799 matches
-
pe atunci bucuria și tristețea de a se regăsi în stările de minte și de suflet evocate de autor, restaurând, în intimitatea mută a memoriei afective, revelația și reveria pătimirii trecute, de unde pare că se-aude scâncetul de naștere al obstinației de a merge mai înainte cu orice preț. Gestul de a da cu tifla opreliștilor amintește, oarecum, de conduita tragic-șugubeață a lui Gavroche, sfidând gloanțele pe baricadele comunarde ale Parisului de altădată. “Clubul de elite” al “balicilor” clujeni (pag. 28
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
de dragoste o reprezintă neîmplinirile: “Vorbele dulci tânjesc să m-ajungă din urmă;/ Lângă fereastră aștept să revii,/ Moale așternându-mă/ Pe giulgiul parfumat/ Țesut din păr de stele și țărână.” (Nerușinare) Putem vorbi, în această situație, de căutarea cu obstinație a iubirii, a împlinirii ființei. Poetul Horia Bădescu, într-o carte de excepție, Memoria Ființei, consider că sunt două mari tipuri de poezie: una care cântă împlinirea Ființei, a doua, căutarea acesteia. Ființa reprezintă caracteristicile neschimbătoare ale viului, detectate la
MARILE ARDERI ÎN POEZIA FLAVIEI COSMA , AUTOR LUCIAN GRUIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379728_a_381057]
-
care acesta iese din aparență (maya la indieni) și pătrunde în adevărata realitate, altfel spus depășește imanența pentru a se delecta cu deliciile supratemporalului. Din cele spuse nu trebuie să se tragă concluzia pripită că omul modern ar cultiva cu obstinație dizarmonia în dauna armoniei. Nu o face, dar nici nu va scăpa de blestemul dizarmoniei atâta timp cât el se prosternează în fața lui Carpe diem ( Nu lăsa ziua să treacă) și atâta timp cât, vorba lui Nikolai Berdiaev, el se mulțumește cu rolul robului
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
amintesc că acum câțiva ani, pe când mă aflam într-o perioadă de căutări și limpeziri, în două rânduri mi s-a dat și mie să zăresc lumea prin glanda pineală, dar nepregătit fiind, m-am speriat și am dat cu obstinație la o parte, mâna care îmi oferea darul. De fiecare dată, acestea s-au petrecut dimineața la trezirea din somn, înainte să aprind lumina dar și înainte să se lumineze de ziuă. Pur și simplu, mi-am dat seama că
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
cea „de acum” reunește cele două niveluri ale poemelor printr-o tehnică specială, de integrare într-o arhitectură a rotundului. Practic, primul cuvânt devine ultimul cuvânt al rostirii liricii. Este un tip de construcție sferică, ce va fi cultivată cu obstinație pe toată durata cărții. Elementele-simbol din primele versuri stau la baza creației ulterioare și, prin ele, poetul redă poeziei statutul său primordial și puritatea originară. Incipitul cărții îl marchează semnul „A”, în triplă ipostază („Azi, acum, aici”). Trăim fiorul sub
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
invitații lor, alde Gadafi și compania. O circumstanță atenuantă: oare imperialul Versailles nu-i bîntuit și el, zi-noapte, de papugiii globului? Totuși, un bemol la cheia deriziunii regizate: n-am mai auzit, anul ăsta, ca-n ceilalți, cu atîta ignară obstinație, întrebîndu-se de traiul celor doi dictatori aici, în castelul regal. În schimb, multă lume străină. Venind, probabil, și din regatele veșnice ale lumii. Să vadă, oare, că România a fost și ea o țară civilizată și nobilă? Sau să constate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convinși că doar așa trebuie să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva bizare obiecte, reflectoarele și... și... hăul sufiturilor negre. Proiecții video, imagini digitalizate, de o obstinație năucitoare, o muzică, muzică? bubuitul marelui cord intergalactic, parfumuri, parfumuri? dar aer nu există aici, în spațiul ăsta în care cei opt alternează spasme fulgerătoare cu lentori agonice. Zvîrcolire, aparent haotică, dar cît de supusă unei ascunse ordini! E ordinea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la scandaloasele matrapazlîcuri ale CEC-ului de azi?), un simpozion al Societății Scriitorilor, Regele Mihai aruncînd de Bobotează crucea în Dîmbovița, o demonstrație stradală a PNL, cortegii regale, multe alte festivități consumate în vitala arteră. Dar imaginile pe care, cu obstinație, le tot derulează visătorul anticar Mitică Grumăzescu în vitrina sa din Lăpușneanu? Dar cu voia dumneavoastră și propriile-mi Uși ieșene celebre? Ce sînt toate astea, decît dătătoare de puteri și speranțe, "iluzii formatoare", în expresia sagacei Andreea Deciu, bucureșteanca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în care pot fi integrați producătorii de frumos (să-i numim astfel, oarecum materialist), cu minima convingere că nu dăm greș în schema noastră. Evident, ne referim la relația