7,257 matches
-
împlinească, în sfîrșit, datoria de onoare ce îi revine. Alexandru Niculescu 1) Puțini au fost, în lumea „liberă" - să fim drepți! - cei care au avut acest gînd dintru început. Nu au fost mulți nici cei care, trăind și lucrînd în Occident, și-au pus această problemă (în anii 1948-1970). în orice caz, nu au fost unii dintre marii noștri oameni de cultură; ei își cultivau opera și imaginea europeană...
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
nous a élevés, nous a instruit, nous sommes tous șes fils"), adera la "ideologia liberală" a Europei, admira marile revoluții franceze, pe Cavour, "illustre agitateur" și pe intelectualii români de la 1848 și 1859 care au înlesnit "l'action de l'Occident sur la société, leș moeurs, leș institutions et la vie littéraire des Principautés" (La literature roumaine et l'Europe în Permanente românești, Ed. Lozovan 1994). 6. Dacă d-lui Mircea Platon această - așa cum scriam - "stigmatizare fără nici un cuvant negativ" i
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
indicațiile privind negocierile de capitulare a României în fața Uniunii Sovietice. Surprins de dramaticele schimbări politice din țară, - urmând îndemnul mamei sale : "mai bine să te faci hamal la Paris, decît să te întorci în țară" - se hotărăște să rămînă în occident și se stabilește în capitala Franței. Aici se află în centrul frămîntărilor legate de organizarea și ajutorarea românilor care, într-un fel sau altul, au reușit să scape din iadul comunist. Mai mult chiar, ajunge la conducerea unei celule de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
favoare și nu mai deținea aceleași pîrghii de putere ca înainte de primul război mondial sau chiar de perioada interbelică" (pp. 23-24). Pe cît de simplă, pe atît de convingătoare este și explicația pe care Neagu Djuvara o dă abandonării de către Occident, imediat după război, a statelor din Europa Centrală și de Est, în pofida uriașelor speranțe pe care locuitorii din aceste țări și le puseseră într-o eventuală intervenție armată americano-britanică: "Slăbiciunea Aliaților a apărut abia atunci cînd sovieticii au impus guverne
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
iau toate televiziunile, probabil și TV Bistrița a luat ceva premiu vreodată. Cred că și nivelul Pro TV-ului e unul slab, ne umflă de “manele” și emisiuni de doi lei. Ar trebuie făcută o camparatie cu un post din occident și diferența ar fi precum aceea din meciul Steaua- Cheslea: 0-4. În rest, respect! “Nu corporația face legislația” se referă la crearea de către Guvern a unui proiect de lege special pentru RMGC, nicidecum la trusturile de presă trecute sub tăcere
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]
-
și mai cu drag de aer curat și de mișcare, nu uitați că și pe 29 septembrie are loc un marș de biciclete organizat de Bate Șaua să Priceapă Iapa. Dacă ar exista piste de bicicliști, așa cum am văzut în occident, sunt convinsă că mulți și-ar dori să meargă pe bicicletă, fie ca alternativă la mersul cu mașina, fie pur și simplu pentru plăcerea de a face mișcare în aer liber. Într-adevăr, în țări precum Olanda, Germania sau Austria
Bicicletele au protestat cu voie bună de „Ziua Fără Maşini” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82577_a_83902]
-
mijloacele online și social media. :: detalii pe blogactionday.org acțiunea după alegeri carevasăzică ? vau ! ce strategie super și.. bună inspirație ! “social change event” înseamnă ceee anume.. că nu m-am prins ?! Go Merkel ?!? huh ..nu m-aș aventură să imit occidentul ! sunt de părere că maximă aceasta : “mergi pe mină mea” sau “change-in-mana-mea” e mai potrivită ! știu ! tih.. sună și este vulgar într-adevăr .. dar compensatoriu pare să fie faptul că ne doare pe fiecare în “implicațiile sociale” .. pardon ! post - sociale
Blog Action Day by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82694_a_84019]
-
să se convertească într-un proiect politic cu consecințe drastice" (p. 11). Extrem de multe evenimente și conexiuni (lupta cu parlamentarismul și democrația, polemicile cu E. Lovinescu, antisemitismul, exaltarea curentelor iraționaliste, eterna condamnare a lui Descartes și a posterității sale în Occident, a pozitivismului, interferențele cu numeroși gânditori, ca Von Keyserling, Mach, Spengler, Boutroux, Nietzsche, Ardigň, Evelyn Underhill, Förster, Renan, Rathenau, Berdiaev, Iorga, Bergson, René Guénon, Dostoievski ș.a.) dau o idee despre amplitudinea problematicii în care se mișcau dezinvolt ambii doctrinari români
