90,777 matches
-
Vasile Pârvan, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Al. Russo, C. Noica. Cronica, Letopiseț, Glossarium, Dialog, Arhive, sunt tot atâtea titluri de rubrici a căror directitate de cuprindere este mai mult decât explicită. Scriind în "Anotimpuri" despre "Caete de Dor", Titus Bărbulescu observă relația de fond a literaturii exilului: "O poezie adevărată a exilului naște din singurătate, se nutrește din dor și se adresează unei eternități românești." Trăsătură care se imprimă în meditațiile literare, publicate de Constantin Amăriuței în "Caete de Dor", scrutare
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
care suiam altădată să pasc vitele citind, împreună cu alți copii. A sporit reveria și a scăzut simțul realității, dar reveria mi se pare benefică; ea m-a fortificat și a diminuat stilul poate excesiv de livresc și uscat ce se poate observa în lucrările mele mai vechi. - Erați un maestru al rigorii care nu-și permitea nici o infuzie de lirism. - Eu am o formație germanică în primul rând, continuată după școala de la Cluj, și mi-a plăcut să fiu un om al
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
la ancheta despre Anul literar - 2002. Se vede bine că anul încheiat n-a fost deloc sărac în apariții notabile. Între altele, rostul unor astfel de anchete (ușor de coborît în nesemnificativ și confuz) este de a ne face să observăm mai bine ce se întîmplă. După 1989 difuzarea cărții este neomogenă, hazardată, rea. Nimeni nu știe tot ce a apărut. Ancheta ne permite o informare corectă. Aprecierile vin după aceea. * Tinerească și plină de haz OPINIA STUDENȚEASCĂ de la Iași. În
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
Țăranului, citeam ce se scria în reviste, minunîndu-mă că nu pică niciodată în lațul stilului doct. De-abia după ce am văzut-o acolo mi-am dat seama că trăia în două lumi la fel de vii pentru ea și pe care le observa cu aceeași curiozitate. Etnografii, mulți dintre ei, plîng după puritatea unor obiceiuri pierdute și se uită chiorîș la prezentul kitsch în care ne complacem. Visează după un țăran îmbrăcat în costum popular, se simt insultați de satul contemporan, tot mai
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
chemare la luptă. - În anul cometei allei s-a petrecut în sat un eveniment nemaipomenit. Un bolovan uriaș a căzut din cer lângă răzorul lui Tasgar. Era negru cum e cărbunele, dar nu strălucea. Era viu. Ramirín a tăcut. Îi observa pe ascultători cu ochișorii lui albicioși de bătrân. Căutătorul de minuni și-a întins capul înainte cu vădită curiozitate. - Viu? a întrebat. Cum adică viu? - Lăsați-mă să vorbesc! a spus Ramirín aproape strigând. Era viu. De jur împrejurul lui se iveau
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
poezie" românești. Găsim aici autori foarte mari, dar și debutanți sau scriitori tineri. Sînt câteva elemente care irită, care subminează lectura. în primul rînd, sînt prea mulți poeți ardeleni... - un reproș cam "necritic", dar cu adevărat deranjant. De altfel, se observă în fiecare rînd un spirit de "zonă", tipic ardelenesc. Apoi, o reală bătaie de cap o dă discursul criticii de poezie, în nici un fel evoluat de cîteva decenii bune. Se observă o federalizare a criticii, întreținută de un discurs puternic
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
cam "necritic", dar cu adevărat deranjant. De altfel, se observă în fiecare rînd un spirit de "zonă", tipic ardelenesc. Apoi, o reală bătaie de cap o dă discursul criticii de poezie, în nici un fel evoluat de cîteva decenii bune. Se observă o federalizare a criticii, întreținută de un discurs puternic tradiționalizant. Ați observat, de exemplu, că mai toți criticii noștri de poezie nu prea mai dau referințe "poetice" externe, nu prea mai pomenesc ce se întîmplă în Franța sau America zilelor
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
rînd un spirit de "zonă", tipic ardelenesc. Apoi, o reală bătaie de cap o dă discursul criticii de poezie, în nici un fel evoluat de cîteva decenii bune. Se observă o federalizare a criticii, întreținută de un discurs puternic tradiționalizant. Ați observat, de exemplu, că mai toți criticii noștri de poezie nu prea mai dau referințe "poetice" externe, nu prea mai pomenesc ce se întîmplă în Franța sau America zilelor noastre? Par toți exilați în țara poeziei numită România, propun calupuri de
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
descoperit. Rămâne, însă, chestiunea spinoasă a �apoliticilor". Ce-ar fi de făcut cu ei? în ce categorie să-i plasăm? Dac-ar fi să ne luăm după etichete, ei ar trebui promovați în rândul îngerilor. Dacă ne luăm după fapte, observăm că nu sunt, vai, decât gloanțele ucigașe din mitraliera mai demult promisă și în fine arătată nației de către cel mai nemălai dintre slujitorii la baionetă ai lui Ion Ilici Iliescu.
