1,497 matches
-
spirit critic -, textele reunite acum reprezintă reacții critice, uneori polemice, inspirate de gândurile și cărțile altora. Am urmărit - cu empatie, dar nu întotdeauna cu simpatie - ideile, argumentația, retorica, sursele și faptele, fără a scăpa din vedere ideologiile și politicile, uneori observabile doar în subtext, încercând să mă adresez unui public inteligent și educat, dar nu neapărat specializat. Împreună, aceste pagini se adaugă contribuției mele de intelectual public cu expertiză în câteva domenii academice la dezvoltarea unei culturi critice în România. Altfel
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
activ. Toate acestea, alături de tematica sobră, serializarea unor eseuri și studii mai potrivite ca stil și dificultate tehnică pentru periodicele savante, și pesimism (un alt nume românesc al lucidității), tindeau până de curând, când un reviriment al interesului tinerilor este observabil prin creșterea numărului de accesări ale sitului Internet, să scoată 22 din cursa pentru „inimile și mințile” tinerilor aflați la studii în străinătate, adică tocmai a celor care vor avea un rol central în România de mâine, fie că revin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ajungă la finele unui proces de instruire; • în manieră specifică, desemnează schimbările ce urmează să se producă în conștiința și conduita individului; • capacitățile și atitudinile realizate pe intervale mari de timp. Obiectivele reprezintă achiziții psihocomportamentale specifice (acțiuni sau operații), concrete, observabile și controlabile după un interval redus de timp. Relațiile care se pot stabili între scopuri și obiective sunt dinamice și pot surprinde următoarele elemente: • obiectivele sunt indicatori în raport cu scopurile, rolul lor fiind acela de a clarifica sau preciza mai bine
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de cunoștințe de la un an de studiu la altul. Acestor obiective de referință le sunt asociate situații de învățare, precum și conținuturile corespunzătoare și descriptorii de performanță. Nivelul operațional La acest nivel, obiectivele sunt definite într-un mod concret, prin comportamente observabile și măsurabile, „mod care permite realizarea strategiilor și tacticilor instruirii, pe de o parte, și oferă imaginea concretă a ceea ce va trebui evaluat, pe de altă parte” (De Corte, 1973; Landa, 1975). Nivelurile de analiză ale obiectivelor educaționale demonstrează o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
școlare evaluative. 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
administrativetc " 3.3. Operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice și administrative" În sens general, un obiectiv operațional desemnează procesul de transpunere a unui obiectiv în termeni de operații, acțiuni și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba că au ajuns la schimbările
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și manifestări observabile. În sens tehnic, înseamnă enunțarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile și măsurabile. Principala tehnică de operaționalizare a obiectivelor educației, în cazul nostru operaționalizarea obiectivelor predării științelor juridice, cuprinde parcurgerea următoarelor etape: - descrierea obiectivului în termeni de comportament observabili; - enunțarea condițiilor sub care elevii vor proba că au ajuns la schimbările preconizate de obiectiv; - stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului sau a nivelului de performanță acceptabilă. Alte câteva remarci cu privire la formularea obiectivelor predării științelor sociale/juridice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
elevii vor proba că au ajuns la schimbările preconizate de obiectiv; - stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului sau a nivelului de performanță acceptabilă. Alte câteva remarci cu privire la formularea obiectivelor predării științelor sociale/juridice în termeni de comportament observabil sunt legate de faptul că aceste formulări trebuie să se refere la activitatea elevului, să se centreze pe acțiuni, procese, operații constatabile și să desemneze un rezultat imediat al instruirii. Alte soluții pentru operaționalizarea obiectivelor identificate în literatura de specialitate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dificultăților în învățare; • se pot converti foarte ușor în instrumente de evaluare. De foarte multe ori însă, formularea în termeni operaționali presupune și o serie de prejudicii cum ar fi: nu toate comportamentele pot fi operaționalizate (nu toate comportamentele sunt observabile imediat), necesită eforturi mai mari pentru cadrele didactice etc. Bibliografietc "Bibliografie" ***, 1998, Curriculum Național - cadru de referință, MEN-CNC, Editura Corint, București. Călin, M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică”, în Procesul instructiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