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
sfârtecate. Cum în Insulele Britanice prădătorii de talie mare au dispărut de mult - urșii, de secole, lupii, în secolul al nouăsprezecelea, exterminați cu o ferocitate demnă de o cauză mai bună -, cauza morții bietelor rumegătoare părea de neînțeles. Într-un Occident în care nu trebuie să existe mister, și orice fenomen inexplicabil capătă în mod obligatoriu o explicație rațională, mașinăria științifică s-a pus pe treabă. Au fost consultați zoologi, botaniști, geografi și chiar specialiști în psihologie animală, au fost răscolite
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
și într-o măsură drămuită. Singurul amănunt care te ducea cu gîndul la educație era intenția vădită de a-și atenua cît mai mult farmecul printr-o atitudine severă de reținere cizelată, pe care, se vedea bine, o căpătase în Occident. Și totuși, în spatele crustei de morgă politicoasă, o recunoșteam pe ea, iubita mea, iubita mea. Sînt femei pe care le întîlnești întîmplător și în treacăt, dar care șterg cu buretele toate chipurile de femei pe care le crezuseși de neuitat
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Virgil Mihaiu Persoana-personaje Pessoa Se dedică lusitaniștilor români: Marian Papahagi, Mihai Zamfir, Micaela Ghițescu, Dinu Flămând persoana-filtru pentru sevele metafizice ale spiritului lusitan persoana-filtru pentru melancolia secolului persoana-filtru pentru aspirațiunile înecate'n ocean dissolvate'n nestemata barocă din extremul occident al europei persoana-filtru pentru lacrimile preschimbate'n mare persoana-filtru pentru sublimarea portugaliei în cuvânt persoana-pessoa disipată'n personaje conferind personalitate tragediilor și fericirilor altminteri anodine elanurilor și speranțelor altminteri tăcute ocultei glorii lusitane frumuseții lisboete adumbrind timp de o carte
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
mă spăl pe mâini cu apă din Dunăre și să scriu despre gara lustruită cu detergenți. Un câine va veni să-mi lingă de pe față un verb lichid (verbul a plânge). Ce-ar fi să-mi vând o lacrimă în Occident? Ce-ar fi să-mi scot rucsacul din spinare și să-mi întind un cort pe acest drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-au lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
ironie abia disimulată, "il suo poco chiaro passato rumeno" (prea puțin limpedele său trecut românesc). Acesta este, de pildă, invocat și interpretat - fără intenții agresiv minimalizatoare - numai în scopul definirii contextului complex al îndelungatei elaborări și al controversatei receptări în Occident a Tratatului de istorie a religiilor, supus uneori răstălmăcirilor în cu totul alte scopuri decât cele științifice. Premisa fundamentală a autorului italian este aceea că a sosit vremea unei reevaluări - proces cât se poate de firesc în noul context axiologic
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
financiare sau mondene la care cetățeanul nostru obișnuit, cel bine mancurtizat, nu putea reacționa decât țâțâind din limbă reprobatorul țî-țî-țî, afișând o mare și sfântă indignare. Partea comică era însă că foarte mulți spectatori așteptau special partea cu știrile din Occident, doar-doar or zări niscai șefi de stat reacționari, zgârie-nori, mașini de lux și vedete de rock și cinema cu care să-și clătească ochii încețoșați de atâtea realizări care nu duceau nicăieri. Îmi amintesc că am văzut de vreo patru
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
imitației servile față de literatura franceză este combătută printr-o analiză la obiect a condițiilor noastre istorice particulare, care făceau ca mișcarea literară de la 1840 să nu fie ,nici reacția față de raționalismul excesiv al secolului XVIII, în forma lui clasicizată din Occident", nici dezgroparea unui trecut literar strălucit. Romantismul românesc, observă autorul, a fost o Renaștere fecundată, pe de o parte, de romantismul occidental și, pe de altă parte, propulsată de mitul poeziei populare. Realitățile noastre politico-sociale au impus lirica patriotică de
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
evocare istorică, profetică și libertară, care a găsit sugestii în liberalismul francez și nu în poezia romantică germană sau engleză, improprii pentru momentul, ca și pentru nivelul cultural al societății românești de atunci. La noi, romantismul joacă rolul Renașterii din Occident, se confundă cu specificul sufletului românesc, iar sinteza lui genială o realizează abia Eminescu, pe care Ion Pillat îl vede cu un ochi pătrunzător, și admirativ: ,Eminescu, acolo, unde toți romanticii români au dat greș, singur a izbutit. El ne-