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
înaintea politicii. Caracterul se formează, prin urmare, în copilărie și în adolescență, atunci cînd ți se dezvăluie datele importante ale existenței. E drept că, după primele întîlniri, cînd au respirat atmosfera generației (mai ales pe cea politică) și cînd au observat ce fel de club a format, spontan, grupul nostru, patru colegi ne-au părăsit și n-au mai apărut la nici o reuniune. Nu m-a mirat dezertarea lor, cît rapiditatea cu care s-a despărțit grîul de neghină și proporția
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
și multe teze de condus, dacă nu voiam să mă scufund în administrația universitară, trebuia neapărat să lucrez pe teren. Atunci, Mihai Pop mi-a deschis brațele și mi-a spus: "Veniți la noi și veți vedea! Tot ce ați observat în Franța, toate colecțiile pe care le conservați în muzeele Dv., ce corespund unei stări a civilzației care în Franța a intrat probabil în istorie și nu mai e câtuși de puțin vie, toate acestea le veți revedea, regăsi, observa
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
observat în Franța, toate colecțiile pe care le conservați în muzeele Dv., ce corespund unei stări a civilzației care în Franța a intrat probabil în istorie și nu mai e câtuși de puțin vie, toate acestea le veți revedea, regăsi, observa, veți putea lua parte la viața populației românești, dacă vă duceți în Carpați. Veți observa, poate, că aceste obiecte, aceste tehnici vechi, aceste practici sociale, rituri, credințe, ceremonii, povești, legende sunt reale. Veți putea înregistra un anumit număr de mari
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
stări a civilzației care în Franța a intrat probabil în istorie și nu mai e câtuși de puțin vie, toate acestea le veți revedea, regăsi, observa, veți putea lua parte la viața populației românești, dacă vă duceți în Carpați. Veți observa, poate, că aceste obiecte, aceste tehnici vechi, aceste practici sociale, rituri, credințe, ceremonii, povești, legende sunt reale. Veți putea înregistra un anumit număr de mari imnuri religioase, le veți putea analiza, iar noi vă vom ajuta să le interpretați". - Iată
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
la ce ar folosi să merg acolo fără să înțeleg nimic, îmi spuneam că nu are nici un rost. Am luat aparate de fotografiat, aparate de înregistrare, hârtie de calc, de desen, creioane, gume, și mi-am spus că măcar voi observa, voi înregistra cât voi putea mai bine, iar apoi vom discuta interpretarea împreună cu colegii români. Ei ne vor comunica punctul lor de vedere, felul cum văd lucrurile, cum interpretează convorbirile pe care le conduc cu populația, iar eu voi discuta
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
consacrat exclusiv relațiilor de rudenie și să vă lărgiți câmpul cercetării... Desigur... Deoarece relațiile de rudenie, relațiile de organizare socială, funcționarea societății locale în ansamblul său, asocierile de ciobani, de crescători de oi, precum cele pe care le-am putut observa în Maramureș, puneau probleme cu totul diferite. Căci, cum se formează o asociație de crescători de vite-ciobani? Vreo treizeci de familii sunt cele care decid, într-un anumit moment al anului, la sfârșitul primăverii, oarecum prin contract, să se asocieze
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
social... Iată, deci, cum se înscria istoria în structurile tradiționale... Ea se insinuează, fiindcă e repetată în fiecare an, contractul social e reînnoit an de an, se reactualizează, și tocmai acest lucru contribuie la asigurarea vitalității sale... Bineînțeles, aveam de observat și altceva, cu totul diferit. în 1970, ne aflam sub regim comunist, cea mai mare parte a teritoriului României fusese colectivizată, reguli complet diferite organizau relația dintre proprietatea publică și proprietatea privată, - și toate acestea erau, firește, prezente în satele
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
se desfășoară un întreg ansamblu de activități cu totul străine de creștinism. Așadar, - un soi de dublă cultură. în același timp, eram foarte impresionat văzând că, pentru marile ritualuri, precum nunta ori ritualurile funerare, erau practici complet diferite de ceea ce observasem în Maramureș și în Oltenia. într-adevăr, în Maramureș, ca și în Oltenia, oficianții pentru ceremonialul profan al nunții și pentru ceremonialul profan al înmormântării sunt înșiși membrii familiei, cei apropiați sau vecinii. Ceremonialul e asumat de aceștia. De exemplu
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
