374 matches
-
17, la Parohia Romano-Catolică Timișoara III Elisabetin va avea loc un concert de Anul Nou. Își vor da concursul: Nicoleta Colcear (soprană), Marilena Mihăilescu-Grama (soprană), Mariana Șarba (soprană), Aura Twarowska (mezzosoprană), Gergely Nemeti (tenor), Mircea Dan Petcu (bariton), Remus Alăzăroaie (oboi), Aurel Pișleagă (trompetă), Vlad Pop (nai), Andrei Șaramet (violoncel) și Alexandru Petria (orgă). Intrarea este liberă. ( O. N.) „Șatra“ Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ își reia activitatea în 2005 cu spectacolul „Șatra“ după nuvela lui Maxim Gorki, regia: Beatrice
Agenda2005-01-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283239_a_284568]
-
de coarde) ele cîntă cu știința construcției, cu o subtilitate în nuanțe și culori timbrale încălzita de un har al comunicării seducător. Tot tineri, tot stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu Gocan (clarinet) și Orlando Corăbianu (fagot). Ei au propus un program de "muzică franceză din secolul XX". Piese originale pentru o asemenea formație șunt greu de găsit în catalogul marilor compozitori și de aceea dintre cei înscriși pe afiș
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
regularizare în perioada 12-16 iunie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Titan, Tapia, A. Popovici, V. Lucaci, Popa Șapca, A. Pacha; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Labirint, Dropiei, Bd. Cetății, Timiș, Amforei, Brediceanu, Matei Basarab, Bucovinei, Viilor, Oboiului, Învățătorului; casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Mangalia, Crizantemelor, Budai Deleanu; casieria din str. Ialomița: străzile Felix, Cugir, Dej, Orșova; casieria din Piață Küttl: străzile Brediceanu, Coresi, Muncitorilor, Anul 1848, Cehov, Avântului, 16 Februarie; casieria din str. Uranus: străzile L.
Agenda2006-23-06-util ptr. dvs () [Corola-journal/Journalistic/285043_a_286372]
-
16 canale 1 buc. 600 123. I123 Motor electric cu ventilator, pentru orgă electronică 1 buc. 52 124. I124 Muștiuc pentru instrumente muzicale 1 buc. 2 125. I125 Muzicuța 1 buc. 10 126. I126 Nai 1 buc. 58 127. I127 Oboi 1 buc. 1.824 128. I128 Orgă electronică de casă, 1 manual, stativ tip mobilă 1 buc. 100 129. I129 Orgă electronică de casă, 2 manuale, stativ tip mobilă, pedalier 1 buc. 200 130. I130 Orgă electronică portabila, ritmuri incorporate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
perioada 31 ianuarie - 4 februarie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile S. Bărnuțiu, Tibiscum, Într. Topologului, Într. Goznei, C. Dorobanților; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Circumvalațiunii, Gh. Lazăr, Labirintului, Creației, Matei Basarab, Bucovinei, I. Vidu, Dirijorului, Operetei, Oboiului; casieria din Bd. Maniu: străzile Steaua, Grădinii, C. Șagului; casieria din str. Ialomița: străzile Miresei, C. Torontalului, Liege, Cărei, Dej, C. Aradului; casieria din Piață Kuttl: C. Șagului, străzile 16 Decembrie, Musicescu; Berini, Ghiroda Nouă, Giaramata, Cerna, Hodoni, Dudeștii Noi
Agenda2005-05-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283348_a_284677]
-
perioada 31 ianuarie - 4 februarie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile S. Bărnuțiu, Tibiscum, Într. Topologului, Într. Goznei, C. Dorobanților; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Circumvalațiunii, Gh. Lazăr, Labirintului, Creației, Matei Basarab, Bucovinei, I. Vidu, Dirijorului, Operetei, Oboiului; casieria din Bd. Maniu: străzile Steaua, Grădinii, C. Șagului; casieria din str. Ialomița: străzile Miresei, C. Torontalului, Liege, Cărei, Dej, C. Aradului; casieria din Piață Kuttl: C. Șagului, străzile 16 Decembrie, Musicescu; Berini, Ghiroda Nouă, Giaramata, Cerna, Hodoni, Dudeștii Noi
Agenda2005-05-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283348_a_284677]
-
amețeală ne-ar cuprinde în căderea noastră orizontală? Ce trăiri, ce vertijuri poate da orizontul, Lontaneitatea? Vertijuri ale Lontaneității? Vertiges de la Lontaneité?» Ecce opus! Cinci căderi în orizont, cinci absorbții în necunoscut, cinci bătăi de inimă, redate sonor prin două oboaie, două clarinete, două fagoturi și doi corni.” În privința Dixtuorului enescian, interpreții au probat mult curaj, inițiativă și valoare interpretativă. Aceasta cu atât mai mult cu cât ultima interpretare (și înregistrare pe disc) a avut loc cu mai bine de treizeci
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Piața Republicii (p), Sc. Gen. Nr. 3, Lic. I. Hașdeu, str. Creangă, str. 20 Decembrie (p); Margina (p), Comloșu Mare (p), Beba Veche (p), Bulgăruș (p), Sculea (p), Macedonia (p). VINERI: Timișoara (străzile Bucovina (p), Învățătorului (p), Matei Basarab (p), Oboiului (p), Operetei (p), Rusu Șirianu nr. 13, sc. C, Pavel Dan, Ardealul, Muncii (p), Vaslui (p), Andreescu (p), Gropșianu (p), Enescu, C. Babă, Macarie, Dreptatea, Talăngii, J. Weismüller), Utvin (p), Călacea (p), Lugoj - zona Țesătorilor (p), Fărășești, Homojdia, Pietroasa+TV
