2,513 matches
-
cât o lume, plină de flori care de care mai frumoase: viorele, toporași, ghiocei, brândușe, flori de crin, dumitrițe, tufănele și câte altele.Toate mă priveau curioase. Unele mai îndrăznețe, mi se uitau drept în față. Altele mai rușinoase, mă ocheau pe furiș. Zâna m-o condus până la un scaun așezat taman lângă o albăstrea, care m-o luat în primire, privindu-mă cu mare îndrăzneală. Undeva, într-o parte, se găsea o masă acoperită numai cu flori de „Nu mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Si cum spuneam, mă aflam în fața plutonului de execuție, legat fedeleș de tufa de stânjenei, dar cu ochii liberi. Priveam țintă, așteptând comanda „foc!”...După o vreme, țanțoșul bujor roz a ridicat sabia și a strigat: „Pluton, arma la ochi! Ochiți!”...Apoi, după o veșnicie parcă, a venit comanda: „Foc!”...In clipa aceea, oameni buni, am auzit o detunătură ca de trăsnet, care a zguduit și tăriile cerului, nu numai pământul...De groază, am închis ochii fără să vreau și îndată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de afară și-l imploră pe proaspătul intrat: — Roman, nu, te rog, nu! Numitul Roman îl ignoră și înaintează spre birou. Racheții îl privesc stană de piatră. După ce l evaluează pe fiecare, Roman ia o poziție de primitor la baseball, ochește mingea de pe birou și-i aplică o lovitură cu toată forța. Din păcate, ratează mingea, dar stinge flacăra chibritului și nimerește în plin antebrațul lui Vaniușka. Spre norocul acestuia, pentru că flacăra începuse să-l frigă la degete. A fost singurul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
geanta de sub masă o pungă pe care i-o dă lui Claude. Conținutul pungii pare mai curând paralelipipedic decât cilindric, dar bulgarii sunt în stare să pună murături în orice. În clipa aceea intră pe ușă Albert - zis Albanezu’. Îl ochește dintr-o privire pe Kiril și se apropie de el. — Ia zi, bulgarule, te interesează o promoție de weekend: două fete la preț de una? — Fete mari? — Aproape: n-o să simți diferența. — Kiril, mă bag și eu: o iau pe-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un dreptunghi curat - exact de dimensiunea rulotei -, care contrastează puternic cu mizeria din jur. Vede, sticlind în întuneric, printre cartoane, la înălțimea de 140 cm, doi ochi. La înălțimea asta, nu pot fi nici de câine, nici de cal. Sunt ochi de pitic. Edy se apropie fără să scoată un cuvânt. Se oprește la câțiva metri de Roman și, cu o ușurință incredibilă, ridică un capac de canal și intră pe jumătate în el. Acum, la înălțimea de 70 cm, ochii
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bine să trăim fiecare clipă ca și cum ar fi ultima! Carpe diem! ar fi putut zice Roman, mai pe scurt. Dacă ar fi fost latin sau cult. Dar el era slav și incult. Roman termină de mâncat. Scutură pe jos șervetul, ochește o ladă de vodcă și ia o sticlă. Se răzgândește, o pune la loc și scoate o cheie franceză din trusa de scule. Începe să desfacă o garnitură. Un jet puternic de apă îl împroașcă în față. — Ce dracu’-i
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în care se află o fotografie mărită a românului, luată din arhivele poliției, totul pe muzică de Gustav Mahler -, o vedem pe Liliane apropiindu-se de el. Îi scoate ochelarii: lui Lionel, nu lui Mahler. Îi spune: Știi că ai ochi frumoși? Jumătate dintre telespectatoare lăcrimează ușor, amintindu-și de Michelle Morgan și de Jean Gabin, într-o situație similară. — Știu, mi-a spus-o și mama. — Tu n-ai mamă, ești orfan. — Atunci, nu mi-a mai spus nimeni. Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cum e viața și ce au ei de făcut, tu ești o supereroină, o prințesă nemaivăzută în ținuturile acestea și tu știi foarte bine ce ai de făcut, tu trebuie să vezi cu un ochi cerul tău și cu celălalt ochi cerul celorlalți și tu trebuie să pregătești gră dinile suspendate ale dragostei tale pentru dulcea sosire a ființei iubite, pentru contopirea ta cu prințul tău, multîncercat de călătoria sa lungă către tine. șase în al treilea loc: vine și timpul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că nu mă mai pot stăpâni... Fără să mă acopere cineva cu foc, am făcut saltul pe care nu l-a mai sfârșit caporalul Tânjală. De la rădăcina nucului aveam în cătarea automatului poarta casei mele... Știam înălțimea cerdacului și am ochit poarta în punctul bănuit de mine potrivit... Am apăsat pe trăgaci scurt... și încă odată... Au sărit așchii din scândura porții... Am așteptat câteva clipe. Din cerdac nu se mai trăgea... Saltul următor l-am făcut până lângă poartă. Privind