creștin ortodox, care e asigurat de preoți, de diaconi, - și nu poporul însuși e cel ce inventează, creează poezia ori și-o extrage dintr-un fond tradițional; el delegă, oarecum, aceste sarcini, unor personaje specializate. în ce privește bocetele de la înmormântări, am observat același lucru la Sucevița - femeile din familie nu bocesc, practic, ci delegă funcția lamentației unui personaj specializat, bocitoarea, astfel încât am observat că atunci când o femeie din familie bocește totuși, o face pe bază de texte melodice variate cu scurte texte
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
o extrage dintr-un fond tradițional; el delegă, oarecum, aceste sarcini, unor personaje specializate. în ce privește bocetele de la înmormântări, am observat același lucru la Sucevița - femeile din familie nu bocesc, practic, ci delegă funcția lamentației unui personaj specializat, bocitoarea, astfel încât am observat că atunci când o femeie din familie bocește totuși, o face pe bază de texte melodice variate cu scurte texte poetice în care se implică personal - câteva versuri, nu mai multe, în timp ce oficiul, ca și sacru, deși nu e clerical, este
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
să spună deschis că nu le convine intrarea în N.A.T.O., extremiștii români au inventat, șmecherește, un concept: integrarea demnă. De parcă cineva ne-ar fi cerut să intrăm fără demnitate! Deși erau destul de mărișori pe vremea ocupației sovietice, n-am observat ca vreunul din guriștii anti MacDonald's de azi să fi făcut caz că țara era plină de magazine speciale pentru ruși, sau că tot ce ținea de identitatea națională era terfelit cu o bestialitate inimaginabilă. în clipa de față
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
și mijlocie și, în sud, dintre tîrgoveți, adică exact din păturile din care proveneau cei mai mulți scriitori și artiști. O generație de scriitori a redescoperit, cu prilejul evenimentelor anului 1848, drumul spre politică și spre civism. Dacă privim cu atenție istoria, observăm că acest lucru se petrece mai ales în împrejurări excepționale. De pildă, în anii '60-'70 ai secolului XIX, cînd mișcarea conservatoare trebuia întărită contra supremației "roșilor", care prelungeau artificial și ineficient spiritul pașoptist, au intrat în politică junimiștii, scriitori
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
bine, n-a bătut nimeni, niciodată pe nimeni: pe inginerul Ursu l-a ucis un codeținut, cum tot astfel, de curând un codeținut l-a omorât din bătaie pe un arestat de drept comun. Pur și simplu, gardienii n-au observat, n-au auzit, greșeală umană precum aceea a piloților unui avion care se prăbușește, cu cel care a greșit cu tot. Gardianul neatent se pedepsește, de altminteri. Acela ce poartă vina morții în arest a unui băiat de șaisprezece ani
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
visează că, primit de Bill Clinton, traducătoarea oficială a președintelui american este "nimeni alta decît bătrîna secretară, tușa Saveta Amustăcioarei. " Cînd a avut Saveta timp să învețe engleza?! " se mira în vis prefectul Aflorăchioaiei, apoi ciuli și cealaltă ureche, fiindcă observă că tușa traducea cam aiurea, de capul ei. Astfel, cînd Bill Clinton, zîmbind larg, spuse:" I believe in Vaslui, I believe in your country! ", mătușa Saveta traduse: " Dragi-mi erau prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, cîmpul cu florile și
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
verb regent urmat de conjuncția că - pare că, zice că - , dar fenomenul fonetic nu a fost absolut identic: apocopă (cădere a finalei) în cazul lui pare, afereză (pierdere a unui segment inițial) pentru zice. Apocopa e mai normală, pentru că, așa cum observa Sextil Pușcariu, "energia și precizia articulării scade, în limba română, la sfîrșitul cuvîntului" (Limba română, II, Rostirea); silaba sau silabele de după cea accentuată sînt mai ușor de omis în pronunțarea rapidă. în cazul lui zice că, trebuie luată în considerație
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
de la început până mult peste jumătatea sa. Croială și dimensiune, după rangul celui care le purta. Este poet când se pasionează de arhitectura caselor boierești, de proiectarea în urât sau frumos a străzilor pe planul orașului București. Poet când își observă actorii, înainte de a intra în scenă, în cabine, în spatele decorurilor, înainte de a fi îmbrăcați și machiați. Dresurile cucoanei Duduca, de exemplu, relevante produse ale imaginarului, proprii păstrării tinereții, cât și teribila poftă de mâncare a tânărului Nicolae Filimon, transpusă într-
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]