360 matches
-
Petre, cu cât îi ațineau drumul oamenii și-l opreau și cu cât Busuioc își înmuia glasul, cu atât se înverșuna și răcnea: ― Dă-te la o parte, nea Leonte! Lasă-mă, nea Toadere, n-ai auzit cum m-a ocărît? Vreau să-mi spuie burduhosul ce-am greșit eu de mă ocărăște în așa hal? ― Taci, băiete, că nu ți-a dat cu paru-n cap! făcu Leonte Orbișor, zgîlțîindu-l de braț, mândru că e amestecat și el în harță
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cât Busuioc își înmuia glasul, cu atât se înverșuna și răcnea: ― Dă-te la o parte, nea Leonte! Lasă-mă, nea Toadere, n-ai auzit cum m-a ocărît? Vreau să-mi spuie burduhosul ce-am greșit eu de mă ocărăște în așa hal? ― Taci, băiete, că nu ți-a dat cu paru-n cap! făcu Leonte Orbișor, zgîlțîindu-l de braț, mândru că e amestecat și el în harță. ― Mai bine-mi dădea o palmă decât să mă trăsnească cu vorbe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
liniștit cu țăranii, să mai și glumească și să-i batjocorească: ― V-ați boierit și voi, mă! Vă vine cu strâmbul munca! E mai ușor să stai cu luleaua-n gură decât să dai cu sapa, cum nu! Și să ocărăști pe boieri și să pui la cale rebeliuni! Ce zici, măi Ștefane? ― De, don' colonel, făcu Ștefan cu fața zâmbitoare, mai încercăm și noi marea cu degetul. ― Vrem să vedem și noi cum o mai fi și altfel, că ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și noi pieream și nu ne auzea nimeni! făcu Orbișor aproape pițigăiat, frecîndu-și cu plăcere coșul pieptului pe deasupra cămășii, parcă și-ar fi alungat o durere. Peste drum baba Ioana, cu o strachină de boabe în brațe, își hrănea orătăniile, ocărând pe cele mai hămesite, ocrotind pe cele fricoase, făcând dreptate cu glasul ei veșnic morocănos. ― Văzuși pălălaia, maică Ioană? strigă Vasile și către ea. Mi se pare c-o să avem nuntă... Ai, ce zici, maică Ioană? Baba întoarse numai o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Petrică!... Uite-l pe Petrică! Stați, c-a picat Petrică! ― Da ce-i, oameni buni? întrebă dânsul, văzând vălmășeala în cârciumă. Ce-a mai făcut nea Cristache, de v-ați apucat să-l jecmăniți ca pe-un ciocoi? În vreme ce unii ocărau pe cârciumar, alții se frământau să-i vestească apropierea armatei, care cu spaimă, care cu mânie și toți cu priviri întrebătoare, ca și când de răspunsul lui ar fi atârnat soarta tuturor. Ignat Cercel vorbi mai jalnic: ― Acu ce-i de făcut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o "rupă cu acel duo infernal". În calitatea sa de membru neutru, Bab este învestită cu delicata misiune de mediator. Plină de curaj, ea pleacă să "le dea vestea cea bună" celor doi corupători, profitând de ocazie pentru a-i ocărî cum se cuvine. Când tinerii încearcă să se justifice, Bab se arată ofensată și le face, ca o matroană din vremurile de demult, o "ditamai scenă". Drept urmare, cei doi pehlivani care "erau acum numai lapte și miere", rușinați ca niște
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aspect rustic, ținînd în mînă un ziar. Ziarul ascundea ceva. Se îndreaptă, șovăielnic, spre Lascăr. Dar cînd îl deschide... nimic! În ziar fusese o sticlă care a căzut mai devreme și sărbătoritul s-a enervat și-a început să-l ocărască pe bietul om. Spectacolul propriu-zis a mai fost mai puțin amuzant. Un regizor nedecis 1981. Repetam, la Teatrul din Petroșani, Arca bunei speranțe a lui I.D. Sârbu. Cum teatrul intenționa să mă cazeze în cabină, o actriță milostivă îmi propune
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
