5,630 matches
-
la nevastă: -Auzi, Mario! -Ce e, mă? -Dă-te pe sală să-ți spun ceva! Boaitele de țigani spun că nu ia aurul fiertură, dă-mi salba ta de icușari să-l îmbunătățim. Femeia stătu pe gânduri puțin, apoi merse în odaie, desfăcu lada de zestre și luă salba de icușari și i-o dădu bărbatului. Tudor duse salba bucuros țiganilor și plecă la treburile lui. țiganii începură iar cioca-boca, cioca-boca pe nicovalele lor, apoi dă-i cu foalele, se afumară, se
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
vecini...nu mulți, doi trei, la care se împodobeau brazi adevărați, ai mei, în unanimitate cred, că altfel nu se putea, au hotărât să taie vârful unui brad care urma să fie tăiat ulterior, deoarece atingea streașina casei, și în odaia de la drum a bunicilor, pe furiș, așezat bine într-un suport de fier ,al cărui rost cu vreo câteva zile în urmă, când venise tatăl meu cu el de la serviciu, făcut firește la atelierul mecanic al CFR-ului, nu-l
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495138648.html [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
nu-l mai aștepte la ore fixe, își vedea de propriul program și probabil, la acea oră deja se odihnea, așa cum îi recomandase medicul. Se apropie ușor de ușa dormitorului ei și apăsând cu precauție clanța, întredeschise ușa. În semiîntunericul odăii, întinsă pe pat cu fața în sus și sforăind cu întreruperi, bătrâna dormea profund. Cu pași de felină, Florin se apropie de noptiera pe care se zăreau medicamentele. Apucă cutia lunguiață din care, văzuse că mama sa lua în fiecare
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
deasupra-ti,din vâsc o rămurea, Ca să ne meargă bine,ne sărutam sub ea. Pe poale îți voi pune beteala sclipitoare, Pe vârf un îngeraș, ce-i pregătit să zboare. Un clinchet de cristal zglobiu,de clopoțel, Se-aude în odaie,de te ating nițel. Să-ți umezesc tulpina în apa de izvor, Ca să rămâi tot verde și după sărbători. Aș vrea,dacă se poate și chiar te rog frumos, S-aduci padurea-n casa-mi,măcar cu al tau miros
O,BRAD! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1419277704.html [Corola-blog/BlogPost/342452_a_343781]
-
-ntre neamuri se petrece.Suntem legați de-acest pământ,De limba noastră românească,... XVIII. SIPETUL BUNICII, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017. E sărbătoare și e vreme-a ploaie, E liniște și rece în odaie. În umbrele-nserarii se arătă, Colo în colț, o lada ferecata. Din când în când, în sipet se închide Bunica, si in tihna îl deschide, Cu inima batanda, visătoare, Priveste-n el și totu-n jur dispare. Aici, in sipet
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
și la piept o strânge, Pe sipet lasă capul și ea plânge; Atâtea amintiri îi trec prin minte! A povesti, nu cred că sunt cuvinte... Citește mai mult E sărbătoare și e vreme-a ploaie,E liniște și rece în odaie.In umbrele-nserarii se arătă,Colo în colț, o lada ferecata.Din când în când, în sipet se inchideBunica, si in tihna îl deschide,Cu inima batanda, visătoare,Priveste-n el și totu-n jur dispare.Aici, în sipet, este
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUNICA Autor: Oana Adriana Alexandrescu Publicat în: Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În odaia inundată de mirosul de gutuie Dar frumos amestecat cu acela de tămâie.. Pe o laviță,tăcută croșeta bunica mea... Împletind gânduri și ață cu o antică andrea... Aplecată,gârbovită de atâtea griji și muncă Retrăiește anii vieții..peste firul ce
BUNICA de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/oana_adriana_alexandrescu_1497120176.html [Corola-blog/BlogPost/377649_a_378978]
-
ușor, La pieptul tău cel cald, Și mă cufund din nou, În vise de smarald. E-așa de dulce somnul. La început de zi, În ceafă-ți simt suflarea, Dar nu mă pot trezi. Și parcă văd aievea, Lumina din odaie, Cum împresoară patul, Ca și o vâlvătaie. Și limbile de foc, Prin părul meu se joacă, E așa cald și bine, Parcă-aș pluti pe-o barcă. Pe-o barcă în derivă, Pe un ocean de vise, Iar eu, privesc
VISE DE SMARALD de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1471697618.html [Corola-blog/BlogPost/379296_a_380625]
-
viața lui. L-a găsit în ultimile clipe ale vieții sale, când, stând întins pe pat, a exclamat: Te-am găsit ca pe un copil, între ceruri, aruncând cu stele în mare și jucând cu mâna oglinda lumii rotunde în odăile noastre albe”. La Orizont sau, dacă privim în sus, la Zenit, acolo e spațiul absolutului, acolo este “locul de joacă” al lui Dumnezeu. Există un spațiu al ființei, anii copilăriei, există un loc al sacrului, al credinței, există un topos
COPILUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401612348.html [Corola-blog/BlogPost/365375_a_366704]
-
piatră de râu mai mică mă spală. Să se ia bine toate substantivele adunate printre dește și crăpături. Altfel, dorm agitat și visez urât. Mă cam doare. Mă cam ustură. Că-i dată naibii leșia. Gata, mătușile se duc în odăile lor. Bunica, ultima, se duce să se hodinească în chilerul de la vale. Eu și unchiul ne culcăm pe prispă. El, mai ostenit decât mine, începe să doarmă cât ai zice somn. Eu, cu gândul prin poghiazuri și la țâncul pământului
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
le anina în perete cu sfială. Sfântul Mirică Străinul adună din generație în generație: pământ, prăvălie la stradă, vie, grădină, dale, seră proiectată nopți întregi cu ochii pironiți în tavan și după-amieze cu facultatea de artă și creionul în mână, odaie de intrare cu efect de cruce piramidal, sistem de irigație în casă și o rachetă de inox care nu va pleca niciodată, dar niciodată de pe pământ, ci se va umple cuminte cu apă și va boteza, picătură cu picătură, un
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
ciudate. Cum rățoiul nu știa să citească, se așeză ostenit lângă împăratul lui să-și mai tragă cât de cât sufletul. Chiar atunci, la ușa căsuței se auziră mai multe voci. Rățoiul apucă să intre sub pat înainte ca în odaie să intre trei fete, una mai frumoasă ca alta. Se apropiară de pat și îl priviră îndelung pe Petruș: - Cât de frumos, e soro! spuse una dintre ele. - E al meu, eu l-am găsit prima! sări a doua fată
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
spuse a doua. - Potoliți-vă, ielele nu își pot lua soți! Toate cele trei iele căzură de acord că pentru moment trebuiau să îl ascundă pe Petruș, așa încât îl ridicară din pat, închizându-l într-unul din dulapurile din fundul odăii, ca pe un sac cu cartofi. Rățoiul cel bătrân le urmărea de sub pat, așteptând să vadă cine era Mira și de ce ielele se ascundeau de ea. Nu trecu mult și în căsuță intră o fată de o frumusețe nemaivăzută, cu
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CAMERA DE OASAPEȚI Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1240 din 24 mai 2014 Toate Articolele Autorului CAMERA DE OASPEȚI în odaia de la drum prin vremi cameră de oaspeți din toate ne-a mai rămas doar speranța că odată și odată sosi-va cineva de seamă uneori chiar tipil-tiptil intrăm cu teamă parcă să nu deranjăm un musafir imaginar din păcate, între
CAMERA DE OASAPEŢI de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400932382.html [Corola-blog/BlogPost/350541_a_351870]
-
cu grabă. Era bucuros că o vede. Privi la Miț, motanul care-și lingea tacticos blana, Piratu care-și rodea fericit osul de plastic. - Ah mamă, dac-ai ști... În noaptea asta am fost pe lună. Mama se opri în mijlocul odăii, își ridică sprâncenele-a mirare, dar... își văzu mai departe de treabă. - Nu mă crezi? Am fost chiar pe Lună, repetă emoționat. Pot să-și povestesc o mulțime de lucruri. Acolo locuiește un prinț și toate jucăriile lui sunt de
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/madeleine_davidsohn_1458879933.html [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
și mai puternic, înghite degrabă orice soartă tristă a vreunui brad căzut... Geamurile caselor zăngănesc puternic, se zbat ca niște păsări în laț, încât pare că din clipă în clipă se vor sparge în țăndări și vântul va intra în odaie. Ca niște fantome răsculate vânturile suflă puternic asupra coamelor dealurilor, zburlind clăile de fân și gonind peste țarină smocuri de paie nemâncate de vite în iarna cea lungă... Îmi pare că vântul a deschis ușa grajdului și noaptea ar putea
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
pe coastele Dalmației... Pentru ca apoi să trăiască și să muncească, doar cu o singură mână, rămas și singur, în bordeiul lui mohorât și strâmt ca o cușcă de dulău... Sau, de ce vântul trebuie să întoarcă fumul înapoi, pe horn, în odaie, înroșind ochii copiilor și îmbătrânind icoanele, și așa sărace, ale oamenilor nevoiași... Sau, de ce zăpada e mai mare când e mai puțin fân în stog, sau de ce plouă din greu atunci când pământul mustește de apă!... Sau, încă, de ce mi-e
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