deja pomenită: artist-mediu ambiant. Autistul. Specie nobilă/ ce se dorește cu obstinație nobilă, în sensul neraportării. Al plasării orgolioase între pereții atelierului și, în consecință, al consumării actului creator în sine, suficient sieși. Așteptîndu-se calm, neagitat-conjunctural, verdictul valorizării, al omologării. Sosit imediat/ sosit în timp: nu prea contează. De observat, imediat, că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu fidelitate năzuințele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat”. Așadar, cu consecvență, partidul-stat și-a legiferat prerogativele și a urmărit cu obstinație transpunerea acestora în practică în toate domeniile, dar mai cu seamă în rândul instituțiilor de forță ale statului. Din acest punct de vedere, crearea instituției Președinției, prin legea nr. 1 din 28 martie 1974, a semnificat „momentul culminant al personalizării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
angajați în confecționarea unei recuzite politice nevinovate, de victimă. Și anume, Cavour, în primul rând (ceea ce înseamnă că i-au urmat și alții), a intuit în dubla alegere a lui Al. I. Cuza, căreia Viena i se împotrivea cu o obstinație agresivă (propunerea de intervenție armată), ocazia „providențială de a fi scutit de căderea în ocurența agresivă (să nu uităm „intrusiunile” pacifice) de agresor”. Primind corpul diplomatic la Tuileries, în ziua de 1 ianuarie 1859, Napoleon al III-lea i s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este una de serie. Ceea ce, la vremea alcătuirii acestei piese. autorul nu putea decît să strecoare, esopic, devoalăm, fără a privi în stînga și în dreapta, acum. Într-un sistem (se înțelege ce fel de sistem) unde valorile sînt, cu demonică obstinație, pervertite, schimonosite, ucise, cum să mai fii tu însuți, dacă nu ai în tine resurse să te împotrivești?... Există, în teatrul lui Constantin Popa, nu doar un etaj de semnificații. Miezul politic trebuind să fie camuflat, ambianța, al o primă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de cunoaștere aruncată acum nu se știe unde, când și cum va da roade. E bine să o „sădești” cu gândul că ceea ce va apărea e o pură posibilitate, ce ține de „purtătorul” ei, și să nu-ți propui cu obstinație ca ea să se dezvolte așa cum ai fi vrut tu. De aceea, un bun dascăl trebuie să-i cultive elevului și tendințele de detașare, critice, contestatare, deviaționiste. „A preda superb Înseamnă a deștepta Îndoieli În sufletul elevului, a-l antrena
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai mulți acced la facultăți), la mișcarea de pragmatizare a Învățării și de apropiere a calificărilor de „piața muncii”, la tendința de implementare a principiilor neoliberale ce reglează universul academic În consens cu legile economiei de piață, la urmărirea cu obstinație a profiturilor financiare, și mai puțin a celor culturale sau umane. Actualul „boom” universitar, justificat parțial după decenii de opreliști și servituți (vă mai aduceți aminte cât de greu se intra cândva la facultate, concurența ajungând la 8-10 candidați pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
merge să-i vedem din nou pe cei morți, va cădea Întunericul, liliecii ne vor atinge cu aripile și toți câți ne aflăm pe pământ ne vom găsi sfârșitul” (M. Eliade, 1994, p. 167). În miturile iudeilor, „eschatonul” descrie cu obstinație sfârșitul lumii și pedepsirea păcătoșilor (M. Eliade, 1986, pp. 241-264; M.-R. Hayoun, 1996, pp. 223-224). Temele majore sunt: „nimicirea neamurilor, eliberarea lui Israel, strângerea laolaltă la Ierusalim a celor ce fuseseră deportați, transfigurarea paradisiacă a țării, instaurarea suveranității dumnezeești
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care contemplă această moarte fără glorie: „Și tare-i târziu / Și n-am mai murit”. Din nou gândul merge spre agoniile fastuoase ale romanticilor și, făcând comparația de rigoare, se observă puținătatea elementelor cu care lucrează spiritul bacovian, absența ceremoniei, obstinația cultivării micilor simboluri ale derizoriului din sfera existenței. Dar tocmai această lipsă de „măreție de simbol”, pentru a reproduce o formulă ironică, dă măreție poemului bacovian, simplu și cutremurător ca un bocet șoptit. Scenariile, modelele, în fine, pozele luate de la
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
librăriilor, și cum Malesherbes însuși, pe jumătate nerăbdător, pe jumătate complice, sfîrșește prin a le prefera "permisiunile tacite" (sau non-publice) și "simpla tolerare". Totuși legile din secolul al XVI-lea, încălcate sau eludate, n-au fost abrogate, ci perpetuate cu obstinație. Textele devin din ce în ce mai aspre, pe măsură ce executarea lor se îmblînzește în fața triumfului inexorabil al legii pieții. Căci, articol de consum și de export, cartea este sursă de profit. 1728: Art. 1: Edictele, Ordonanțele, Declarațiile și Regulamentele privind activitatea de tipărire [...] se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
