient și mai complexat specimen, din România și fiindcă, vorba poetului, orice, trebuie să poarte un nume, după ce a fost descoperit, i s-a dat numele de Boc. Să știți de la mine, că Bocul este o unitate de măsură relativă deși
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în glasul Norei este un mesaj politic. Poporul chinez s-a săturat de rolul pe care e obligat să-l joace. S-a săturat de guvernarea incompetentă, de șeful statului, Chiang Kai-shek, și de el însuși ca fiind Nora cea obedientă, care crește copii. E ceea ce și-a dorit întotdeauna de la viață - să fie capabilă să-i inspire pe alții. E ceea ce opera a făcut pentru ea când era o copiliță. Acum a reușit, în sfârșit. Noutatea celebrității dospește. E bucuroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
aerul unui om care se aplecase toată viața doar asupra cărților. ― Apreciați singur! Acolo văd doar un profesor de condiție modestă, un biet preceptor angajat pentru copiii marchizului de Caulaincourt. Și acum, câteva sfaturi utile. Trebuie să fiți umil, supus, obedient. Trebuie să vă adresați întotdeauna cu cel mai mare respect. Marchizul este stăpânul care vă plătește. Fără el, ați muri de foame. ― Ah, dar e caraghios! N-ai găsit altceva? Măcar marchiz, ca și Louis. Aș fi vorbit, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
va spune sora, zice el printre dinți, iar eu mă enervez, nu îmi vine să cred, Udi, ai nevoie de încuviințarea ei pentru așa ceva, dar el spune, da, mi-a zis să îl țin în gură, și ridică din umeri obedient. Întotdeauna fusese atât de încăpățânat, nu ascultase niciodată de nimeni, nici de profesorii de la școală, nici de cadrele militare din armată, dar întotdeauna fusese iertat în cele din urmă, cum este posibil ca acest lucru să se fi schimbat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ordinea zilei : să îl condamne pe cel care, după patruzeci de ani de domnie fericită în scaunul voievozilor, la cea dintâi probă a sorții, s-a arătat a fi rămas ceea ce a fost și când a sosit din Sigmaringen : un obedient, un mediocru ofițer prusac. Sau dimpotrivă : să îl deplângă pe nefericitul rege, care, ajuns la o venerabilă vârstă, când s-ar fi cuvenit să cunoască pacea sufletească, s-a văzut dintr-odată silit să aleagă între a vărsa sângele strămoșilor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
anormalul și logicul cu nonsensul încă nu se petrecuse. Urma să se întâmple. Și să răstoarne totul cu capul în jos. La vederea ofițerului, Modrescu II se ridică și îi ieși în întâmpinare. Surâzând jenant de prefăcut. Cu un aer obedient care isca ridicolul. - Cu ce vă putem fi de folos ? îl întrebă. - Am nevoie de un avocat din oficiu, îi răspunse locotenentul major grav, frământat, părând a nu se afla în apele sale. - Se rezolvă imediat, percută directorul. Savule, se
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
-i-o în cenușă ca și cămășile-i ce miroseau a parfumuri folosite de curvele sechestrate în subsolurile suburbiei, Montezuma Munteverdi, zis Mareșalul, aceștia și alții nenumiți: chiromanții, astrologii, gematricienii, cristalografii, zugravii de subțire, masalagii, calfe și zidari, consilierii Primarului, obedienți din teamă dar contra în sinea lor, onomatologie inventată de autor pentru originalitate, dar și pentru a-și exprima bogatul tezaur metaforic ce a coborât din sonete în proză, cât și vasta cultură clasică și universală ce și-a asimilat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
valori și nu îndrăznea niciodată să-l contrazică, pentru că de fiecare dată el aducea în discuție aceste cuvinte “magice”, comportându-se cu fiul exact ca și cu subalternii. Fără să-și dea seama, generalul făcuse din fiul său un cățeluș obedient, gata orișicând să-l servească. Mama, la rândul ei, o fire foarte drăgăstoasă, îi cultivase un anume sentimentalism, o generozitate rară și mai ales îi impusese o politețe delicată, crescându-l în spiritual tradiției ortodoxe foarte dragă familiei sale, strămoșii
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
era puțin cam necopt, poate că era incapabil să se adapteze unei societăți cam “grăbite” în trecerea ei prin timp, făcând vădite eforturi de a disprețui toate preocupările celor din jurul lui. Se revolta parcă împotriva trecutului său, când fusese sclavul obedient al unei familii cu pretenții, iar într-o zi se revoltase chiar față de prieteni cu înverșunare împotriva armatei; mai târziu, când se întorsese în camera lui, își dăduse deja seama că spusese niște lucruri prostești, cu multă obrăznicie, care l-
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
țintind să ajungă două scopuri finale: slava lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor. În consecință, ecleziasticul nu se luptă doar să susțină Biserica, ci o iubește în mod concret, prin mărturia unei obediențe depline și stăruitoare: „Omul bisericii nu este doar obedient, ci el iubește obediența. Nu ar putea să asculte niciodată «din necesitate și fără iubire» [...] Cel care îi poruncește în numele lui Dumnezeu poate să greșească sau să aibă dreptate, poate fi orb sau clarvăzător, intențiile sale pot fi clare sau
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
aplecate ale elevilor lui și-i răspunsese: „Să ții minte, Duncan, cînd termină școala, majoritatea trebuie să trăiască din muncă, și munca nu poate fi îndrăgită în sine, iar înțelegerea rostului ei practic îi depășește. Dacă nu învață să muncească obedient, așa cum li se spune, și fără nici un scop, nu se vor adapta în societate“. Thaw oftă, ridică manualul și citi: Un soț și soția lui se spală pe dinți folosind același tub de pastă cilindric în zile alternative. Diametrul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și se bucură de un prestigiu apreciabil. Este tipul de părinte care își consideră soția și copii ca fiind ființe slabe care trebuie conduse, pentru aceasta cere respect și ascultare. Rezultatul unei astfel de pattern îl reprezintă copii înhibați, extrem de obedienți, dar există și situații în care se pot dezvolta analogii cu caracterul tatălui, între părinte și copil dezvoltându-se grave raporturi, cu brutale rupturi relaționale între cei doi, fiul fiind perceput ca rebel și autoritar. b. tatăl tiran este o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]