390 matches
-
pe ambele cuvinte" ne spunea el. "Enclitica adăpostită sub accentul cuvântului care-l precede, întocmai cum trecătorul surprins de ploaie se adăpostește sub umbrela prietenului pe care norocul i l-a scos în cale..." Provocat însă de cea mai mică ocaziune (și cele mai multe ori chiar de noi), spiritul lui vagabond pornea cu o grabă ciudată pe cărările fermecate ale gândirei și ale imaginației. Ore întregi ne vorbea astfel de toate, ne plimba prin toate domeniile, cu deosebire prin acel al filologiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pensionatul Weitzecker, unde am petrecut primii ani de școală secundară. Mai trecusem, e drept, de atunci pe acolo de multe ori, cu dorința de a revedea locurile familiare și de a evoca anii senini ai copilăriei mele; dar niciodată, în ocaziunile acestea, n-am putut vedea mai mult, în tăcutul capăt de stradă înfundat, decât cele câteva case și grădini pline de umbră, a căror înfățișare nu se schimbase aproape deloc, cum și zidul lung care împrejmuia internatul, fostul internat, zidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
stradă înfundat, decât cele câteva case și grădini pline de umbră, a căror înfățișare nu se schimbase aproape deloc, cum și zidul lung care împrejmuia internatul, fostul internat, zidul care separa viața mea prezentă de trecutul inaccesibil. Și acum, aveam ocaziunea să trec dincolo de zidul acesta, să pătrund în curte, în grădină, în casa plină de mistere și de fantome; aveam ocaziunea să trec dincolo de prezent și de actual pentru a pătrunde în tăcutele ținuturi ale trecutului. Lucrul acesta s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
zidul lung care împrejmuia internatul, fostul internat, zidul care separa viața mea prezentă de trecutul inaccesibil. Și acum, aveam ocaziunea să trec dincolo de zidul acesta, să pătrund în curte, în grădină, în casa plină de mistere și de fantome; aveam ocaziunea să trec dincolo de prezent și de actual pentru a pătrunde în tăcutele ținuturi ale trecutului. Lucrul acesta s-a întâmplat în timpul războiului. Persoana pe care trebuia s-o văd, venită și așezată aici "în refugiu" după invazia germană și ocupația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
opresc fără nici o ezitare la lucrurile pe care mi le-a amintit lectura din veche publicație junimistă. Hazardul e un geniu binevoitor, căruia îi datorim atâtea surprinzătoare, delicioase și fantastice situații în viață, încât merită să-l tratăm, ori de câte ori avem ocaziunea, cu recunoscătoare și afectuoasă atențiune. Un sentiment de felul acesta trebuie să-i fi dictat scriitorului Arnoux frumosul titlu de "Poésie du Hasard" pe care l-a dat uneia din lucrările sale, făcută, cum el însuși o spune, din materia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ne-au dus, peste atâtea piedeci, suferințe și mizerii, la progresele târzii și relative de mai pe urmă. Din tot ce datorim acestei influențe, două lucruri, mai ales, merită să fie scoase în evidență. Primul, că a dat sufletului românesc ocaziunea de a pune în valoare toate aptitudinile sale, toate posibilitățile care dormeau în el și de a face astfel întrucâtva proba nobilei sale origini. Și al doilea, că l-a ajutat să transforme sentimentul nativ, instinctiv, de iubire de țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Fapt e că, din cauza aceasta, Iașul n-a avut decât prea rar legitima satisfacțiune de a i se recunoaște meritele și sacrificiile; nici puterea de a înfrunta injustiția și ofensele de care n-a fost niciodată scutit. Exodul Deseori am ocaziunea s-aud, pe unul sau pe altul, făcând aprecieri nu tocmai plăcute despre Iași și despre ieșeni. Câteodată aprecierile aceste le surprind dincolo de cuvinte, în privire de pildă sau în alte semne care trădează gândul oamenilor. Înțelege oricine că ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în arzătorul soare de vară, ca de pe Fiesole, sau din Boboli, voluptoasa, incomparabila Florență. În cadrul acesta vara, în locuri diferite, nu mai puțin pline de farmec, iarna, întâlnirile noastre luau astfel caracterul unor adevărate evaziuni, atât materiale cât și spirituale. Ocaziuni de discuții fără capăt, de cercetări, de revizuiri, de informațiuni reciproce, de schimburi de idei... Ne sileam să înțelegem; ne învățam să gândim, să raționăm, să argumentăm; ne îndemnam să ne-nălțăm privirile deasupra capului și deasupra mediului nostru, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
