10,695 matches
-
I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale acestui Sfat a fost stabilirea hotarelor. Inițial, anumite sisteme de resurse, cum ar fi munții, pădurile, apele, erau în devălmășie de ocol, adică nu erau împărțite pe sate. Apoi, Sfatul a împărțit munții către cele 14 hotare originare în funcție de contribuția fiecărui hotar la cheltuielile Vrancei. În urma distribuției pe hotare făcute de Sfat, apăreau neînțelegeri între satele matcă și satele roi din cauza faptului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
un brâu opac, cerul s-a ascuns dincolo de veac. Ce o să prind din acest frig oracular, oprit peste vreme, ceasul a înțepenit acele nu mai sar în turnul bisericii clopotul bate mai rar, fără muzică și fără credință; spaima face ocol. Nu va fi nici un sfârșit, decât pentru noi, uitați de toți aici pe pământ, de zei și de zâne absurd de frumoase. Ei sunt veșnici în lumea lor cântând în cor relele prevestiri. Am strigat în somn, marele păcat nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
va poposi un timp și ce minune se va împlini! În rest, nuanțe de frig și de cald pe piatra obosită de smarald din inel, o minciună și el. În rotundul lui a rămas un gol, ce plictis, după atâta ocol! N-a înțeles nici fata mea. Ce modele să caut în cărțile pe care le tot laud? Ele nu se mai potrivesc, nu încap în sunetul nostru buimac. Am pierdut și credința în Dumnezeu, în biserica clădită pe sfinții acoperiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de trunchi de con. Gardul era din scânduri vechi și în unele locuri lipseau scândurile de tot. Te întrebai cum rezistă încă în picioare. La un moment dat Bunica G. îl vede pe bunicul ei din partea mamei cum dădea târcoale ocolului. Fac o paranteză aici ca să vă spun că Bunica G. nu-l cunoștea pe bunicul ei decât din fotografii, pentru că el murea când ea era un copil mic de trei anișori și nu-și mai amintea nimic personal legat de
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
caietului). Deși am parcurs puține pagini, am deja impresia că manuscrisul lui P.H.L. este o confesiune disimulată. Sexagenarul scriitor, persoană publică cunoscută la vremea lui, remarcabilă prin sobrietate și pu9 doare, n-ar fi avut curajul să și transcrie fără ocol propria trăire, să-și expună cel mai bine păzite „încăperi” ale sufletului. Deduc, prin urmare, că povestea cu Profesorul, transcrisă cu o sinceritate aproape „crudă”, mai ales „pe fundal erotic”, este o „defulare”. Sunt sigur că îi aparțin în întregime
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ca o săgeată spre ei... Copiii îi urmăreau înfiorați salturile repezi fără să vorbească, fără să respire. Cînd căprioara ajunse la o depărtare de cîțiva metri de grupul copiilor, scoase din nou acel strigăt, privind țintă spre pui, făcu un ocol și intră în niște tufișuri. Iedul întoarse capul după ea, icnind încet. Toți copiii deveniseră, în același timp, niște iezi rătăciți de mamele lor... Ilinca se trezi prima din acea stare cu totul și cu totul aparte. Fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
au zărit în ei nu știu, dar în aceeași clipă, toți, au repetat aceleași cuvinte: Dă-i drumul! Și Ilinca se aplecă și dădu drumul puiului... Acesta porni orbește, cu salturi nesigure, într-o anumită direcție, apoi făcu un mic ocol și intră în aceleași tufișuri în care dispăruse căprioara. Copiii porniră tăcuți și înfrigurați pe urmele sale să vadă dacă și-a regăsit mama. În pădure însă nu se zăreau decît umbrele copacilor și cîteva petece răvășite de lumină. Bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
picior de om de la începutul lumii, depărtările se deschiseră deodată ca niște oglinzi fantastice în care puteai privi măreția, singurătatea și tăcerea cea mai blîndă în tot ce au ele mai profund legat de sentimentele omenești... O pasăre neagră făcu ocolul unui țanc bătînd leneș din aripile lungi și terminate în unghi ascuțit, apoi se pierdu în marea de albastru și de cîntec mut, aidoma unei chemări de dincolo de lume... Nu scoase nimeni nici o vorbă mai multă vreme... Parcă pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din urmă, vor ajunge să lupte chiar pentru un locșor numai al lor. Dar timpurile îi prinseseră aici, și ei trebuia să dovedească că dețin atributele unora care se adaptează și supraviețuiesc. Și lupta a început. Masculul pleca dimineața, făcînd ocoluri curajoase înspre miezul