1,010 matches
-
nu ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul: Da, părinte... Costache: Eu nu suport chestia asta! Octav: Ssst! Să-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de bănuială)...Te cheamă ca pe mort...?! Octav: Părinte..., mai bine spus... pe mort îl cheamă ca pe mine... Preotul: Mă rog... da noi pentru cine facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul: Da, părinte... Costache: Eu nu suport chestia asta! Octav: Ssst! Să-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de bănuială)...Te cheamă ca pe mort...?! Octav: Părinte..., mai bine spus... pe mort îl cheamă ca pe mine... Preotul: Mă rog... da noi pentru cine facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt numai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
obicei, rămas puțin în urma preotului) (manevrează cădelnița) Măi Ionică, măi Ionică...! Groparul: (după o decantare a celor petrecute) Ai să vezi c-o să mă transfere la dezhumări... Matei: Lasă, domnule, că vorbesc eu cu părintele... Nu-ți fă griji! Ei, Octave, acum, așa jumătate cum ești... facem tîrgul? Octav: (înscriindu-se repede în tonusul propus de Matei) Mai e vorbă! Păi ce, degeaba ai risipit matale atîta whisky! Semnez ce vrei. Mai ales acum...! Mă simt mai ușor acum...! Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ținem... (Nae îi traduce) Dar poate să fotografieze... aici... în fața centrului nostru cultural... Tomy: (după ce a înțeles) O, da? Bine. (scoate aparatul de fotografiat) Octav: Dar nu acum! Acum nu se poate! (Nae îi traduce) Tomy: Nu înțeleg... Nae: Măi Octave, asta ce mai e! De ce nu se poate acum?! Octav: Domnule, aici pot să facă poze numai cei care vin la spectacolul cu fantome... Nae: (se clatină) Alta acum! Octav: Păi cum crezi! Că face poze cine vrea și cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
noi să ne vedem de-ale noastre. Octav: (după o pauză în care îi privește, îi dă un ocol lui Matei...) Măi Nea Matei, știi la ce mă gîndesc eu? Auzi, eu mă gîndesc că ești un porc. Matei: Mă Octave, ia vezi cum vorbești! Octav: Ești o mare javră, Nea Matei... Mi-ai spus că ce se-ntîmplă după revoluție e normal să fie așa..., că e bine așa... că nu se poate face nimic ca să fie altfel..., că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lumii. De-altfel, poetul este obsedat de misterul creației la nivelul micro și macro universului. Așa cum Anton Pan a cântat ceapa, I. Voronca dedică un imn cartofului, M. R. Paraschivescu închină laudă tomatei. În "Tristele" reînvie universul bucolic; "Pan", "Două octave", "Bucolică", "Mărul", " Privește acest mar e mai aprins/ decât obrazul tinerei fecioare/ și arcuirea lui ce dinadins/ a rotunjit ispita în dogoare". 2 Demostene Botez rămâne un poet de aceeași factură, (cunoscută din perioada interbelică), un poet al emoției, un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece) sunt mai puțin folosite. - Discursul poetic modern se alcătuiește, frecvent, din strofe inegale, care marchează astfel secvențele. Modernitatea se manifestă și prin discursul continuu, astrofic. În cazul acesta, diferențierea secvențelor se operează la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
esențial al națiunii nobile și izvor la autorității regale, au devenit baza națiunii maghiare. Țăranilor și orășenilor li se interzicea dreptul de a se considera membri ai țării sau ai Coroanei 531. Secolul al XV-lea a deschis perioada reorganizării "octavelor". Decretele regale cuprindeau hotărâri valabile și pentru Transilvania. Astfel, Decretul II din anul 1498 (art. 2, §8) prevedea termene de judecată fixate în patru sesiuni octavale 532: două magna et integra și două octave brevis. De atunci formula octavalelor își
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XV-lea a deschis perioada reorganizării "octavelor". Decretele regale cuprindeau hotărâri valabile și pentru Transilvania. Astfel, Decretul II din anul 1498 (art. 2, §8) prevedea termene de judecată fixate în patru sesiuni octavale 532: două magna et integra și două octave brevis. De atunci formula octavalelor își va pierde semnificația atât în practica judiciară, cât și prin statuarea oficială a unui număr mărit mult peste opt zile (între douăzeci și patruzeci). În privința locurilor de desfășurare, se reține că Dietele din Ungaria