O justificare a asprimei cu care sunt tratați cei care nu pot fi iubiți. Fecunda scriitoare și jurnalistă franceză Gyp (sub adevăratul ei nume, contesa de Martel de Janville) spunea odată de demult (nu-mi mai aduc aminte cu ce ocaziune), pentru a explica și caracteriza aversiunea sa față de evrei: "c'est une question de peau". N-am prea înțeles formula aceasta, dar presupun că ceea ce ea vrea să exprime este existența, în relația pe care o invocă, a unei porniri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucrători cu figuri supte, curbați încă peste obiectul muncei lor. Evrei... Toți Evrei... La timpul acela înaintat în noapte, pe nimeni decât lucrătorii evrei nu i-am văzut dând muncei lor orele de somn și de odihnă. (Căci, constat cu ocaziunea aceasta, că, deși viața era mai ușoară atunci, pentru că muncind, nimeni nu risca să moară de foame, se muncea totuși cu mult mai mult decât azi, iar în unele medii, ca în al proletariatului evreu, se muncea istovitor de mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spovedanie. La timpul în care intervine și în seria faptelor în care se așează, e poate și o încheiere... ...Pentru aceste însemnări ale unui ziarist din alte timpuri, în orice caz. De aproape cinci luni, cetitorii acestui mare cotidian au ocaziunea de a întâlni destul de des în coloanele lui, sub diverse articole de actualitate, numele celui care le adresează acum rândurile de față. Lucrul n-are nici o importanță în sine, fără îndoială; și nici n-ar merita să fie amintit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucruri vechi, unde mi s-a întâmplat să caut adesea mărturii și lămuriri pentru unele îndoieli ale mele, am găsit câteva asemenea încercări, asemenea reconstituiri de figuri de altădată, de figuri dispărute, în special. Deși concepute la timpuri diferite, în ocaziuni și cu preocupări diferite, deși prin urmare mult diferite între ele, atât prin spiritul cât și prin forma și prin caracterele lor, am crezut totuși că umbrele aceste ar putea încă figura aici, pentru a complecta, în parte, lipsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o cuvântare festivă, la Radio București.) ...Un aristocrat cu suflet de apostol, un înțelept cu urechea plecată la durerile mulțimei; o inimă senzibilă, o minte clară și comprehensivă: un om obsedat de principiul armoniei pe care-l proclamă în toate ocaziunile ca pe cea mai înaltă expresie a celei amăgitoare fantome care e justiția. Unii au criticat contra-zicerile lui aparente și marea mobilitate a spiritului său, ca pe un semn de inconsecvență sau de nestatornicie. Critica aceasta e însă nedreaptă. Nestatornicia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
obicinuit spectacolele teatrului național, de pildă. Atunci, pe atunci, ca și barbarul din antichitate, care ieșind de la o ședință a senatului roman spusese uimit "am sentimentul c-am luat parte la o adunare de regi", orice străin ar fi avut ocaziunea de a petrece o seară într-o așa societate nu s-ar fi putut opri să nu exclame cu încântare "cred c-am asistat la o adunare de regine". Quantum mutatus ab illo! Pe urma pașilor mei proprii Toamna trecută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care nu-i va opri, totuși, de la uriașa migrare În Palestina, ulterior În Israel!) afirmând că „...În massa evreiască din Huși curentul șovin nu s’a manifestat niciodată și chiar și grupările sioniste de dreapta s’au declarat În toate ocaziunile pentru Guvernul Groza, Însă luptă și pentru Palestina și contra teroarei engleze, după cum spun ei, militând unii pentru un stat binațional iar alții pentru un stat național”. Cei care visau la un stat bi-național erau, firește, acei moderați care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
drumuri din dreapta și din stânga văii. Putem remarca, că mai înainte cu multă vreme, fundul văii Racova, cu denumirea „Ocolul Racovei” a aparținut de ținutul Tutovei. Aceasta reiese din actele dresate de organele oficiale de pe acele timpuri, în diferite anchete. Cu ocaziunea așezămintelor mai noi administrative , valea Racovei o găsim aparținând județului Vaslui, purtând denumirea respectivă și a plășii. Astfel dintr-un dosar ce găsim al subprefecturii plășii Racova, cuprinzând listele de mișcarea populațiunei și obicinuita mortalitate a vitelor pe întreg anul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Într-un proces? Mă credeți d- voastră pe mine om atât de fricos, credeți că mă tem atât, ca să comit acte de acele care sunt reprobabile și față de conștiința mea și față de conștiința țării, numai și numai ca să nu dau ocaziune „Voinței Naționale” să zic că am Împărțit 200000 lei cu domnul Buicliu?”. Integritatea morală a lui Carp era cunoscută de toți, chiar și de cei care nu erau tocmai amici, chiar C. Stoicescu, cel pe care Carp l-a combătut