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fumul și colbul care învăluia totul nu puteam distinge mare lucru... În clipa următoare, o nălucă a făcut un salt nebunesc până la rădăcina nucului din poarta lui Costăchel... A dus automatul la ochi. Apoi, ca în poligonul de tragere, a ochit gospodărește și... două rafale scurte... Atât am auzit... Un nou salt nebunesc al umbrei m-a convins că mitraliorii din cerdac nu au avut nici o scăpare... Măi, să fie! Nu care cumva am atacat amândoi în același timp inamicul din
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
căpătat puteri și aveam alt spor la mers... Nu mai știam de când tot mergem. După un timp, am îneput să simțim un aer de toamnă, ca pe la noi. Într-o seară ne-am apropiat de o livadă, pe care am ochit-o noi de cu ziuă. O spărtură în gard ne-o invitat să intrăm... Culegeam ca apucații mere și pere, care arătau ca la carte... ”Stai! Cine-i acolo? Ați venit la furat? Mama voastră de mujâci!” - o detunat o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lucrau pe câmp. Îi auzeam vorbind românește, cu accent rusesc... „Costache! De dimineață mă bate gândul să intrăm în vorbă cu cineva de pe câmp. Poate căpătăm ceva de mâncare și”... „N ar fi rău. Numai să vedem cu cine. Să ochim niște bătrâni, pentru că ei mai au încă suflet românesc” - l-am aprobat pe Filip... Ne-am apropiat de doi bătrâni care adunau păpușoii în glugi. „Doamne ajută!” - am strigat noi de departe. „Mulțămim dumnelor-voastre!” - o venit răspunsul bătrânei - oprită să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
grijă de el! Poftiți, tovarășu’! - s-a ploconit milițianul în fața delegatului. Daurel s-a întors către adunare și a privit crunt spre moș Dumitru. Costăchel, aflat lângă moș Carpen, i-a șoptit: Să știi, moș Dumitre, că aiștia te-o ochit și dacă mai spui ceva te iau pe sus... La comuniști numai ei au dreptate. Trebuie doar să ții capul plecat și să robotești. Nimic mai mult... Lasă, Costăchele, că moș Dumitru o spus adevărul - i-a luat apărarea Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
bătrânele atât de stăruitor la ea. Oare, nu avea o Înfățișare plăcută sau poate bănuiau că este străină? La ieșirea din magazin, ochii i-au căzut pe un tablou În care se afla o tânără frumoasă, cu păr roșcat și ochi albaștri ca cerul de vară. Părea Învăluită Într-o tristețe adâncă și duioasă. Și, dintr-o dată, inima a Început să-i bată cu putere. Doamne, dar asemănarea este izbitoare! A plecat spre casă În grabă, gândindu-se că poate a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a nu da de bănuit. După ce își alegea victima, hoțul începea să-și facă loc printre oameni, pentru a coborî la următoarea stație și, în calea sa, spre ieșire, numaidecât, reușea să curețe buzunarul sau gentuța pe care și-o ochise. Imediat, autobuzul se oprea și hoțul cobora, fără să lase vreo urmă de bănuială. Celălalt hoț mai rămânea ceva timp, pentru a vedea ce se întâmplă. Erau oameni care descopereau repede că li s-au furat banii, dar erau și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de paturi într-o încăpere, nu se mai spăla în pârâul care curgea la marginea orașului, avea și ea un lighean ca orice doamnă care se respectă, din primul salariu și-a luat cea mai frumoasă rochie din oraș, o ochise cu luni de zile înainte, acum se plimba prin târgul din Năsăud îmbrăcată ca o cucoană, ca o artistă de film, cu un braț de flori în brațe și își căuta consătenii, nu că i-ar fi fost dor de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
