8,125 matches
-
și accese de nebunie. Se simt accente false, chiar stridente, născute, probabil, din obstinația de a parcurge traseul unui destin pînă la capăt, cu orice preț, de a încheia, din "datorie" și demonstrativ, un drum care a ajuns să te obosească. Rămîne - cum am mai spus - ca element de rezistență al cărții, înzestrarea scriitoarei cu un foarte sensibil senzor al limbii vorbite, la care se adaugă, în obținerea efectului de familiaritate, tehnica naturalizantă a contaminării lingvistice dintre vocea auctorială și personaje
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
rană vorbitoare)/ în timp ce intensitatea cuvîntului crește/ fiindcă în atîtea ape au ars peștii/ în atîtea păduri a secat verdele/ și maturi copiii acestui poem prin cîte vieți/ au trecut îi vezi tăcînd în spatele cuvintelor/ (pentru a li se pierde urma) obosiți de/ mărșăluirile prin landele singurătății lăuntrice// pe acest drum al emoției poți să-ți fii o călăuză/ pentru a-ți defini lumea îmblînzită:/ de cînd începe viața de puterile ei atîrnat/ ca o piatră scrisă/ nu știi dacă ești învinsul
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
imaginilor vizuale și tactile și, nu în ultimul rând, dorința de a stârni cu orice preț "meraviglia" de esență strict barocă, statuată de versurile lui Giambattista Marino (pentru că de ce altceva s-ar putea vorbi în cazul unor construcții precum "zile obosite de har", "te unge cu vieți de/ turle și crini", "carnea de calvar", alăturări oximoronice ca "luminoasa putrezire", sau dislocări sintactice de sorginte argheziană: "Să-ți dea un castel, viața se adună/ Azi din bucățele, în Spania de șarpe și
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
e sacră, în dauna evidenței. Autoritatea domină legea, fiindcă ea o face... Chip de gândire conform căruia foștii dizidenți de lux ai trecutului regim, persoane foarte onorabile și desigur meritorii, pe care, de altminteri, până acum societatea românească n-a obosit a-i răsplăti, însă, legal neîndrituiți a face parte din grupul de control al aplicării unei legi esențiale pot ocupa băncile acestuia, nu și un critic acid al realității. Vina de a-i întoarce cu fața spre oglindă pe urâții
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
coaliția de la putere, ca să probeze că nu le stă mintea decît la autonomii trădătoare. * Un alt gînditor, dar de cu totul altă extracție, Marius Țuca, trage și el, la ANTENĂ 1, semnale de alarmă împotriva UDMR, dar fără a-și obosi mintea cu întrebarea cît poate fi de autonomist un mesaj extremist venit din partea unei formațiuni politice aflate la putere. Dar e greu de crezut că asemenea întrebări îl pot tulbură pe realizatorul emisiunii care îi poartă numele. Marius Țuca se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
acutele (oricum ar suna ele), aproape fiecare fragmente din potpuriuri s-a încheiat pe acute. Numai că, peste 20 de asemenea high notes pe seară - o porție mare pentru orice gîtlej - își spun cuvîntul și către sfîrșit toate trei vocile obosiseră încărcîndu-se cu un vibrato necontrolat; și cum fiecare "bate" altfel, rezultatul este de-a dreptul supărător pentru urechi mai pretențioase. Dar nu pentru urechi pretențioase este gîndit acest concert, chiar dacă se vrea o paralelă cu cei "trei tenori". Acolo este
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
la liberali, în politică, s-au pierdut averi, nu s-au cîștigat și că marii liberali nu și-au notat în carnețel cît le datorează partidul. * Despre trecerea lui Viorel Cataramă în partidul lui Virgil Măgureanu presă nu s-a obosit să dea titluri mari, ci s-a mulțumit să bage de seamă faptul. Speculațiile de presă făcute după apariția lui Viorel Cataramă în partidul lui Virgil Măgureanu sînt în ce măsură acest partid, cam al nimănui, nu va deveni un partid cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
a împăratului Sapiens, de la contestare ironică și autoironică, de la vehemență celui ce dictează uciderea în arene a gladiatorilor creștini, până la acceptarea edictului și, implicit, sanctificarea să - acesta e drumul logic-ilogic foarte bine gradat în cele 15 epistole. Desigur, "zeii erau obosiți" - atât de obosiți încât "ziua de azi se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege că zeii sunt, în acest caz, stâlpii raționalismului, ajunși în mare decădere odată cu imperiul care "suferea
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