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
d. Sbiera despre mine, este halucinațiune și neadevăr, că mi s-au adus acuzațiuni și ofense gratuite. Acestea au mai fost publicate prin jurnalul „Dreptatea” din Cernăuți și se aduc încă în Parlament, necontrolate. Eu sunt bucuros că am avut ocaziunea să le spulber aici...calomniatorii mei fac serviciu foarte rău țării și bisericii... eu nu am suferit, autoritatea nu-mi este știrbită”. Toate aceste predici, cuvântări și discursuri s-au redat pentru a se vedea diferitele situații pe care a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un loc public, cum vom vedea că va proceda George Potra în 1934 cu alte înscrisuri similare. „Câteva date asupra ultimelor zile ale poetului Mihail Eminescu“ de Dr. V. Vineș, Șef de lucrări la clinica neurologică din București „Am avut ocaziunea să îngrijesc, ca intern la „Institutul Caritatea” al regretatului profesor Al. Sutzu, pe marele nostru poet Mihail Eminescu în ultimele luni ale vieții sale (martie - iunie 1889). Găsesc acum printre hârtiile mele notele pe cari le-am luat atunci și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu e de loc alterată și că trebuie să-l supună unui tratament radical numai în ce privește boala lui cea neglijată, care se manifestase la picioare. Concluziunea consultului a fost: Să se trimită pe Eminescu la băi la Hall cu care ocaziune va putea fi supus unui consult de specialiști din Viena și anume de către medicii: Dr. Neuman, Dr. Nathnagel și Dr. Meinert. După terminarea băilor sau poate chiar în același timp trebui a i se face lui Eminescu un tratament radical
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din octombrie 1884 către același Ministru al Cultelor, prin care ruga să fie angajat la Arhivele Statului din Iași pe un post rămas vacant „d. Mihai Eminescu, foarte cunoscut nu numai ca scriitor, dar posedând, totodată, după cum a avut subscrisul ocaziunea de a constata însuși, cunoștințe serioase de istorie și paleografie română”, document aflat în Arhivele Statului din București, descoperit și publicat pentru prima dată în revista „Academica”, iulie 1992, de d-na Lucia Berdan. Mai multă lume se interesa, așadar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Trahanache: (și mai rugător) Să trecem la plebicist! (îl întoarce binișor de umeri cu fața spre adunare.) Toți: (cu putere) Da! La plebicist! La plebicist! Farfuridi: (soarbe o dată și cu aerul resignat) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebicist... Să vedem însă mai-nainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație! Toți: Nu trebuie explicație... (rumoare.) Farfuridi: (cătră întrerupători) Dați
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive... (asudă și se rătăcește din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă... (se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în Israel și instituite de Moise... În preajma anului trecut emise 101 oracole și dintr-însele le împărți la câți se afla prezenți spre așteptarea și serbarea Anului Nou, iar restul se rezervă a se oferi la persoanele respectuoase cu alte ocaziuni de întâlnire“. Gazeta lui Cezar Bolliac afirma că încă din anul 1859 Heliade „emise câteva oracole pentru amicii și cunoscuții săi“. Un Oracol la România a apărut în volumul Elemente de istorie a Ro mâniei sau Dacia și România, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
11 anul 1873 207 10. Schimbul de telegrame apăruse în: TRC., an. XI, nr. 1070, 10/22 iunie 1873, p. 1, precedat de următoarea precizare ironică: „Reproducem textual corispondința telegrafică dintre ambii mitropoliți, al Moldovei și al Munteniei, ținută cu ocaziunea înmormântării scumpelor rămășițe ale gloriosului domn român Alexandru Ioan cel Mare. Aceasta corispondință nu are nevoie de comentariu; ea vorbește de la sine“. Calinic Miclescu, ales mitropolit al Moldovei și Sucevei în timpul domniei lui Cuza Vodă, la 18/30 mai 1865
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]