3,019 matches
-
le oferă filosofia limbajului ne deschid către o înțelegere adecvată a importanței artei. E vorba nu atât de complementaritatea sa, cât de deschiderea pe care o oferă cercului închis al limbii. Societatea centralizată din care am iești ne-a creat obișnuința viziunii unice. Motiv pentru care suportăm greu perspectivele. Or, societatea contemporană este una a multiplelor centre, a diversității; de aici și oboseala noastră. E îndeajuns să priviți pe stradă fețele celor formați în universul concentraționar pentru a zări efectele anacronismului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spațial), de un "cu cine", pentru a ne poziționa în cadrul relațiilor sociale, poate chiar și de un "când" (la un anumit moment al vieții noastre, al existenței părinților și copiilor noștri) pentru a ne identifica temporal. Tradiția ne-a livrat obișnuinței de a putea spune eu abia odată cu aceste repere. Cred că asta reprezintă una din biruințele modului feminin de-a vedea lumea; bărbații sunt mai fără de căpătâi, dacă sunt scăpați liberi tinzând să-și găsească alte repere (trebuie să înțelegem
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în care nu se întâmplă decât rar ceva deosebit și pentru care schimbarea reprezintă o adevărată tragedie. Amintim aici doar dificultățile pe care le întâmpină administrația de stat în reformarea sistemului sanitar și a celui școlar românesc. Inerția, comoditatea și obișnuința sunt stări care aduc stabilitate și confort doar vremelnic. Ceea ce oamenii trebuie să știe este că schimbările sunt inevitabile și că ei trebuie să le accepte pentru a-și putea continua rolul lor social. Cum să ne schimbăm înainte de a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ce spune psihologul despre acest lucru: “Ieșirea dintr-o relație de durată necesită o etapă de adaptare la noul context. Aceasta este o perioadă marcată de frământări, de întrebări, de validare a unor proiecte personale și de anulare a unor obișnuințe comune. Este recomandabil să nu începem alt angajament până nu se vindecă total rănile trecutului. Sunt însă și persoane care pentru a uita eșecul relației încheiate sau pentru a evita singurătatea încep o altă relație fără a evalua adecvat contextul
Andreea Marin își pansează rănile lăsate de Bănică prin relația cu turcul by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72168_a_73493]
-
anvergură și, mai ales, prin actualitatea problemelor luate în discuție. În cartea aflată acum în librării, Daniela Zeca-Buzura analizează interferența unor planuri diferite - al realității, al virtualității și al jocului - în spațiul televiziunii. Lucrurile nu sunt așa simple cum par. Obișnuința noastră de a privi televiziunea ca pe o îndeletnicire frivolă ne face și pe noi să dăm dovadă de frivolitate în judecarea ei. Indiferent dacă ne place sau nu să ne uităm la televizor, schimbarea adusă de existența televizorului în
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
cu un tu abuziv, însă o presiune continuă poate ajuta la cizelarea limbii, începând cu eliminarea neglijențelor, luptând cu comoditatea de-a nu deschide noile dicționare, în care sunt marcate schimbările de normă, spre-a ajunge, încet-încet, la înlăturarea relelor obișnuințe (vroiam, ca și coleg, care în locul lui pe care).