fierbinte, ce geme de sub haină, inima mi-a frânt-o, mă ispitește-n taină. În sânge-ți nebunia, mă scoate chiar din minți și sânii tăi ca piatra și ochii tăi cuminți. Cât de rece-i cerul, când mi-e odaia goală, se zbate-n mine timpul, parcă-ar vrea să moară. Știu că îmi simți durerea, dar totuși vrei să pleci, căci asta este viața, să lași și să petreci... M-ai lăsat în gânduri, ce-mi macină ființa, hrana
VIAȚA ȘI DESTINUL... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1458980998.html [Corola-blog/BlogPost/383381_a_384710]
-
lăcașului sfânt . Manole ,Manole n-o auzi cum plânge , Și după ani sute zidul tot o strânge , Pe Ana ta dragă, soție iubită, În cea mănăstire ,de tine clădită ? Aud de departe tot vaiete-n noapte , Pe poteci pietroase în odăi pioase , Îmi pare că Ana te roagă tăcut , Să nu pui altar pruncul nenăscut . Manole ,Manole în eternitate Ai intrat ,ducând-o pe Ana spre moarte , Degeaba a plâns și te-a implorat , Zidind o iubire ai comis un păcat
MANOLE , MANOLE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422797383.html [Corola-blog/BlogPost/376061_a_377390]
-
Cer. Numai că acum Pentru boschetari Și cei din canale ... Și mulți alți, destui ... Care stau ciorchine Pe scut de statui, Nu cu fulgi de nea Și nici stropi de ploaie, Ca să-i încălzească, Gerul îl îndoaie Și-n orice odaie Abur cu căldură Le scoate pe gură, Să îi aburească, Ca să-i oblojească, Cum în Cea Iesle, Sufletele - două - mult prea vesele. Multă sărăcie În timp comprimat O vedem cu toții ... Dar numai eu strig Că mulți dintre noi Tremurăm de
DE BOBOTEAZĂ, POEM DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_boboteaza_poem_de_ion_ip_al_florin_tene_1388902928.html [Corola-blog/BlogPost/347510_a_348839]
-
blând și nevinovat cum îl avea ea. De câte ori mă scăpase bunica de furia mamei mele când făceam câte o boroboață nici nu mai știu să le număr. Cum era mai mereu nuiaua mamei îndreptată spre fundul meu, cum alergam spre odaia unde locuia bunica și direct sub pat cu mine. Rămânea ca ea să se războiască cu furia mamei mele, eu știind că sunt pe mâini bune și de data aceea dacă am reușit să intru în camera ei. Îmi amintesc
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
mătușâ, câ totu s-a terminat așa, căuta Gligor să-și ascundă dezamăgirea. Nu conghează chi s-a născut, continuă el, încercând să se încurajeze singur. Ele douâ să chie sănătoasâ, asta-i cel mai important amu. Când intră în odaia unde era cald, iar lampa fumega deasupra patului, lăuza dormea lângă gâgâlicea de om abia apărută pe lume. Amândouă erau liniștite după chinurile prin care trecuseră. Gligor se aplecă să dibuie mai bine cum arată fiică-sa de aproape. Nu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ardea și bloca ieșirea din casă. Cei doi ridicară bârna, scoaseră omul de sub ea și-l duseră afară, unde de-abia mai sufla. Dar omul strigă: - Flavia, soția! Clementine, Cesare, fiicele mele! - Ce-i cu ele ? întrebă Theodoros. - Sunt în odaia cealaltă! Focul le-a închis acolo! se văieta stăpânul casei. Cei doi misionari, alertați, căutau o cale de a intra în acea încăpere a casei, negăsind vreuna. Atunci se întâmplă o minune. Un om sări în ajutorul lor, cu mare
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432015240.html [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
a adus acum aici! Urc imediat cu tine! Orestes, Artemios și Theodoros urcară, cum se putea, pe acoperișul în flăcări ai casei și dărâmară resturile acoperișului arzând, ce căzu în afara casei. Scoaseră din tavan niște bârne prin pod, chiar deasupra odăii unde se aflau cele trei ființe izolate de foc. Orestes spuse lui Artemios că el va coborî în odaie, să caute cele trei femei. Pe una o găsi leșinată. O ridică în brațe, deasupra capului, iar Artemios și Theodoros o
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432015240.html [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
flăcări ai casei și dărâmară resturile acoperișului arzând, ce căzu în afara casei. Scoaseră din tavan niște bârne prin pod, chiar deasupra odăii unde se aflau cele trei ființe izolate de foc. Orestes spuse lui Artemios că el va coborî în odaie, să caute cele trei femei. Pe una o găsi leșinată. O ridică în brațe, deasupra capului, iar Artemios și Theodoros o prinseră de mâini, și o scoaseră pe acoperiș. Acum, Orestes, înecat de fum, le caută pe celelalte două. Găsi
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432015240.html [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]