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Creangă nu mai e un scriitor, ci un brand. Sub brand circulă, vehiculate de bunici, părinți, învățători care-și predau ștafeta de multe generații, poveștile (dar și povestirile și Amintirile), perpetuînd prejudecăți nocive ce împiedică asimilarea trendurilor cu tradiție în Occident - feminism, ecologism, corectitudine politică. Și atunci, ce să ne mai mirăm că, nutriți din copilărie cu asemenea mentalități indigeste, în habitatul nostru postmodern proliferează iarba rea a discriminărilor de tot soiul, sufocînd culturile implementate, finanțate, legiferate și păzite de foruri
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
contemporane"? Sînt posibile măcar trei răspunsuri. Primul: descriind în aceste "biografii" Bucureștiul periferic, poate că și-a adus aminte de această nuvelă, ce abundă în asemenea descripții. Al doilea: în anii '58-'59 el își proiecta, foarte meticulos, evadarea în Occident; poate că, publicînd nuvela, voia să se asigure că lasă o probă despre schițele și intențiile sale referitoare la Cronică. În fine, al treilea răspuns, vulgar, dar verosimil și el: demis din funcția de director al Editurii de Stat pentru
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Vestul întreține relații cordial-diplomatice cu U.R.S.S., sacrificând soarta a milioane de oameni din considerente de pragmatică geo-politică și financiară. Dezamăgirea diaristului e grea: "Nu pot să neg impactul dureros ce l-am încercat în scurta mea întâlnire cu Ťburgheziať occidentului. Disproporția între măreția și bogăția bibliotecilor și librăriilor lor și meschinăria (cinică, ignorantă, egoistă și distantă) cu care iau cunoștință de durerile și suferințele noastre. Sunt obsedați de bani, plăceri, lux și succese, nu sunt deloc dispuși să facă cel
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unită Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie ... Citește mai mult PICĂTURI DE VIAȚĂ(După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viațăPreludiu de uraganAlungând pâcla de ceațăVom redeveni oceanPicături din apa vieInima unui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie ... Citește mai mult Picături de viațăPentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George SimionSuntem picături de viațăPreludiu de uraganAlungând pâcla de ceațăVom redeveni oceanPicături din apa vieInima unui torentVisăm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
victi melor nevinovate, în gară s-au găsit câteva steaguri ale organizației East Turkestan Islamic Mouvement, organizație declarată de China ca fiind teroristă, responsabilă de multe alte atacuri împotriva unor oamenil nevinovați. Este de neînțeles cum anumiți confrați ziariști din Occident caută să găsească justificări, să atenueze gravitatea actelor teroriste ale acestei organizații. Terorismul este dușmanul populației unei țări, indiferent de etnie sau de orientarea religioasă a acesteia. Teroriștii din gara Kunming nu au întrebat victimele ce religie au, din ce
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Anton Pavlovici Cehov. Acolo erau iubirea și speranța, acolo se întrupa idealul masculin, acolo era raiul pe pămînt care le aducea împlinirea ca femei, ca ființe pe lume. Iată că, tocmai cînd tot românul își îndreaptă privirea și bugetul către Occident, există cîțiva scriitori visători care doresc la Moscova. Spre deosebire de mine care am vrut absolut același lucru, dar l-am consumat doar în povești spuse prietenilor mei, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga și Virgil Mihaiu au plecat la Moscova acum
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
seamă din domeniul științelor exacte; mai rar din domeniul socio-uman. Așa s-a ajuns la existența unor savanți care strălucesc în România dar sunt necunoscuți în afara ei. Au existat totuși destui români care și-au susținut teze de doctorat în Occident. Da, dar numai o mică parte a lor a continuat să publice în Occident, după întoarcerea în țară. Până și în domeniul matematicii, aparent cu vocația internațională cea mai clară, s-a manifestat acest fenomen. Ulterior, cu venirea comunismului, desigur
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]