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
505 Ibidem, p. 443. E. Mályusz, op. cit., p. 59. L. Elekes, Désaccord, p. 115. 506 J. N. Kovachich, op. cit, pp. 15-26. 507 Idem, Sylloge decretorum, I, p. 41 (a se vedea Decretul din 1298, art. 42). Despre quindena și octava, ca termene de convocare: Gh. Bichicean, Congregațiile, p. 186-196. 508 Ch. d'Eszlary, op. cit., pp. 229-230. 509 G. Bónis, Hübériség es rendiség a középkóri magyar jogban, Kolozsvár, s.a. (c. 1947), p. 510 (Hübériség). 510 Magyar Történelmi Tár, III, Pesten, MDCCCLVII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
această dramă că pe o tragedie epica" [Albérès, Istoria românului modern, 1968, p.75]. Lumea pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celuia care intră în contact cu el" [v.Buuren, p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret. Femeia pariziana are, la rândul ei, trăsăturile orașului care a generat-o: "ba o amantă supusă, ba un monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celui care intră în contact cu el" [v.Buuren
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celui care intră în contact cu el" [v.Buuren, p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret. Parisul concurează cu Veneția că locuri care predispun la întâlnirea și trăirea oricărei iubiri. Tradiția pariziana a fost întotdeauna favorabilă întâlnirii iubirii; indulgent și provocator, Parisul a fost întotdeauna complicele îndrăgostiților. Cadrul urban este propice hazardului, fanteziei, promisiunilor, misterului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori, pe cel de marionetă (Renée, Clăire Fromont, doamna și domnișoara Walter). Importantă femeii pariziene depinde de rolul pe care îl joacă pe langă personajul principal masculin cel de adjuvant (Caroline Hédouin, Denise Boudu / Octave Mouret; Caroline Hamaline / Saccard), de opozant (Clorinde Balbi / Eugène Rougon) sau de rival (Madeleine Forestier/domnul Forestier, Georges Duroy), animozitatea permițând autorului de a face personajele mai complexe, mai dense și mai interesante din punct de vedere dramatic. Organizarea scenariului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1883 TAINE, Hippolyte, Leș origines de la France contemporaine, 2 v., Robert Laffont, Paris, 1986 TAINE, Hippolyte, Vie et opinions de M. Frederic-Thomas Grainborge, Paris, 1867 TEXIER, Edmond, Paris-actrice, A.Taride, Paris, 1854 TEXIER, Edmond, Paris-bohême, A.Taride, Paris, 1854 UZANNE, Octave, La femme à Paris, nos contemporaines: notes successives sur leș Parisisennes de ce temps dans leurs divers milieux, états et conditions, 1894 UZANNE, Octave, Parisienne de ce temps. Etudes de sociologie féminine, Mercure de France, Paris, 1910 VIGNON, Claude, Une Parisienne. Etude
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Paris, 1867 TEXIER, Edmond, Paris-actrice, A.Taride, Paris, 1854 TEXIER, Edmond, Paris-bohême, A.Taride, Paris, 1854 UZANNE, Octave, La femme à Paris, nos contemporaines: notes successives sur leș Parisisennes de ce temps dans leurs divers milieux, états et conditions, 1894 UZANNE, Octave, Parisienne de ce temps. Etudes de sociologie féminine, Mercure de France, Paris, 1910 VIGNON, Claude, Une Parisienne. Etude de femme, Calmann Lévy, Paris, 1882 III. Studii de critică ABENSOUR, Miguel, Heroïsme et modernité, în Le magazine littéraire, Nr. 408 (IV. 2002
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deoarece acesta seamănă prea mult cu viața. În același român, doamna Campardon plânge la lectură romanelor lui Dickens, iar pe masa de bucătărie a doamnei Josserand se descoperă un exemplar din Jocelin de Lamartine. "Căderea" doamnei Pichon în brațele lui Octave Mouret, care îi împrumuta române nu atât pentru a o seduce, cât pentru a-i face plăcere, are loc în bucătărie, între o farfurie cu ridichi și un român de George Sand, André, după ce ea este obosită de lectură. Astfel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
secolul al XIX-lea. Textul, care se structurează pe două axe istoria lacunară a lui Narcisse Pelletier, cu sincope tot mai numeroase pe măsură ce avansează în relațiile cu tribul gazdă, și lungile scrisori explicative și tot mai dubitative ale tînărului aristocrat Octave de Vallombrun, membru corespondent al puternicei Societăți de geografie din Franța, care îl ia sub aripa sa, mai întîi la Sydney, apoi în țara natală, pe cel numit "sălbaticul alb". Dincolo de dificultățile inerente ale regăsirii treptate, în adîncurile memoriei, a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