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
cu precădere stigmatele manieriste și referințele programatice, livrându-le într-o manieră neaoș expresionistă, așa cum îi stă bine unei lucrări aparținând celei de-a doua școli vieneze. Reacția publicului a fost însă una rezervată, muzica lui Berg debordându-i tabieturile, obișnuințele. Mi-am dat seama că melomanii noștri, cel puțin cei din siajul filarmonicii bucureștene, nu sunt pregătiți pentru întâlnirea cu o atare muzică. Chiar unii dintre membrii orchestrei s-au dovedit a fi intranzitivi la stimulii lansați de solist ori
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
privirea neîmblânzită, dar iubitoare a fetei, figura unchiului ajunge să domine spațiul interior și durata mai lungă a romanului. Când tatăl reintră în cadru, gesturile lui prea socotite încep să irite, prin contrastul cu cele ale unchiului pierdut, intrate în obișnuință și în memoria afectivă a "fetelor" (mama și fiica ei). Asemenea reflexii și adâncimi psihologice, de obicei ignorate de către romancierii "obsedantului deceniu" - pentru care tema morală este esențială -, sunt recurente în lumea ficțională a Gabrielei Adameșteanu, preocupată până la obsesie, ca
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
prostiei sînt legate de principalele facultăți umane care răspund de uzul inteligenței: cunoașterea, simțirea și voința. În fond, personalitatea cu care ieșim din adolescență și pe care o vom purta pînă la sfîrșitul vieții constă dintr-un nucleu stabil de obișnuințe, așteptări și reacții în jurul cărora se configurează identitatea noastră, iar în formarea acestui nucleu stabil cunoașterea, simțirea și voința joacă rolul esențial. Și cum personalitatea desemnează putința de a reacționa la mediul ambiant printr-un anumit set de gesturi dobîndite
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
și platitudinea unui scenariu de telenovelă: în pragul senectuții, Hannah Arendt face o vizită familiei Heidegger la Freiburg și, în vreme ce Martin se odihnește în camera alăturată, moțăind precum un bătrînel căruia nu i-a mai rămas din spiritul filozofic decît obișnuința maniacală de a repeta regulat expresii sibilinice ca "starea de deschidere", "adevărul" și "ființa" - expresii pe care, firește, le rostește cu aerul grav și recules al unui oracol ce prevestește fără greș destinul omenirii, declamînd vorbe mari în situații banale
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
neglijez cu bună știință și cu bune intenții studiile consistente referitoare la clasici sau la criterioniști. Ceea ce mă interesează nu e nici măcar stilistica sa, atât de des invocată, ci - îmi recunosc ipocrizia de lector - pragmatica receptării. A devenit deja o obișnuință ca volumele recente ale lui Dan C. Mihăilescu să conțină, în final, un dosar critic, o selecție absolut echitabilă din articolele care i-au fost dedicate. Viață literară II nu face excepție. Îi putem urmări pe Simona Sora, Marius Vasileanu
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
cele de mai sus circulă în argoul actual, în care cele mai frecvente par a fi mangă și muci ("Beat mangă, Ilie Petre, de 31 de ani, din Topoloveni", ziarulargesul.ro; "deci vă faceți muci la show-uri? aveți această obișnuință?" forum.tuning.ro). De la mangă, probabil prin joc de cuvinte, a apărut și expresia a se face rangă: "după o noapte experimentală ca să zic așa în care ne-am cam făcut rangă" (weblog.ro, 23.09.2004). Clei (legat poate
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
o punem în pagini. În comparație cu cei doi protagoniști, noi avem ceva din uscăciunea pragmatică a fantoșelor convenționale. În schimb, Hannah și Martin sunt vii, sunt sinceri, iar ceea ce este uimitor este că unda vie a sincerității lor se potrivește perfect obișnuinței protocolare cu care își întocmesc scrisorile. Și Martin și Hannah își construiesc scrisorile ca pe un edificiu, ridicîndu-le propoziție cu propoziție. Dar în nici un caz nu le aruncă pe pagină cum le-ar veni la primul imbold al condeiului. Te
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
ilustrele" lor opere vor beneficia de tratamentul de lux al unor Cărtărescu, Patapievici, Liiceanu, Manolescu sau Pleșu. Un recent studiu al lui National Endowment for the Arts - cea mai mare fundație din lume pentru sprijinul culturii - arată scăderea alarmantă a "obișnuinței lecturii" în rândul elevilor. Peste jumătate din totalul celor chestionați nu citesc absolut deloc. Dintre cei care citesc, cei mai mulți se află în ciclul primar. Numărul cititorilor scade dramatic în gimnaziu și continuă să descrească în timpul liceului. N-avem motive să
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
Cosmin Ciotloș Horia-Roman Patapievici rămâne, de la o carte la alta, unul dintre cei mai lucizi și mai scandaloși gânditori afirmați în România postdecembristă. Poate chiar cel mai lucid și - iarăși, poate - cel mai scandalos. De unde această stare de fapt? Din obișnuința gazetărească, îndelung rodată pe ficțiuni și pe eticisme, de a citi pe sărite sau - caz totuși fericit - printre rânduri. De a esențializa brutal și de a simplifica nepermis de mult. Așa se explică dosarul naționalist instrumentat în anii '90 de
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