profesor și reprezintă modul cum îi apreciază acesta pregătirea (nu întotdeauna evaluarea profesorului coincide cu autoevaluarea făcută de elev propriei pregătiri). Procesul de evaluare presupune, în sens generic, două activități distincte importante: - măsurarea cantitativă sau calitativă a ceea ce constituie comportamentul observabil circumscris obiectivului de evaluare propus; - emiterea unei judecăți de valoare pe baza informațiilor dobândite anterior. În aceste condiții, instrumentul de evaluare dobândește o semnificație deosebită, fiind cel care oferă evaluatorului și celui evaluat măsura gradului în care este realizat un
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
abuz: - abuz fizic (orice vătămare fizică neaccidentală sau vătămarea suferită de un copil ca rezultat al acțiunilor sau omisiei unei persoane responsabile de îngrijirea copilului); - vătămare mentală (orice vătămare a capacității psihice sau intelectuale a copilului, evidențiată printr-o deteriorare observabilă și substanțială în capacitatea copilului de a funcționa între limitele normale de performanță și comportament, ca rezultat al unor acte sau omisiuni ale persoanei responsabile pentru îngrijirea sa); - abuz sexual (orice ofensă sexuală ca rezultat al acțiunilor sau omisiei persoanei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al eului, definit, într-o perspectivă structurală, ca un proces prin care eul se poate scinda pentru a face față unei realități periculoase. Lui Mannoni (1969) i se datorează faptul de a fi evidențiat realitatea și frecvența unei asemenea atitudini, observabilă, de exemplu, în expresia: „Sunt sigur, dar...”, care, reflectând un eu aflat în stare de clivaj, este formulată în doi timpi, separați în punctuație printr-o virgulă. Freud consacră clivajului un articol intitulat „Fetișismul” (1927b/1985), în care arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
premers alegerile din 2000. În general, claritatea morală și politică nu a fost una dintre caracteristicile eclatante ale tranziției postcomuniste din România. Au existat și există foarte multe zone obscure, de unde și starea de neîncredere În guvernanți, În clasa politică, observabilă mai cu seamă În rândurile tineretului, dar nu numai. Sunt deficiențe și la nivelul clarității morale. Discursurile sunt pompoase, nu lipsesc tămâia și Închinările de rigoare, se vorbește adeseori În termeni pioși și evlavioși despre credință, libertate, adevăr; pentru multă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ca și al mapamondului. Este el un pol aglutinator? Civilizația iudaică „iradiază, transmite, refuză”, scrie fără emfază Fernand Braudel. Ea se închide și se deschide în funcție de timpul și evenimentele politice, sociale, culturale pe care le întâlnește în calea sa. Pendularea observabilă la fiece pas a acestei istorii m-a obligat la nenumărate comparații, la deplasarea când la un capăt, când la altul al „zonei” și aceasta fiindcă tocmai într-un asemenea mod am apreciat că poate fi descoperit adevăratul sens al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
telecabină) pare să sporească dinamismul scenei, dar, în realitate, îi subminează credibilitatea, nefiind logic faptul ca naratorul să știe ce gândesc și simt cei din jur. Mai corect și mai convingător este să scrii ceea ce vezi, simți sau auzi. Greu observabile la o primă lectură, aceste defecte fac diferența dintre un profesionist al scrisului și un amator. A fi veridic nu înseamnă să respecți întocmai și la timp realitatea observată. Mai ales în genurile jurnalistice libere (reportaj, tabletă, cronică), expresivitatea textului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală adresată unei persoane sau mulțimi concrete. Tocmai acest lucru îndreptățește pe unii teoreticieni (Ducrot, 1984) să considere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fel de fereastră care permite universalizarea și mondializarea individualității noastre. Modalitățile de comunicare actuale sunt mult mai compozite și mai integrate. Specializate altădată pe funcții, natura canalului și substanța de transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sistem de semnalizare, iar reflexele condiționate, specifice omului, sunt grupate în cel de al doilea sistem de semnalizare, stimulul universal fiind cuvântul. J.B. Watson (18781958) întemeiază psihologia behavioristă, respectiv psihologia comportamentului, care se axează pe studierea a ceea ce poate fi observabil, pentru a se elimina datele subiective. Privind învățarea, Watson a atribuit o mare importanță stimulilor kinestezici rezultați din mișcarea organismului. Edwin Guthrie (1886-1859), aparține behaviorismului, iar sistemul său decurge în unele privințe din cele ale lui Thorndike și Pavlov fiind