Agenda2004-5-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282024_a_283353]
-
unitate: tu însuți. Restituie orice sunet care îți vine, fie el tare, reîntărește-l și pune-i marca ta. Timbrul va fi al tău. Să spună: "sună a Apolodoro" cum se spune: "sună a flaut" sau a fluier, sau a oboi, sau a fagot. Și cu asta, aspiră să fii orgă, să ai toate registrele. Ce se întâmplă? Nimic, nimic... continuați! Sunt trei tipologii de oameni: cei care întâi gândesc și apoi acționează, aceștia sunt prudenții; cei care fac înainte de a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a părut a fi muzica regretatului prieten și coleg, Horațiu Rădulescu, anume piesa „Dizzy Divinity“, pentru flaut solo, o fascinantă melopee ce interpretează în sens nou tradiția monodică bizantină, bogăția intonațională a acesteia. ~ndrăgostit - pe de altă parte - de sonoritatea oboiului, compozitorul Ulpiu Vlad încredințează lui Dorin Gliga, un captivant poem al liniștii și al tensiunii din perspectiva căreia se întrevăd lumi de fermecătoare culori timbrale. Veritabili stâlpi ai muzicii noastre - pentru secolul pe care abia l-am depășit, pentru muzica
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
prin lume n-or mai fi fost asemenea desfășurări de forțe artistice pe malul apei, dar zic și eu ca directorul Gârboni, când am privit halucinați cum, luminată feeric, pe Bega înainta o gondolă, în timp ce Voichița Popa cânta dumnezeiește la oboi Adagio-ul din Concertul în re minor al lui Benedetto Marcello (pentru cine n-a uitat Anonimul venețian): „e butaforie, e făcută în atelier de prietenii de la Teatrul Maghiar, dar e gondola noastră“. Exact. Poate s-a mai văzut așa ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
o mișcare vioaie, allegro con brio, scrisă în formă de sonată. Viorile prime expun în piano tema I. Ea e zburdalnică, dar conține germenii clocotului lăuntric Beethovenian. Tema II, mozartiană prin grația ei, este cântată la început în imitații de către oboi și flaut, fiind acompaniată de coarde. După un joc de accente ce alternează între suflători și coarde, urmează un moment culminant, în care orchestra își concentrează întreaga capacitate sonoră. Contrabașii, împreună cu violoncelele, cântă apoi în pianissimo, în tonalitate minoră, o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
între suflători și coarde, urmează un moment culminant, în care orchestra își concentrează întreaga capacitate sonoră. Contrabașii, împreună cu violoncelele, cântă apoi în pianissimo, în tonalitate minoră, o frază melodică, cu contur la început coborâtor; peste această melodie se suprapune glasul oboiului întărit de fagot. Prima secțiune a formei de sonată se încheie. Tr. 2 Începutul dezvoltării este marcat de apariția unor acorduri în forte, urmate de capul temei I. Tema II nu intervine de loc în dezvoltare. Aceasta se bizuie îndeosebi
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de loc în dezvoltare. Aceasta se bizuie îndeosebi pe motivul inițial al temei. Repriza, bazată pe reluarea temelor aproape la fel ca în expoziție, începe cu tema I, cântată la unison, în fortissimo, de către coarde și suflătorii de lemn (flaut, oboi, clarinet, fagot). Partea întâia se încheie cu o scurtă coda - în care răsună puternic acordu rile întregii orchestre și, pentru ultima oară ecouri din tema I. Partea a II-a, scrisă tot în formă de sonată, este înrudită cu andantele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
înrudită cu andantele din Simfonia a 40-a de Mozart. La început, viorile secunde expun un fragment melodic, care va fi apoi imitat, preluat de alte instrumente, în timp ce viorile secunde își continuă cursul: Motivul inițial este reluat de contrabași, fagoți, oboi, flaut și viorile prime, care umplu treptat țesătura polifonică și armonică. Intervine pe urmă și a doua temă condusă de viori. Pe un ritm punctat al timpanului, instrument căruia Beethoven îi dă valori expresive nemaiântâlnite până la el, se face încheierea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
II este mai amplă. Este locul să reamintesc aici inovația pe care o constituie înlocuirea menuetului ( partea III ) cu mult mai însuflețitul scherzo. Instrumentele folosite în Simfonia II sunt aceleași ca și în prima: grupul coarde lor, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete și timpani. Partea I-a. Introducerea (adagio molto), tânguitoare, înlăcrimată, începe cu un semnal, urmat de o melodie cântată de oboi și armonizată plin, ca un coral. Asistăm pe urmă la un
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
