469 matches
-
pentru strângerea gloabelor care constituiau surse de îmbogățire a. strângătorilor lor. Curtenii erau slujitorii curții domnești și plăteau visteriei o dajdie care era una mai mare decât una obișnuită, țărănească, unul din ei, într-un document, dă altuia casa și ocina părintească tocmai pentru a scăpa de curtănie și a reveni la plata dajdei țărănești: „1624 august 29. Radu Vodă întărește lui Dumitrașco Fulger Diacul, din Todirești, «niște case în sat, ale lui Gheorghe, fiul lui Ștefan Danco. Pentru căce au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu toate bucatele lui", ca să plătească dajdea domniei mele. (Iorga, Op.cit., V, p.16) «1624 octombrie 24. Gheorghe, fiul lui Ștefan Danco, mărturisește „că s-au rugat lui Dumitrașco (Fulger) Diac, să-i ia curtenia, numele tătănimieu, și cu câtă ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cum cisla era așezată pe sat iar împlinitorii o executau de la cei existenți, adesea achitatorii ei deveneau stăpânitorii bunurilor celor pentru care au plătit. În anul 1624 există un document de la Radu Voievod „care autoriza pe Dumitrașcu Fulger ca să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru birul plătit feciorului lui Gheorghe, care este fugit din sat. Domnul poruncea că: „ oriunde va afla pe feciorul lui Ștefan Danciu să-l aducă în satul Todireni cu tot avutul lui." Nu birul țării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spune Ghibănescu era numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului avea posibilitatea să ajungă cu asprimea până la rășluirea de pământ a codebitorului, ajuns să-și piardă ocina. Birul în cislă se plătea proporțional cu averea, iar ispravnicii aveau ori dădeau instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a primilor moși, a moșilor mari își îmbucătățeau la rândul lor pământul în atâtea părți cât era numărul copiilor, care deveneau la rândul lor moși mici față de urmașii lor", primii moștenitori în serie fiind moșii mari. La început schimburile de ocină și moșie se făceau în natură - moșie pe moșie, schimb pentru schimb. Dar schimbul în natură devenind greoi, cumpărarea a început a se face pe bani gata, pe bani bătuți, pe bani curați, iar cum moneda de argint în Moldova
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ne duc la concluzia că scrisul și cititul au tradiție veche la Vaslui, un document scris chiar în limba română și întocmit în această localitate la 31 ianuarie 1572 întărește presupunerile istoricilor în ce privește vechimea actului cultural în zonă. Vânzarea unei ocine din ținutul Vasluiului și deplasarea aici a beneficiarilor zapisului în vremuri la care ne-am referit, căci acesta este actul de la 1572, dau consistență celor spuse. Pașii făcuți de spătarul Milescu, originar din părțile Vasluiului, de Dimitrie Cantemir, viteazul domn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mătușii sale , Maria, și 4 ale lui Gavrilaș logofăt, „mosul sau, tatăl răposatei maicei sale Marghita”. Domnul motivează această vânzare, spunând că, întorcându-se din pribegie, „că un fecior de domn drept și moșnean de țară , am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre ceia ce ne-au slujit, altele am și vândut că un moșnean ce face cei voia cu ocinile sale”. În 20 noiembrie 1666, se face hotarnica satului Fetești „care sat nu fusese
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
că un fecior de domn drept și moșnean de țară , am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre ceia ce ne-au slujit, altele am și vândut că un moșnean ce face cei voia cu ocinile sale”. În 20 noiembrie 1666, se face hotarnica satului Fetești „care sat nu fusese încă ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii Sf. Spiridon și vatra târgului Hîrlău
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
valea care dă spre Chișinăul lui Albac. În gramată se spune: "Astfel eu am dăruit mai sus-amintita seliște, la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, pentru a-i fi lui, copiilor lui, nepoților și strănepoților neștirbită în veci, iar din partea noastră legiuită ocină, cu moară și întreg venitul." Aceasta ne permite să afirmăm că în acel timp la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, exista loc populat, iar localizarea din 1466 este aceea pe care se află actualul oraș. Documentele ulterioare, în principal de pe timpul
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
Gropșani 11,6 Mardale 11,7 Prisaca 7,3 Simniceni 18,3 Plopșorelu 12,8 Tabaci 3,4 Valea Satului 6,4 ─────────��───────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL OLT 41 comune 150 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PRAHOVA Aluniș Ostrovu 0,9 Aluniș 12,0 Adunați Adunați 5,5 Ocina de Jos 7,2 Ocina de Sus 1,6 Babă Ana Conduratu 21,6 Babă Ana 29,9 Cireșanu 32,2 Satu Nou 32,8 Baltă Doamnei Curcubeu 8,1 Baltă Doamnei 2,0 Băltești Podenii Vechi 0,9 Băltești
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
7 Prisaca 7,3 Simniceni 18,3 Plopșorelu 12,8 Tabaci 3,4 Valea Satului 6,4 ─────────��───────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL OLT 41 comune 150 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PRAHOVA Aluniș Ostrovu 0,9 Aluniș 12,0 Adunați Adunați 5,5 Ocina de Jos 7,2 Ocina de Sus 1,6 Babă Ana Conduratu 21,6 Babă Ana 29,9 Cireșanu 32,2 Satu Nou 32,8 Baltă Doamnei Curcubeu 8,1 Baltă Doamnei 2,0 Băltești Podenii Vechi 0,9 Băltești 0,2 Izești 1,1
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Grădinița de copii Adunați, suprafața construită - parter 646 mp; etaj 572 mp; gard plasă sârmă, lungimea 236 m"; - la poziția nr. 136, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Teren punct Godină", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în Ocina de Jos nr. 18 A; vecinătăți: N - proprietatea moștenitor Godină Ion, S - drum acces, E - proprietatea moștenitor Godină Ion, suprafață 620 mp; gard din lemnși plasă de sârmă, lungimea 102 m"; c) după poziția nr. 137 se introduc 10 noi