încă: Al. Balaci...), ce mai contează un biet popă colaboraționist... Buba e alta: onorul căzut din senin pe preafericita scăfârlie e încă un episod din primejdioasa operație a împingerii Bisericii Ortodoxe Române în prim-planul vieții publice. N-am să obosesc să repet: cu cât rolul bisericii e mai pronunțat, cu atât valorile democrației, liberalismului, ale societății civile sunt mai amenințate! O structură eminamente piramidală, fondată pe ascultare oarbă și pe impermeabilitate la dialog nu poate deveni modelul unei societăți care
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
an ea pana cand aceasta nu e ăncheiată: "Pe masura ce se desfasoara povestea asta, simt nevoia de a ma distanță și chiar de a ămbătrăni. Frumusețea cu care mă ămpodobesc ceilalți și pe care nici o oglindă nu mi-o ăntoarce mă obosește. Abia dacă ăncep să ăntrezăresc cateva trăsături ale chipului meu. Mi se spune ca mi-l voi vedea an ăntregime an ziua cand povestea va fi ăncheiată cu totul. Deocamdată, ea circulă ăntre un povestitor care ăncearcă să o rescrie
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
citeam, pregătită pentru un regal literar, povestirile adunate de Michel Tournier în volumul tradus în românește sub titlul Piticul roșu. Simplu ar fi să recunosc că am fost dezamăgită de carte, că așteptările mi-au fost înșelate, că m-a obosit previzibilul simbolism alternat cu sclipiri de geniu ratate în enervante și plictisitoare reflexe didactice. Un Tournier parodiindu-se, parcă, pe sine, dărîmînd sistematic mici bijuterii, ratînd infailibil, banalizînd idei superbe, complicînd inutil intrigi perfecte în simplitatea lor. Însă o astfel
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
mă așteptam din partea pravoslavnicului I.A., da de gândit". Păcat că nu ni se spune an ce sens... Nu ne putem reține a nu oferi anca un citat, cu toate ca și până acum am citat din abundență: "Deși intens, Nietzsche al obosește pe Cioran până la dezgust. E un slab lipsit de milă. Bun pentru adolescenți (cf. 332). Descoperă slăbiciunea lui Nietzsche an nevoia lui, la Sils Maria și aiurea, de compania unor mai mult sau mai putin bătrâne doamne. Cu totul irelevant
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
altele noi (an parte, pierdute pe drum) și de jur ămprejur coloane de cifre, numărători ănfrigurate ale paginilor, ca - an concluzie - să explodeze exasperarea: "565+150 inutile anul asta! anul trecut, 760! din care 300 inutile. Prea multă muncă. Am obosit!" Și totuși, lucrurile nu puteau fi lăsate baltă. O soluție (de compromis, evident) rămâne apelul la unele texte mai vechi. La o dată greu de precizat, planul era restructurat. Mai ăntâi, un pachet de 12 piese, certe, si anume : Vârstă de
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-o pune an scenă cu ajutorul unei recuzite senzoriale bine marcate: "Singurătatea/ n-a obosit anca să se cațere pe trupul meu pofticios/ cercuri negre și roșii se unesc an sudoarea flamandului monolog/ cu care sper anca să pot trece dintr-o lume an altă/ nu gratuit desigur nu fără remușcări" (Jurnal de trecut dintr-
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
a așeza sub reflectoarele asociative ale limbajului liric aspectele lumii deprinse cu umbră. Iată confraternitatea poetului cu paianjenul: "Locuiesc ăntr-o viață mai mult noptateca/ colț la colț cu paianjenul care ma judeca/ care-și face mendrele pana an zori. Atunci/ obosit de galeriile visului de pălpăirile jocului/ din priviri/ de mărăiala nesomnului meu facem pace: Eu primul cedez. Apoi el... Ne ămpărtim orele/ rămase/ de o parte și de alta a poemului care trece/ dintr-o mana ăntr-alta!" (Ioan mă strigă
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
că tocmai ministerele conduse de domnii Babiuc și Berceanu se află în aceste zile în atenția publică? Venirea iernii funcționează ca un revelator pentru toți acești incompetenți cu fumuri, pentru toată această pleiada de profitori care nici măcar nu se mai obosesc să ascundă că ceea ce-i interesează e Puterea, si nu gestionarea onestă a guvernării. Mă întreb cu ce s-au ocupat ei ani în șir dacă soluțiile la care ajung, matematic, sunt urcarea birurilor și tragerea ultimului strat de piele
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
Din române, din nuvele, din proza. Dezepicizarea literaturii care se scrie în zilele noastre e o chestiune evidență, bine știuta, nu fac decît să enunț un truism. De altfel, fenomenul cu pricina face mîndri pe mulți textualiști care nu au obosit încă să fie sterili, precum și o sumedenie de post-..., încîntați din principiu să anunțe vreun deces de ultimă oră, indiferent al carui concept ori curent pînă mai ieri socotit important. În literatura, astăzi, epicul e surghiunit în zonele triviale, în