regulamentul și preferințele mentorilor săi recomandă un anumit eclectism pentru care factorul ordonator nu acționează procustian. Și în Belgia, la Bruxelles, grupul intitulat "Les XX" se formează în absența unui postulat metodologic sau de școală estetică, pe 28 octombrie 1883. Octave Maus, cu concursul lui Edmodn Picard, celălalt editor fondator al revistei L'Art Moderne, va fi liderul acestui grup, din care fac parte și James Ensor, Félicien Rops și Fernand Khnopff, grup care coagulează noile mișcări artistice, tolerând însă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
organizate de Les XX expun Whistler, Rodin, Monet, Renoir, Sisley, Morisot, Pissaro, dar și Redon, Munch, Seurat, Signac, Gaugin și Van Gogh. Pe 29 decembrie 1883, Félicien Rops, care fusese invitat să participe la expoziția Les XX, îi scrie lui Octave Maus, organizatorul mișcării: "Ceea ce îmi place extraordinar la cei XX este absența oricărui program. Un program este deja o regulă. Regula este metodistă. Metoda și doctrina sunt surori: vedeți încotro ne îndreptăm!"474. Rops definește excelent nu propria sa inaderență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devoratoare. O gură-maxilar care strivește, străpunge și sfîșie, dar și o gură-ventuză care suge, care aspiră. O gură însetată de sînge care se năpustește asupra izvoarelor vieții, care se adapă din ele și le seacă. Așa cum într-un vis înspăimîntător Octave Mirbeau vede mîna baronului Gustave de Rothschild întinsă pe marginea unei loje, într-o seară de Operă, transformîndu-se în "mrnă ce pradă, cu degetele mișcîndu-se precum tentaculele caracatiței". Această mînă, scrie el, era teribilă. Privind-o aveai impresia că se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
exclusiv publicului, care ar întrerupe firul acțiunii. 4.4. O povestire dintr-o expozițiune mai complexă: Vicleniile lui Scapin I, 2 O exclamație, în partea de introducere, marchează sosirea în scenă a povestitorului: Scapin (1) Ce s-a întâmplat, nobile Octave? Ce-i tevatura asta? Nu sînteți în apele dumneavoastră. Octave (1) Ah, bietul meu Scapin! Sînt pierdut, sînt deznădăjduit, cel mai nefericit om din lume Exclamațiile lui Octav îi trezesc curiozitatea lui Scapin care vrea să afle ce îl determină
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestire dintr-o expozițiune mai complexă: Vicleniile lui Scapin I, 2 O exclamație, în partea de introducere, marchează sosirea în scenă a povestitorului: Scapin (1) Ce s-a întâmplat, nobile Octave? Ce-i tevatura asta? Nu sînteți în apele dumneavoastră. Octave (1) Ah, bietul meu Scapin! Sînt pierdut, sînt deznădăjduit, cel mai nefericit om din lume Exclamațiile lui Octav îi trezesc curiozitatea lui Scapin care vrea să afle ce îl determină pe acesta să ajungă într-o astfel de stare (întrebări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Sînt pierdut, sînt deznădăjduit, cel mai nefericit om din lume Exclamațiile lui Octav îi trezesc curiozitatea lui Scapin care vrea să afle ce îl determină pe acesta să ajungă într-o astfel de stare (întrebări ale curiozității); prin mărturisirea lui, Octave anunță ceea ce va constitui punctul de plecare al oricărei povestiri ( Complicația-Pn2 a întregii piese) Scapin (2) Cum așa? Octave (2) N-ai aflat nimic cu privire la mine? Scapin (3) Nimic. Octave: (3) Se-ntoarce tata cu domnul Géronte, și vor să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vrea să afle ce îl determină pe acesta să ajungă într-o astfel de stare (întrebări ale curiozității); prin mărturisirea lui, Octave anunță ceea ce va constitui punctul de plecare al oricărei povestiri ( Complicația-Pn2 a întregii piese) Scapin (2) Cum așa? Octave (2) N-ai aflat nimic cu privire la mine? Scapin (3) Nimic. Octave: (3) Se-ntoarce tata cu domnul Géronte, și vor să mă-nsoare Dialogul care urmează justifică necesitatea realizării unei întoarceri de la Complicație-Pn2 la Situație inițială (sau Orientarea-Pn1) pentru a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]