vă mirați de focul aprins între voi spre ispitire, ca și cum vi s-ar întâmpla ceva străin, ci, întrucât sunteți părtași la suferințele lui Cristos, bucurați-vă, pentru ca și la arătarea slavei lui să vă bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele lui Cristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu se odihnește peste voi; de către unii El se hulește, iar de voi se preaslăvește. Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaș, sau hoț, sau făcător de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se naște din mari Îndoieli. (Cine interpretează Întotdeauna lucrurile În termeni categorici nu poate Înțelege și admite rostul contrariilor, al disputelor de opinii și, implicit, importanța alternativelor și, la nevoie, a concesiilor.) „Semnul celui ce Înaintează pe calea Înțelepciunii: nu ocărăște pe nimeni și nu laudă pe nimeni; nu vorbește nimic despre sine, nici că este mare, nici că știe multe. Nu i-a mers bine o treabă? El este cauza. Îl lauzi? Râde de tine. Îl ocărăști? Tace și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
calea Înțelepciunii: nu ocărăște pe nimeni și nu laudă pe nimeni; nu vorbește nimic despre sine, nici că este mare, nici că știe multe. Nu i-a mers bine o treabă? El este cauza. Îl lauzi? Râde de tine. Îl ocărăști? Tace și nu se supără.” (Epictet) N-are rost să plângi, dacă lui nu-i e dor de tine. Prietenia sau iubirea adevărată pretinde reciprocitate.) „Există oameni de o structură sufletească foarte ciudată: nu pot trăi fără suferință. Când nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
așteaptă aici... ar voi să vă vorbească... dar numai d-voastră... De-aia eu l-am trimis pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să rămâneți d-voastră singură... Am mințit... nu-i adevărat că-l cheamă miniștrii. Știu că o să mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască... să mă bată... Nu e mai-marele meu? Nu e stăpânul meu, de la care mănânc pâne eu și unsprece suflete? L-am mințit, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să rămâneți d-voastră singură... Am mințit... nu-i adevărat că-l cheamă miniștrii. Știu că o să mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască... să mă bată... Nu e mai-marele meu? Nu e stăpânul meu, de la care mănânc pâne eu și unsprece suflete? L-am mințit, dar pentru bine d-voastră, coană Joițico... Îl primiți?... Da? Zoe: (care a stat pe gânduri și n-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
slujbă, spre ami putea întîmpina greutatea casnicei mele familii"74. Însă Cost. Iurașcu n-a fost căsătorit, n-a avut familie. Iordache (Iorgu), fiul lui Vasile Iurașcu, fiind "cam trăsnit cu leuca", se purta foarte urît, cu tatăl său. Îl ocăra, îl înjura, îi răspundea obraznic, ba și cu arma a îndrăznit a se obrăznici asupră-i, încît bătrînul tată s-a plîns mitro politului Veniamin (17 februarie 1837), iar acesta a mijlocit, pentru a fi pedepsit, cu închisoare, pentru pocăință
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dacă reușești sau nu de fiecare dată cînd faci o încercare este mai puțin important decît dacă încerci sau nu de fiecare dată. Un director executiv în domeniul Resurse Umane mi-a povestit despre un manager zonal care și-a ocărît odată echipa în gura mare: „Nu dau doi bani pe voi”, le-a spus ea subordonaților. „Aș putea să vă înlocuiesc cu o echipă de maimuțe - și probabil s-ar descurca mai bine”. O altă relatare care mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
barda, ci este duh dat de la Dumnezeu, ca să-l lucrezi cu mintea, și de-ți va fi mintea curată, atuncea și cartea poți s-o înveți cum se cade, iar de-ți va fi mintea flușturatică, atuncea, în loc de învățătură, te ocărăști"299. Faptul că slova cărții ascunde secrete și mistere nebănuite este demonstrat istoric și etnografic. În spațiul popular românesc, de pildă, au circulat vreme îndelungată diverse versiuni ale unor cărți omnisciente: Cartea Vieții, Cartea Sorții 300, Cartea Lumii 301. Intrând
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