că imaginația este facultatea primordială a gîndirii, cu alte cuvinte că a gîndi înseamnă a asocia imagini și nu a înlănțui cuvinte, atunci putem admite că există o gîndire care să fie desprinsă de matricea lexicală a limbii. Nuanțele și obișnuințele lexicale ale unui om nu au legătură cu substanța gîndirii lui, ci doar cu expresia pe care el i-o dă. Gîndim la fel, dar ne exprimăm diferit, fiecare după suplețea flexionară pe care o are limba în care se
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
sau pur și simplu prin introducerea articolului o: "a te uita ca o curcă în lemne" (123urban.ro, dicționarurban.ro). Dacă primele expresii discutate mai sus sînt perfect transparente (vițelul e uluit de un obstacol și de o modificare în obișnuințele sale, iar mîța e descumpănită de contactul cu un obiect semiotic specific uman), nu e la fel de ușor de înțeles prin ce devine prototipică situația curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
rigoare, bineînțeles. E imposibil să plagiezi chiar totul și chiar întotdeauna. Cunoscuta și detestabila admonestare din clasele ciclului primar funcționează în toate verdictele de gen: să nu se mai întâmple ! Iar dacă - vorba proastă - se întâmplă, atunci măcar să nu devină obișnuință. Iată de ce m-a surprins, de la bun început, titlul altminteri excelentei istorii realizate de criticul literar ieșean Alexandru Dobrescu: Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români. Corectând virulența unei metafore injuste aflate în topurile orale ale ultimilor ani - ați
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
M-am trezit în zori de uguitul tare al unei perechi de porumbei, care își făcuseră cuib sub streașina casei. M-am uitat la ceas. Era cinci și ceva. Am răsucit butonul aparatului, ca să ascult vremea. Să-mi intru în obișnuință. Buletinul meteorologic anunță călduri catastrofale pentru ziua ce urma. M-am bucurat că în Groenlanda se topise un ghețar mare, lăsând să apară o felie imensă de viață, un brâu verde pe coasta de est... Iunie 2007 Sinaia
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
stingeam și aprindeam. Și-mi plăcea foarte mult. Mai și adormeam. M-a luat o dată la o Înviere și am adormit și a doua oară nu m-a mai luat. Dar oricum, mi-a intrat, mi-a inculcat puternic această obișnuință. Mi-a creat o obișnuință. Copilul nu știe despre ce e vorba. Dar îi creezi reflexul, ca să spun așa. Reflexul necesității. De a merge la sărbătoare la biserică și de a se împărtăși. T. S. - De a fi în spațiul
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
plăcea foarte mult. Mai și adormeam. M-a luat o dată la o Înviere și am adormit și a doua oară nu m-a mai luat. Dar oricum, mi-a intrat, mi-a inculcat puternic această obișnuință. Mi-a creat o obișnuință. Copilul nu știe despre ce e vorba. Dar îi creezi reflexul, ca să spun așa. Reflexul necesității. De a merge la sărbătoare la biserică și de a se împărtăși. T. S. - De a fi în spațiul eclezial, pentru că mai târziu l-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
aceea l-am schimbat, spațiul eclezial mi l-am însușit nu cu indiferență, ci cu o plăcere deosebită. Aveam mici bucurii, dar nițel cam ieșite din spațiul duhovnicesc. Era spațiul copilăriei care se bucura de micile jucării ale momentului. Deci, obișnuința se crease. Lecția mare am avut-o de la bunicul din partea mamei, Gheorghe Apostol, care era din Vrancea, născut într-un sat cu Simion Mehedinți, prieten bun și coleg de seminar cu Mehedinți, fiindcă Mehedinți a vrut să se facă preot
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
oameni, dar nu trebuie uitat că ar fi bine să existe și suficiente experiențe pozitive. Important este să putem privi eșecurile ca fiind normale, făcând parte din istoria firească a devenirii noastre, dar să nu le lăsăm să devină o obișnuință, un stil de viață încărcat de regrete și resentimente. Dacă putem să privim la rece înfrângerile personale și avem puterea să le dăm un sens, să le atașăm o poveste, atunci vom ști că suntem pe calea cea bună. Iată
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
orelor de educație fizică. În această lucrare încerc să dovedesc (cu argumente concrete în CAP. IV) necesitatea desfășurării activităților prin joc, a cărui conținut trebuie dirijat în favoarea dezvoltării și lărgirii relațiilor de grup, educării unor calități, formării unor deprinderi și obișnuințe de comportare morală, lărgirii sferei motivelor și trebuințelor elevilor. Perseverența, răbdarea, curajul, inițiativa, subordonarea intereselor individuale celor colective, modestia, respectarea regulilor stabilite pentru activitatea în grup, cinstea sunt principalele obiective în raport cu care am selectat jocurile motrice. Dacă sunt corect concepute
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea depinderilor igienico - sanitare; 2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază; 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ - utilitare și sportive elementare. 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice. 5. Dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. Obiectivele de referință specifică rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe și de cunoștințe de la un
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]