aceleași ca și în prima: grupul coarde lor, două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete și timpani. Partea I-a. Introducerea (adagio molto), tânguitoare, înlăcrimată, începe cu un semnal, urmat de o melodie cântată de oboi și armonizată plin, ca un coral. Asistăm pe urmă la un dialog între coarde și suflătorii de lemn, construit pe un șir firav de sunete. Concomitent, auzim o pedală susținută de violoncele și contrabași. Firul melodic crește, căpătând o linie
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dispună timbrele instrumentale. Dialogul între instrumente, precum și alternările de intensități, creează momente de un umor scânteietor. Iată un fragment din începutul acestei mișcări: În trio, instrumentele de suflat intonează parcă un cor liniștit, ce se aude ca din depărtări. Melodia oboiului predomină. ( În Simfonia IX vom găsi o frază muzicală foarte asemănătoare cu aceasta ). Partea a IV-a. Finalul ( allegro molto ) este dominat de neastâmpăr. Mișcarea începe cu un motiv care năvălește furtunos. El este de o autentică factură beethoveniană. Începutul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se dă un răspuns plin de haz, în piano. După un episod melodic calm, în care sonoritățile se amplifică, apare și tema II. Aceasta contrastează puternic cu prima, prin nota ei potolită. Tema II este îngânată de clarinet, fagot și oboi, în timp ce viorile prime, desprinzându-se din acompaniamentul pe care-l fac împreună cu celelalte instrumente cu coarde, brodează când și când o figu ră melodică foarte rapidă. Iată tema II: Coda cu care se încheie această parte este la fel de lungă ca
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
o înfățișare melancolică, temă care accentuiază atmosfera încordată a dezvoltării. Partea a II-a (adagio assai) este binecunoscutul ,,Marș funebru”. Întreaga fire deplânge parcă aici moartea eroului. La început se aude motivul sumbru, trist, al viorilor. Ele suspină îndoliate. La oboi, pe care-l îngână ceilalți suflători de lemn, apare apoi în major o melodie mai lumi noasă; amintirea faptelor mari pentru care s-a jerfit eroul descrețește pentru o clipă frunțile plecate. Dar atmosfera de doliu revine odată cu reapariția temei
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
bași se cântă motivul inițial puțin transformat, suflătorii de lemn și viorile prime aduc o melodie cu înfățișare de dans maghiar. În desfășurarea finalului intervine o variaține într-o mișcare liniștită ( poco andante ), ca un intermezzo visător. Melodia, cântată de oboi, capătă din ce în ce mai multă largheță, până când răsună triumfătoare. Încheierea simfoniei se face într-o mișcare rapidă ( presto ) - un adevărat torent de bucurie năvalnică, cucerită cu prețul multor lupte și suferințe. SIMFONIA IV, op.60, în SI BEMOL MAJOR Este o simfonie
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de coarde, are o înfățișare tinerească. Nu întârzie să apară și aici acele deplasări de accente și sforzando care sunt atât de dese în lucrările lui Beethoven. Ele ne conduc către tema II, expusă de fagot, reluată și întregită de oboi, flaut și coarde. După o creștere puternică a sonorităților, apare o melodie cântată de clarinet și reluată aidoma (,,în canon”) de fagot. Cu aceasta, expoziția se încheie.O dezvoltare de proporții mici, în care timpanul joacă un rol de seamă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
un motiv ritmic cu accente capricioase - o frază de doi timpi, pusă cu tot dinadinsul într-o măsură de trei timpi - și o frază cu contur sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a fagotului prim, susținută de ceilalți suflători, creează - împreună cu sprinteneala gingașă a viorilor - efecte pline de farmec. Melodia ia amploare. Sonoritățile descresc apoi. Reapare tempo-ul inițial, cu reluarea scherzo ului, apoi a trio-ului; în încheiere revine iarăși
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sale creatoare. Acest final, năvalnic ca un pâriu de munte ce se prăvălește peste stânci, spumegând în lumina soarelui, are aspectul unui perpetuum mobile. Iată tema I expusă de coarde: Ea e continuată printr-o melodie asemănătoare unui cântec câmpenesc. Oboiul aduce apoi tema II, lirică, ce este reluată imediat de alte instrumente. Dezvoltarea este scurtă și se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el forțele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se făurește pe tema I. Trecerea spre repriză o face fagotul, care, deși pare un bătrân greoi, vrea să-și încerce și el forțele în iureșul tineresc al mișcării, reluînd începutul temei. În repriză, tema II nu mai apare la oboi, ci la clarinet. Simfonia se termină printr-o coda de dimensiuni mici, dominată și ea de același mers continuu al șaisprezecimilor. SIMFONIA V ,,A DESTINULUI” , op. 67 în DO MINOR ,,Așa bate destinul la ușă!” - ar fi spus Beethoven în legătură cu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]