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
aptitudine, dar în același timp reprezintă și funcție complexă de reglare a comportamentului individual. Conform definiției date de Lafon: „psihomotricitatea este rezultatul integrării interacțiunii educației și maturizării sinergiei și conjugării funcțiilor motrice și psihice nu numai în ceea ce privește mișcările și expresiile observabile, dar și în ceea ce le determină și însoțesc voință, afectivitate, nevoi, impulsuri.”( M. Epuran, 1975). Principalele componente ale psihomotricității și conduitei motrice sunt: schema corporală. coordonarea dinamică, lateralitatea, coordonarea statică, echilibrul, coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
transferabil face ca valoarea adăugată pe care o aduce instruirea centrată pe formarea acestor competențe să fie extrem de importantă. Transferul, care este o problemă frecvent pusă în discuție atunci când e vorba despre competențele-cheie, poate fi descris în termenii unei funcții observabile: beneficiul obținut din a avea experiență anterioară în dobândirea noilor abilități. Focalizarea nu se face așadar asupra mecanismelor de transfer, ci asupra detectării lor odată ce transferul a avut loc ș...ț. Conceptul de transfer e mai bine să fie gândit
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
participative; - accent pe abilitățile metacognitive (luarea de decizii, rezolvarea de probleme); - accent pe educația morală; - accent pe aspectele și problemele cu caracter tematic și relevante din punct de vedere social. 4. Evaluarea rezultatelor instruirii trece dincolo de condițiile rigide ale caracterului observabil și măsurabil al acestora și pune accent pe caracterul lor constatabil. Câștigă teren metodele alternative de evaluare, mai ales proiectul și portofoliul, dar și observarea sistematică, listele de verificare, interviurile de evaluare etc. 5. Revizuirea curriculumului pornind de la caracteristicile celorlalte
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fost radicală. Multe dintre studiile de securitate de la sfârșitul anilor ’80 și Începutul anilor ’90 se bazează pe premise ontologice realiste, care iau statul, interesele naționale, strategia ca „date” și susțin ideea că relațiile internaționale constituie o realitate obiectivă și observabilă. Pentru acești autori și analiști, logica balanței de putere, a anarhiei internaționale și a real-politik-ului rămâne centrală În viața internațională și deci În maniera de a aborda securitatea. Anii ’90 au adus Însă pe scena analizelor academice și reformulări mai
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
terapiei comportamentale ca metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții behavioriști nu împărtășesc o singură abordare teoretică și nu aderă la o serie specifică de tehnici terapeutice, cu toții sunt de acord că accentul trebuie pus pe comportamentul observabil. Astfel, teoria comportamentală este clădită pe tradiția lui John Watson și se bazează pe teoriile propuse de I. Pavlov, Thorndike, Hall și B.F. Skinner (Strupp, 1971, p. 54). Conform terapiei comportamentale, conduita nevrotică, din punct de vedere intrinsec, nu este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de comunicare cuprinde: activitatea motoare și limbajul (comunicarea verbală), un rol important avându-l asocierea sunet-cuvânt, gest-sunet și mișcarea ochilor - aceste elemente sunt ilustrate în scris; activitatea motoare de manipulare (comunicarea nonverbală), activități de manipulare pe baza imitației spontane sau observabile, având la bază comenzi verbale și pe baza selecției discriminării mișcărilor; activitate motoare și afectivitate (comunicare nonverbală), caz în care comunicarea se realizează prin gesturi, atitudini, mimică, mișcări ale corpului. FUNCȚIILE PICIORULUI (engl. foot functions) - Din multitudinea de aspecte care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aparentă; intervalul de timp dintre aplicarea unui stimul și prima manifestare de răspuns a organismului. Durata care se scurge între începutul prezentării unui stimul și începutul răspunsului care i se dă. După Larousse (2006), această durată exprimă, într-o manieră observabilă, o altă durată, care nu este observabilă în timpul utilizat de un subiect pentru a procesa informația și a pregăti răspunsul. Latența poate fi: a) reductibilă - timpul poate fi scurtat prin modificarea condițiilor de stimulare, cum ar fi intensitatea; b) ireductibilă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]