publică reitera, de fapt, multe dintre argumentele și măsurile specifice pe care eugeniștii le promovau de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, Moldovan și alți adepți ai eugeniei bine cunoscuți În epocă (Banu, Marinescu, Iuliu Hațiegan) erau cu obstinație absenți din discuțiile despre reforma sanitară. În loc de o colaborare cu specialiștii din România, purtătorii de cuvânt ai mișcării legionare invocau direct „sursa”, adică programele similare aplicate de regimul lui Mussolini, Încă de la mijlocul anilor ’20 și, respectiv, aceleași măsuri introduse
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
victorios din toate aventurile interpretabile ca niște metafore ale negativității ce acționează în simplul fapt de a fi. Ulise este credincios promisiunilor pe care și le face lui însuși, el dă dovadă de niște virtuți subline: putere de a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
relații internaționale, dar și la constituirea, în timp, a unor identități și interese comune, atât la nivelul statelor, cât și al societăților în cauză. Constituirea comunității de securitate nu a fost, din acest punct de vedere, un plan urmărit cu obstinație, un interes individual al statelor stabilit rațional, ci efectul combinat al mai multor elemente, precum relațiile dintre ele, referințele culturale comune, convingerile și practicile politice democratice ș.a.m.d. Apariția unei comunități de securitate este, în abordarea constructivistă, rezultanta mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
deciziei recurgerii la împrumuturi externe. Conform acestei scheme, asupra datoriei externe a României poate fi făcut următorul exercițiu: Necesitatea datoriei. Autoritățile române nu au explicat populației necesitatea majorării continue a volumului creditelor externe, mai mult chiar, s-a susținut cu obstinație că România este ferită de criza financiară. Presupunând că recurgerea la împrumutul de 19 miliarde de euro cerut FMI-ului și acordat în 2009-2010 era absolut necesar ca volum, modul de acoperire pare discutabil pentru că: UE ține la dispoziția României
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
celor mai reacționare cercuri imperialiste”, aceasta nefiind doar o problemă internă a Poloniei, ci una a tuturor statelor socialiste. Conducătorul român va fi taxat dur pentru Îndepărtarea de la principiul neamestecului În afacerile interne, pe care, pînă atunci, Îl susținuse cu obstinație. Pe măsură ce reformele din celelalte țări evoluează, iar În România nu pare să se Întîmple nimic, apar reacții vehemente fie la nivel de partid (așa cum e comunicatul prezidiului CC al Uniunii Comuniștilor Iugoslavi din 28 noiembrie), fie din partea formațiunilor civice, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
m bipolaritatea. Pan) la urm), probabil cp la această concluzie am ajunge, în ciuda declarațiilor - sl)bind treptat în intensitate și fervoare - care afirm) contrariul. Chiar și un atât de înfl)c)rât pro-european, precum George Ball, ar putea refuza cu obstinație perspectiva unei lumi tripolare, dac) aceasta ar amenința s) devin) realitate. Așa cum ne-am putea unor aștepta din partea unor duopoliști practici, Statelor Unite și Uniunii Sovietice le-ar pl)cea s)-si mențin) pozițiile. Ocazional, ele coopereaz) în vederea acestei situații, așa cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai ales de detaliul psihologic, în cele dintâi romane, Singurătatea lucrurilor (1968) și Dincolo de aproape (1971), autorul mizează doar pe spectaculosul faptelor narate, pe coincidențele neverosimile. Ambele romane sunt structurate în jurul câte unei obsesii ajunse blestem: dorința de înavuțire sau obstinația unei femei de a se împlini în plan erotic. Și într-un caz, și în altul, personajele par simple marionete mânuite de autor, care leagă și dezleagă destinele după capriciosul său impuls de moment. În schimb, romanele ce s-au
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
ai formulat-o pentru conștiința crizei, nu mă deranjează; Îmi convin și termenul conștiință, și termenul criză, mi se par chiar foarte adecvați pentru ce se petrece În România acum. Dar am o Întrebare. Pe parcursul prezentării tale ai evitat cu obstinație termenul postcomunism. Ai folosit o singură dată formula discurs postcomunist. De ce ai dat la o parte termenul acesta cheie, preferând termenul tranziție? Ți se părea excesiv multifuncțional (și riscant), precum termenul postmodernism? Ai considerat că nu acoperă situația de la noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]