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Vom fi, așadar, chemați la urne a ah, pentru o clipă - cât o veșnicie? - onoarea, averea, faima viitorului deputat vor fi la cheremul nostru. Averea, mai cu seamă. Pe liste îl vom alege și nu unul câte unul, ca să nu obosim. O puzderie de independenți în Camere, ce-ar mai încurcă lucrurile! Și nu oricând, ci în acest straniu interludiu în care politicul și economicul alternează - dupa vocea cea mai avertizată din republică. Politicul a luat-o, hai-hui, înainte. Economia îl
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
textele șunt despărțite de această viață aproape fizic. Și histrion în viață, si utopic-crîncen în text, autorul este copleșit de forțe multiple și de neputința de a alege. Tot ceea ce este apropiat îl atrage și tot ceea ce este îndepărtat îl obosește și-l îndepărtează. Dar îndepărtarea devine u-topie în scris și imediatul devine repudiat (în afara amorului) tot în scris. Poemele șunt consecință acestui fel scindat de a fi pretutindeni și tot timpul. Niciodată și tot timpul aici și acum și acolo
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
cunoscute ale poeților perioadei: poezia cotidianului, biografism etc. Cartea să se încheie cu un poem care ar fi trebuit să fie un prolog a un manifest și, în același timp, un tribut adus generației de care nu se dezminte: "Eram obosiți a o generatie obosită./ aCe se întâmplă doctore?a/ Aveam sentimentul că suntem proiectați/ dintr-o uriașă mașină a salvării/ răsturnata într-o intersecție/ pustie./ Dedesubt girofarul pulsând că un soare/ lent!" Volumul de față ușurează reconstituirea unui traiect poetic
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
Eu lucrez, dar fără sporul de odinioară, fiindcă pe lînga infarctul miocardic, care mă face să sufăr la orice efort fizic ori intelectual, s-a instalat ex abrupto un reumatism teribil de acut la mîna dreaptă. De abia țin condeiul, obosesc de mă ia naiba după 3-4 pagini a ori după cum știi, eu abia după două ceasuri de lucru și după 10 țigări și 4 cești mari de cafea neagră, mă simțeam în adevărată formă și gata să bat normele celorlalți
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
recent apărut sunt incluse și documentele unui război pe care Gabriel Plesea îl duce de mai mulți ani cu revista noastră. Războiul se desfasoara astfel: Gabriel Plesea ne atacă furibund, iar noi nu ii răspundem. Originea acestui conflict care îl obosește mai mult pe atacator decât pe cei atacați se află în momentul nefast în care noi, înțelegând greșit democrația, am publicat, fără să ne gândim la consecințe, o recenzie nu prea favorabilă a unui colaborator al nostru, Emil Mladin, la
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
literară, de teorie și analiză culturală, de eseu și nonficțiune politică” (în fața cărora, cum știm și din primul paragraf, criticul se simte „motivat”), iar pe de altă parte, un conglomerat deprimant numit beletristică, rezumat cu o uimitoare concizie: „«bătrînii» au obosit, «tinerii» nu prea pot, cei din generația medie șiau atins limitele, iar limitele sunt, în mod evident, sub nivelul celor din interbelic sau din perioada dezghețului poststalinist. Mai apar, desigur, romane reușite, cîteodată (arareori...) excelente, care-mi redau speranțele. Mai
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
ca să mă conducă în grădina vilei, unde m-a poftit să iau loc lîngă el, pe o bancă. Păstrez și acum în auz scîrțîitul acelor de pin sub tălpile noastre. M-a rugat, în cazul în care nu eram prea obosit de drum și dacă faptul nu mă deranja prea tare în clipa aceea, să-i recit cîteva poezii. S-a arătat încîntat sau numai s-a prefăcut că este. (Întrucîtva, meseria lui era să se arate încîntat). Mi-a spus
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
spu sau Moș Crăciunul de un metru, din ciocolată cu lapte? neam realizările și mai ales dorințele de a realiza lucruri mari. Cine dintre elevi nu a șutit măcar odată o prăjitură de la Iar acum niște bătrânei, majoritatea știrbi și obosiți ea? Căci ne duceam și cumpăram câte un cremșnit dar Tare obosiți. mâncam două. Mai țineți minte ce mică era cofetăria ei? Fără sclipirile de draci în ochi. Câteva măsuțe. Dar ce rafturi pline cu savuroase prăjituri Mai Niște bătrânei
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]