zece flăcăi. - Mă tem că Vijelie, fiul bulibașei, învățat să doarmă pe perne umplute cu bani de aur, îți va cere mult mai mult decât ai putea tu să scoți din pungă. - Acum înțeleg, ți-a căzut dragă Voica. Ai ochi buni, ai știut să alegi, e șukară 1. Cu adevărat, Voica e cea mai șukară și mai isteață pirandă din șatra noastră. Te-ai gândit bine, mo! Văzând pe chipul băiatului său un nor care-i umbri întreaga ființă, tatăl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a tăcut smerit mult timp după aceea. În jocurile noastre, Milu lăsa Întotdeauna inițiativa pe seama mea: el era vânatul hăituit, Întârziind parcă Într-adins pentru a fi țintit, eu, firește, eram vânătorul destoinic, cel care-l săgeta dureros ori Îl ochea cu piatra de la distanță, făcându-l să sufere În taină dureri cumplite. El juca rolul săracului care trebuia să care mari și colțuroase pietre, umplându-se de julituri, să se milogească, să cerșească Îndurare (cum văzusem prin filme), eu eram
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
din fumul lăptos și unduios al țigării. Mă ustură gâtul și Îmi vine să scuip. Scuip violent. Scuip pe unde apuc. Devin atent, țintesc și lovesc nimicitor: o vază goală, din sticlă roșie, de pe masă, un suport de șervețele. Am ochit de la ceva distanță și ceasul spânzurat de perete. Un ceas de mână uriaș, galben - auriu, dintr-un plastic ordinar. Acum i-am aterizat o flegma ”la fix”, pe cifra 12. Esteee...! Sunt cu adevărat bun. Am Încercat să lovesc solnița
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de părinți, care se risipiseră prin țări străine, după de-ale vieții mizerabile și-aici mizerabile și peacolo. Rămași de capul lor, băieții, când mai luau în seamă sfaturile și îndrumările bunicii, când nu. Acum, de un timp încoace, flăcăiașii ochiseră o găină, a unui vecin, căreia îi puseseră gând rău. Rău, pentru pasăre și foarte bun pentru dânșii. Să o vadă în oală, sub formă de borș, precum numai bunica era-n stare să facă și de friptură, muiată bogat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la ei. Ce faceți, mă, cum vă simțiți? Bine facem. și tot bine, încă, ne simțim. Doar, că, ni-i al dracului de foame. Vă dau drumul, dacă-mi spuneți drept, tot ce și de ce ați făcut. Spunem. Ziceți: am ochit o găină, de-a domnului de acolo. Găina se urca la culcare, pe culmea aia. Aici urmăream s-o prindem și s-o mâncăm. Dar nu puteam. De ce? Din cauză că mata, sosind tocmai când urca gobaia la culcare, ca să afle, tanti
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
crimă. Adună o grămadă de crengi și crenguțe, de vegetație uscată și făcu o movilă destul de mare, pentru scopul pe care și-l propusese. Puse cele două cartușe pe țevi. Urcă arma cu țevile spre cer, și trase, fără să ochească ceva anume. Apoi desfăcu arma, în cele trei piese componente: țevile, patul și piesa care le unea și le ținea strâns, pe celelalte. Așeză totul, cu mare atenție, sub movila de lemne de foc, pe care-o meșterise cu atâta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Fii serios. Cum să nu ne reușească?! Am auzit de la un iepure că unul din cei doi purtători de arme de vânatoare trage atât de prost, încat, la o partidă de urecheți, în iarna trecută, la una din bătăi, a ochit la rădăcina unui arbore și a lovit în vârful lui. și eu am auzit de la cumătra vulpe, că, celălalt, ochind vârful unui arbore, după un fazan, i-a lovit rădăcina. Păi, cu astfel de braconieri, să tot stai de vorbă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de vânatoare trage atât de prost, încat, la o partidă de urecheți, în iarna trecută, la una din bătăi, a ochit la rădăcina unui arbore și a lovit în vârful lui. și eu am auzit de la cumătra vulpe, că, celălalt, ochind vârful unui arbore, după un fazan, i-a lovit rădăcina. Păi, cu astfel de braconieri, să tot stai de vorbă. Să te tot întâlnești și să te tot iei la trântă. Ai dreptate. Cu încredere în noi și-n propriile
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
căutătorul de semințe de povești s-a pierdut în mulțimea iarmarocului. Altul, în locul său, s-ar fi rătăcit, cu siguranță. El, însă, nu!Cum să se rătăcească, badea Minciună? Tot umblând, așa, când pe ici, când pe colo, și tot ochind ce căuta, a ajuns în miezul acelei lumi. Acolo, împrejurul câtorva posesori de marfă din care tocmai căuta el, se învârteau, pe lângă ei, câțiva precupeți. Pe unul, badea Minciună l-a recunoscut. Ager - foc! Umbla ca un titirez. Nu vorbea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]