umoriști i-au închinat amicale epigrame, precum C. Pavelescu: "Iancu Luca Caragiale Îți dă berea pe măsură. Face și literatură... Însă nu face parale." Cu cei din afara profesiei sale, se pot decela relații de constrîngere ("Și așa toată ziua Caragiale ocăra elevii ca o adevărată mahalagioaică" notează Al. Ionescu în evocarea Caragiale corector! despre raporturile cu tinerii tipografi), de afinitate (lui Alceu Urechia îi scrie Cu dor tropical) sau de galanterie salonardă mascată în jocuri de cuvinte: "Ce deosebire există între
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fii așa». Răspuns-a Vasile: «Se cuvine mie, pentru dreptate a muri». Și înfruntându-se ei și împotrivindu-se, sta acolo de față mai marele bucătarilor împărătești, numit Demostene, acela, vrând să ajute arienilor, a spus ceva cu glas încet ocărând pe Sfântul. Iar Sfântul a zis: «Vedem aici și pe necărturarul Demostene». Iar stolnicul, rușinându-se, iarăși a grăit ceva împotrivă. Sfântul i-a zis: «Lucrul tău este să ai grijă de mâncări, nu să fierbi dogmele Bisericii». Și a
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
să luați aminte domnilor... Ați avea totul dacă ați fi în stare să vreți”. Și secvența din actul 7, care cuprinde următoarele texte : „Ai luat destui bani moscoviți. N- aveți decît să-i luați ! Lustruiți ciubotele celor pe care îi ocărîți” [25 septembrie 1973]. R.P. Bulgaria trimite la foarfecă Iconostas și Cornul de capră. Filmul bulgăresc Y‑17 are marea problemă că amintește de Argentina și România : Vă rugăm ca în vederea difuzării pe ecrane a filmului bulgar „Y- 17” să se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai departe adaugă: „Cei care erau în jurul împăratului Sanehedrin s-au stricat, întrucât au căzut din dreapta credință și din buna cinstire a lui Dumnezeu. S-au făcut urâți lui Dumnezeu pentru faptele lor necuvioase și rele, căci acești spurcați ocărau și huleau pe Dumnezeu că este neputincios.” Psalmul 14: „- Doamne, cine va locui în locașul Tău? Sau cine va locui în muntele cel sfânt al Tău?” „- Cel ce umblă fără prihană și lucrează dreptatea. Cel ce grăiește adevăr în inima
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de l-am hulit în gândul meu sau pe cineva am ocărât sau pe cineva am clevetit în mânia mea sau am scârbit sau de ceva m-am mâniat sau am mințit sau fără de vreme am dormit sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am socotit sau pe fratele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
închin și să cânt și să preaslăvesc prea cinstitul numele Tău, împreună cu al Tatălui și al UnuiaNăscut Fiul Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne, miluiește pe cei ce mă urăsc, se ceartă cu mine și mă ocărăsc; asemenea și pe cei ce mă vorbesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfințește pe dânșii cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu cadă, împreună cu dl Maiorescu și "Junimea", în "aberăciuni" și "elucubrăciuni", căci i se părea 1 Critice, I, p. 366 ăDirecția nouă în poezia și proza romînăî. 2 Poate nu e excesiv de pedant a aminti că, cu acest cuvânt - "pedant" -, ocărăște A. Russo în scrierile sale pe latiniști. Și, un fapt caracteristic, istorisit de dl Panu în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Junimea", el are afirmații care, ca și cea de mai sus relativă la partide, sunt inimaginabile în faza a doua și mai ales în faza a treia. Într-un rând, laudă pe Dimitrie Brătianu, pe care mai târziu îl va ocărî cu cruzime; altă dată, declară că în Rusia s-ar face călăul tiranilor; aiurea prevede cu bucurie că republica franceză (subliniez ambele cuvinte!) va bate pe nemți după pace: altă dată, explică starea anormală a Austriei prin rămășițele trecutului etc.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de-a lungul veacurilor, sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]