HOTĂRÂRE nr. 679 din 5 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243465_a_244794]
-
de Sus, Frăsinet, Gura Beției Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești, Valea Târsei Orașul BUȘTENI Localități componente: Bușteni, Poiana Țapului Orașul COMARNIC Localități componente: Comarnic, Ghioșești, Podu Lung, Poiana, Posada Orașul SINAIA Localitate componentă: Sinaia Comuna Adunați Sate: Adunați, Ocina de Jos, Ocina de Sus Comuna Cornu Sate: Cornu de Jos, Cornu de Sus, Valea Oprii Comuna Talea Sate: Talea, Plaiii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul CÂMPINA Localitate componentă: Cămpina Comuna Bănești Sate: Bănești, Urleta Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gura Beției Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești, Valea Târsei Orașul BUȘTENI Localități componente: Bușteni, Poiana Țapului Orașul COMARNIC Localități componente: Comarnic, Ghioșești, Podu Lung, Poiana, Posada Orașul SINAIA Localitate componentă: Sinaia Comuna Adunați Sate: Adunați, Ocina de Jos, Ocina de Sus Comuna Cornu Sate: Cornu de Jos, Cornu de Sus, Valea Oprii Comuna Talea Sate: Talea, Plaiii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul CÂMPINA Localitate componentă: Cămpina Comuna Bănești Sate: Bănești, Urleta Comuna Brebu Sate: Brebu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2010"; - la poziția nr. 107, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.3.17.2.", coloana 2 va avea următorul cuprins: "Podeț dalat din prefabricate beton", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat pe DC 112 km 0+310 satul Ocina de Sus pct. «Dicoiaș», peste pârâul Vâlceaua Stanciului, lungimea totală = 5 m (modificat prin Program Sapard)", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2010", coloana 5 va avea următorul cuprins: "118.880,00 lei" și coloana 6 va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 415 din 26 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253246_a_254575]
-
confesională. Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la antroponimul "Coman", cu sufixul "-ești." Acest tip de derivare indică faptul că locul era ocina (moștenirea) urmașilor unui Coman. Relația cu neamul cumanilor este improbabilă, "cumanii" ocupând alte regiuni ale țării. Prima atestare documentară a orașului Comănești este din anul 1409, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. În urma unor cercetări arhivistice, cel mai vechi
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
Matei, vama de la Calafat cu târgul, ca și alte vămi și bălți. Din 30 aprilie 1502 datează un alt hrisov, dat de Radu cel Mare (1495-1508), care întărește Tismanei, al cărei egumen era Ioanichie, "„vama de la Calafat, ca să fie de ocină și de ohabă și să ia vama de la Calafat”." Tot din primii ani ai secolului al XVI-lea datează alte două hrisoave domnești, prin care se întărea mănăstirii Tismana vama de la Calafat. La 26 iunie 1508, Mihnea I cel Rău
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
între boierul Badea și vătaful Zlate. În anul 1577, Bora va intra în posesia vornicului Ivașcu și a nepotului său, Albu postelnicul, care l-a primit moștenire de la Elena, soția vătafului Zlate "pentru că le sunt vechi și drepte averi și ocine de moștenire". Ulterior, o parte din moșia Bora va intra în posesia Episcopiei din Buzău, care va se va îngriji să populeze satul, destrămat din cauza trecerii neîntrerupte a trupelor otomane și tătărești în perioada 1595-1600. Dintr-o catagrafie a satelor
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică de mir (de parohie
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte). În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Se află pe malul lacului Mostiștea. Având rădăcini adânci în negura istoriei, satul Tăriceni (Vutești după vechea denumire) este menționat pentru prima dată într-un document din 2 aprilie 1579, prin care Mihnea Turcitul îi întărește lui Chirică comisul o ocină în satul Vutești: „Din mila lui Dumnezeu, Io Mihnea voevod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și prea bunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugei mele Chirică comis și Jupâniței sale Neacșa și
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
fiul marelui și prea bunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugei mele Chirică comis și Jupâniței sale Neacșa și cu nora sa Mara și cu fii lor, câți Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina satul Vutești, partea bunicii lor Neacșa, toată de pretutindeni, pentru că le este veche și dreaptă ocină și zestre de la bunica lor Neacșa, dată de frații ei, de jupan Șerban ban și de Diicul clucer. Și hotarele să i se știe
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
mele Chirică comis și Jupâniței sale Neacșa și cu nora sa Mara și cu fii lor, câți Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina satul Vutești, partea bunicii lor Neacșa, toată de pretutindeni, pentru că le este veche și dreaptă ocină și zestre de la bunica lor Neacșa, dată de frații ei, de jupan Șerban ban și de Diicul clucer. Și hotarele să i se știe: dinspre Curtești de la Mostiștea, pe la fântâna lui Bugu și pe la păr și pe vâlcea ța gorgonul
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
mențiune documentara a satului o întâlnim într-un hrisov în 10 mai, 1559 dat de Alexandru Mircea voievod. În anul 1579 obștea Păușești este atestata documentar în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod care întărește unui oarecare Stan și copiilor lui " ocina la Păușești, partea lui toată oricât se va alege". Istoria acestei obști este o permanentă lupta pentru apărarea drepturilor ei strămoșești în fața tendințelor de aservire ale unor boieri vecini sau, mai tarziu, ale Episcopiei Râmnicului și Mănăstirii Sărăcinești. Spre sfârșitul
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]