pădurii. În fiecare zi înainta mai mult, și mai mult, mușcînd, puțin cîte puțin, din teritorii ocupate deja, lărgindu-și zona pe care o revendica și care avea să devină a lor. N-a fost întotdeauna simplu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Și în acest moment se ridică Știința și Conștiința, austere și severe, și se despart rușinați viitorii părinți ai geniului, în timp ce Pedagogia sociologică surâde din tărâmul ideilor pure. * Aflând Fructuoso, rămâne o clipă privindu-și sora, surâde și dă câteva ocoluri încăperii. Dar femeie, cu don Avito Carrascal!... Cu cineva trebuia să fie.... Clar! Dar cu Carrascal! Ai ceva să te opui? Să mă opun? Eu, nu. "Cu Carrascal! gândește cumnatul lui don Avito! Ptiu! Ca soț poate o face bine
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
spectacol bun, puțin artistic. Se întoarce și se întâlnește nas în nas cu Federico. Își reprimă un gest de nerăbdare pentru că îl tulbură acest Federico, mereu surâzător, dar cu un râs fals. Dumneata aici, pe câmp, Federico, dumneata? Șst! Dau ocol, pentru o vizită. În plus, îmi convine că pot să văd mai vine și aprecia farmecele unice ale orașului, unica reședință demnă de o ființă rațională, căci câmpul este al animalului uman. Apolodoro este distrat; nu poate rezista la cravata
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
despre crearea universului nostru solar, al lumii universale, cât de mult sunt manipulări și influențări ale răului care ne Îndepărtează de adevăr? Cu siguranță, omul nu se trage din maimuță. Oamenii provin din Matrice. Spiritele lor au ales să dea ocol Pământului, Înainte de a se crea sufletul și corpul. Apoi, prin contribuția mai multor civilizații, În timp ce spiritele așteptau În astral, s-a studiat și s-a Încercat să se găsească forma cea mai potrivită care să populeze Pământul. Matricea a sprijinit
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
camionul lor. Ei nu voiau cu camionul lor, pentru că pe drum aveau să vadă ceva numai ăia trei din cabină, dar am mers. în cabină, lângă șofer, au stat Cancer, să traducă, și Manciuzdă, care știa drumul. Am făcut un ocol prin Babadag, să vadă și belgienii turcoaicele desculțe și în șalvari. Manciuzdă mârâia că el nu crede că-s turcoaice, că alea-s țigănci. Când ne-am dat jos în Babadag n-am văzut nimic. Ne-am învârtit oleacă, am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lemn mai groasă pe care o smulse ca să se apere; apoi îl străbătu un gând care i se păru salvator. Izbind cu putere din cruce în dreapta și-n stânga fără să lovească ceva, se îndreptă iar spre capelă, făcând un ocol larg, spre a nu trece prin dreptul locului în care bănuia că fusese ușa. Ajuns în spatele cocioabei, se săltă pe acoperiș. Sus, lăsat pe vine, strângând crucea ca pe un ciomag și ținându-și răsuflarea, holbă ochii cât putu, încercând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ambasador în U.R.S.S. și în Republica Populară Mongolia președintele Juan Antonio Samaranch își creează o rețea de relații personale în special în blocul socialist și în țările lumii a III-a (în primii 6 ani de mandatură a făcut ocolul pământului de aproape 100 de ori, a stabilit contacte cu aproape 150 de șefi de state, a colecționat aproximativ 250 de 54 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 97. Comitetul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a plăcut? Cum să nu-mi placă! E o operă de artă! Are peste 100 de ani și a fost ridicat pe un loc unde înainte era un manej, unde se organizau demonstrații cu cai. Ai observat fresca ce dă ocol sălii? Este istoria noastră. Pe vremea comuniștilor, timp de aproape 20 de ani, a fost ascunsă sub o catifea roșie! Sperăm să-l aplaudăm aici pe Mihai cât mai des. Și de hotelul unde ați stat? Frumos, nimic de zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile Mănăstirii Probota erau: Probota, Gulia, Tătăruși, Heciul, Platonesci, Dolhesci, Protopopeni, Ciumulesci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
batic pentru nașă, o cămașă pentru naș, orez, zahăr, sare, săpun, colonie (parfum). Toate erau aduse într-o covată nouă sau într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
colea Suntem de la Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei de urători. Colindatul cu măști este considerat forma străveche a întâmpinării Anului Nou, prin urări și veselie. Animalul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]